{"id":8010,"date":"2011-06-09T14:23:49","date_gmt":"2011-06-09T12:23:49","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8010"},"modified":"2011-06-09T14:24:08","modified_gmt":"2011-06-09T12:24:08","slug":"statistici-enervante-iii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/statistici-enervante-iii\/","title":{"rendered":"Statistici enervante (III)"},"content":{"rendered":"

Observam, \u00een precedentul articol, ca \u00eentr-o singura noapte, \u00een 2011, muzeele din Rom\u00e2nia au \u00eenregistrat peste 150.000 de vizitatori. A fost, pentru tara noastra, un record; unul extraordinar, ca orice record, dar oarecum trist. Si asta, pentru ca cei mai multi dintre cetatenii acestei tari au aflat, daca chiar au aflat, despre Noaptea Europeana a Muzeelor de la televizor. Ca urmare a unei initiative a lui Adrian Paunescu, accesul la cultura a fost \u00eenscris ca un drept al cetatenilor rom\u00e2ni. Din pacate, cei mai multi dintre noi nici nu stim ca avem acest drept, necum sa ni-l mai si exercitam!<\/strong><\/em>
\n\u00cencerc\u00e2nd sa lasam lamentarile la o parte, ar trebui sa vedem mai degraba ce avem de facut. Este greu de imaginat ca vom reusi sa avem \u00een urmatorii zece ani mai multi vizitatori \u00een muzee dec\u00e2t are Norvegia, de exemplu (cam de patru ori mai multi, la mia de locuitori). \u00cen schimb, trebuie, daca vrem sa ne meritam statutul de natiune civilizata, sa asiguram cel putin un minimum de acces la patrimoniul cultural al Rom\u00e2niei pentru fiecare dintre noi. \u00cen momentul de fata, cam 60% din populatia Rom\u00e2niei nu merge nici macar o singura data \u00eentr-un an sa viziteze un muzeu. Cine sunt acesti oameni? De regula, ei locuiesc \u00een mediul rural, sunt, mai degraba, trecuti de 45 de ani, au cel mult opt clase absolvite si sunt prea saraci pentru a-si permite alta distractie dec\u00e2t statul la taclale ori privitul la televizor. Sunt oameni care nu stiu cum se navigheaza pe internet si nu cunosc nici o limba straina. Si da, sunt cetateni ai acestei tari, voteaza, platesc impozite si ne reprezinta, \u00eentr-un fel sau altul. \u00cen momentul de fata, pentru acesti oameni, autoritatile publice nu au nici un fel de strategie prin care sa \u00eei apropie de patrimoniul cultural al Rom\u00e2niei, iar multi dintre decidenti considera ca daca cei \u00een cauza au posibilitatea sa o asculte pe Irina Loghin la casetofon si sa mearga duminica \u00een sat la noua biserica zidita din bani publici, pardosita cu gresie, \u00eempodobita cu flori din plastic si cu icoane aurite importate din Grecia, nici nu mai au nevoie de altceva \u00een domeniul culturii.
\nAm, adeseori, senzatia ca apostolatul este un fel de cazna prometeica a acestei tari pentru ca este nevoie de mult curaj, de mult entuziasm, de multa daruire si de multa dragoste pentru aceasta tara si pentru oameni, \u00een general, astfel \u00eenc\u00e2t sa ne \u00eentoarcem, mereu, la Haret si la Iorga, sa \u00eencercam sa refundam, mereu, institutiile care ne lipsesc si sa ne obisnuim concetatenii cu ele.
\nDincolo de distanta culturala care separa satele si orasele mici (sa nu uitam ca multe dintre comune au fost declarate orase, \u00een ultimii zece ani, la initiativa unor parlamentari sau a consiliilor locale, \u00een pofida faptului ca ele \u00eesi pastreaza aspectul si caracteristicile vietii rurale), \u00een ceea ce priveste numarul de muzee si numarul vizitatorilor \u00een muzee, se mai \u00eenregistreaza un decalaj, cel regional. Raportat la 100.000 de locuitori, pentru ambii indicatori, regiunea de dezvoltare Sud-Est a Rom\u00e2niei (judetele Buzau, Vrancea, Galati, Braila, Tulcea si Constanta) se afla pe ultimul loc, iar regiunea Sud-Muntenia (judetele Arges, D\u00e2mbovita, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Ialomita si Calarasi), pe\u00a0 penultimul. Chiar si \u00een interiorul acestor regiuni exista mari diferente: \u00een Prahova, de exemplu, sunt de peste zece ori mai multe muzee dec\u00e2t \u00een Ialomita, iar numarul de vizitatori este cam de 30 de ori mai mare. Desigur, aparent, acolo unde resursa culturala pe care se bazeaza muzeele, patrimoniul, lipseste, este greu de inventat ceva. Si totusi, chiar si \u00een cele mai sarace zone rurale ale tarii ar putea sa fie create mici colectii satesti, daca exista interes si preocupare. E drept, aceste initiative, atunci c\u00e2nd exista, apartin unor colectionari entuziasti, autoritatile fiind, de regula, si sarace si dezinteresate. Tocmai de aceea, \u00een urma cu aproape cinci ani, Muzeul Taranului Rom\u00e2n a avut initiativa conectarii acestor colectionari, pentru a se cunoaste \u00eentre ei, pentru a \u00eenvata c\u00e2teva notiuni de baza ale muzeografiei si pentru a-i sprijini sa \u00eesi \u00eembogateasca patrimoniul adunat, prezent\u00e2nd, \u00eentr-o expozitie itineranta, imagini si c\u00e2teva obiecte din aceste colectii (\u00een momentul de fata, expozitia poate fi vizitata la Muzeul de Arta din Constanta).
\nInteresul vizitatorilor pentru anumite categorii de muzee nu poate fi egal. Castelele, cetatile, palatele, muzeele \u00een aer liber si cele de stiinte ale naturii sunt, \u00eentotdeauna, preferate de public, cele din urma, mai ales, datorita copiilor. La polul opus se afla cele tehnice, pentru care nu exista dec\u00e2t un interes minim \u00een Rom\u00e2nia.
\nCeea ce este interesant de remarcat, totusi, \u00een ceea ce priveste evolutia numarului de muzee si de vizitatori ai acestora, este faptul ca dupa un deceniu de regres continuu, odata cu reluarea cresterii economice \u00een 2000, a \u00eenceput sa creasca si apetitul rom\u00e2nilor pentru muzee, anul 2007 (\u00een buna masura si datorita numarului crescut de vizitatori ai celor doua muzee sibiene, Astra si Brukenthal) fiind unul de v\u00e2rf \u00een aceasta privinta. Este de presupus ca tendinta se va stabiliza, chiar daca va fi mult mai domoala. Unul dintre motivele mentinerii interesului pentru muzee \u00eel constituie accesibilitatea. Preturile biletelor de intrare la muzee au ramas foarte mici, comparativ cu aproape orice alt loc de petrecere a timpului liber. Vizitarea unui muzeu costa, de regula, \u00eentre 2 si 15 lei, \u00een vreme ce un bilet la un film costa \u00eentre 10 si 25 de lei, biletele la alte categorii de spectacole fiind si mai scumpe.
\nProbabil ca datele statistice ne vor mai enerva, totusi, multi ani, de acum \u00eenainte. Trebuie sa fim realisti, \u00eensa. C\u00e2nd Rom\u00e2nia va avea mai multe autostrazi, mai multe localitati cu electricitate si canalizare, mai multe scoli si spitale, vom avea si muzee mai multe, mai bune, mai frumoase (si probabil vizitatori mai interesati). Dar, cum spune un proverb chinezesc, drumul de 10.000 de li \u00eencepe cu un li. Sa continuam, asadar, sa ne construim drumul…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Observam, \u00een precedentul articol, ca \u00eentr-o singura noapte, \u00een 2011, muzeele din Rom\u00e2nia au \u00eenregistrat peste 150.000 de vizitatori. A fost, pentru tara noastra, un record; unul extraordinar, ca orice record, dar oarecum trist. Si asta, pentru ca cei mai multi dintre cetatenii acestei tari au aflat, daca chiar au aflat, despre Noaptea Europeana a… Cite\u0219te mai mult »Statistici enervante (III)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[3080,5722,5721],"class_list":["post-8010","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-muzeele-din-romania","tag-noaptea-muzeelor","tag-vizitatori-muzee"],"views":1969,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8010","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8010"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8010\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8010"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8010"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8010"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}