Iata un cuv\u00e2nt \u2013 a carabani \u2013 folosit destul de frecvent, care, prin sonoritatea lui, li s-a parut unor etimologisti a fi de provenienta orientala. DEX il atribuie limbii turce, dupa parerea mea nu prea convingator (sau convingator numai pentru o faza ulterioara a reconstituirii sensului), propun\u00e2nd o evolutie complicata. Iata mai int\u00e2i definitia: \u201e1.Refl.(Fam.) A pleca repede (si pe furis) de undeva; a se cara, a o sterge. 2. Tranz. (Reg.) A cara (1) Expr. A carabani cuiva (la) pumni (sau palme, ciomege etc.) sau (intranz.) a carabani cu pumnii (sau cu palmele, cu ciomegele etc.) = a da cuiva lovituri multe si indesate, a bate tare pe cineva. \u2013 Probabil din expr. tc. cek arabayi (literal \u201etrage-ti caruta\u201c), influentata de a (se) cara.\u201c
\nCum vedem, cuv\u00e2ntul a (se) carabani pare sa aiba mai multe sensuri, cel putin trei, dintre care primele doua sunt explicate la punctele 1 si 2, iar al treilea apare in expresiile \u201ea carabani (la) pumni\u201c si \u201ea carabani (cu) pumnii\u201c.
\nPropunerea mea de etimon (din latina, intr-un anumit context biblic) ar putea explica mai convingator aceste sensuri variate (cel putin aparent) ale cuv\u00e2ntului rom\u00e2nesc, marcat de semnificatiile semantice ale unui episod din viata M\u00e2ntuitorului, pe care-l voi evoca in continuare. Verbul este quaero,\u2013 rere, care inseamna \u201ea cauta\u201c, iar episodul in care se produce incarcarea cuv\u00e2ntului latin cu sensurile dob\u00e2ndite in rom\u00e2na este din Evanghelia dupa Luca, Cap.2, 43-51. Sa ne amintim momentul in care Iisus, la doisprezece ani, v\u00e2rsta la care \u201ese umpluse de intelepciune\u201c, e adus de parintii Lui la Ierusalim, asa cum faceau in fiecare an de sarbatoarea Pastilor. Sa urmarim in continuare versetele 43 \u2013 51:
\n\u201e43. Si sfirsindu-se zilele, pe cind se intorceau ei, Copilul Iisus a ramas in Ierusalim si parintii Lui nu stiau.
\n44. Si socotind ca este in ceata lor de calatori, au venit cale de o zi, si L-au cautat printre rude si printre cunoscuti.
\n45. Si, negasindu-L, s-au intors la Ierusalim, cautindu-L.
\n46. Iar dupa trei zile L-au aflat in templu, stind in mijlocul invatatorilor, ascultindu-i si intrebindu-i.
\n47. Si toti care il auzeau se minunau de priceperea si de raspunsurile Lui.
\n48. Si, vazindu-L, s-au spaimintat, iar mama Lui a zis catre El: Fiule, de ce ne-ai facut noua asa? Iata, tatal tau si eu, Te cautam ingrijorati.
\n49. Si El a zis catre ei: De ce Ma cautati? Oare, nu stiati ca in cele ale Tatalui Meu Mi se cade sa fiu?
\n50. Si ei n-au inteles cuvintul pe care L-a spus lor.
\n51. Si a coborit cu ei si a venit in Nazaret si le era supus. Iar mama Lui pastra in inima ei toate aceste cuvinte.\u201c
\nIn latina ne intereseaza versetele 48-50, unde apare verbul latinesc cu pricina de doua ori, sub formele: \u201equerebamus\u201c si \u201equerebatis\u201c: \u201e…ecce pater tuus et ego dolentes querebamus te. Et ait ad illos: Quid est\u00a0 quod me querebatis?
\nSa luam pe r\u00e2nd cele doua sensuri ale cuv\u00e2ntului, care nu sunt in fond at\u00e2t de deosebite pe c\u00e2t li s-a parut celor care le-au separat. Sensul 1 al definitiei din DEX: \u201eRefl. (Fam.) A pleca repede (si pe furis) de undeva; a se cara, a o sterge\u201c identifica, precum vedem, verbul \u201ea se carabani\u201c cu verbul \u201ea se cara\u201c, iar sensul 2. \u201eTranz. (Reg.) A cara (1)\u201c ne trimite la urmatoarea definitie din DEX, pentru verbul \u201ea cara\u201c: \u201e1. A duce ceva dintr-un loc in altul, a transporta (in cantitati mari)\u201c, pentru ca la sensul 2 sa figureze\u00a0 definitia: \u201eRefl. (Rar) A se duce dintr-un loc in altul. (Fam.) A pleca repede (si pe furis) de undeva; a se carabani \u2013 Lat. *carrare\u201c. Definitia de mai sus nu e cu nimic diferita de explicatia pentru sensul 1 al verbului \u201ea carabani\u201c. Singura ratiune pentru care cele doua verbe, sinonime in rom\u00e2na, \u201ea se carabani\u201c si \u201ea se cara\u201c, sunt glosate separat, desi sunt identice ca sens, pare a fi faptul ca pentru cel de al doilea alcatuitorilor Dictionarului Explicativ li se pare a fi gasit originea in ipoteticul cuv\u00e2nt latinesc *carrare.
\nData fiind aceasta situatie de sinonimie (inclusiv a expresiilor idiomatice: a carabani la pumni si a cara la pumni) presupun ca am\u00e2ndoua provin din verbul amintit la inceput: quaero, -rere ‘a cauta’, apartin\u00e2nd fondului lexical de baza al limbii latine.
\nBine, bine \u2013 se va spune \u2013 cum e cu putinta ca din acest verb latin, care a dat in rom\u00e2na verbul \u201ea cere\u201c sa provina de asemenea \u201ea se carabani\u201c si \u201ea se cara\u201c? Cum de ingaduie regulile fonetice o asemenea varietate derivativa? La aceasta obiectie se poate raspunde ca varietatea poate fi, totusi, admisa, daca avem in vedere ca, in cazurile lui \u201ea se carabani\u201c si \u201ea se cara\u201c, sensurile s-au precizat intr-un anumit context al Sfintei Scripturi, reverber\u00e2nd dintr-un pasaj complex si proliferant de sensuri, cu o incarcatura semantica bogata si cu un puternic impact emotional asupra credinciosilor.
\nDisparitia copilului Iisus s-a produs doar aparent pe furis (cum a evoluat sensul in rom\u00e2na); in realitate, El a ramas la templu, unde parintii Lui il gasesc dupa trei zile de cautari, pentru ca nu asculta de natura Lui umana, ci de natura Lui divina (\u201eNu stiati ca in cele ale Tatalui Meu se cade sa fiu?\u201c).
\nDaca e tratat ca un copil oarecare, atunci poate fi dojenit ca a disparut (ram\u00e2n\u00e2nd de fapt in templu) fara sa-si anunte parintii. In sensul asta putem spune ca s-a carabanit, ori s-a carat. Reprosul maicii Sale e, prin urmare, meritat: \u201eFiule, de ce ne-ai facut noua asa? Iata, tatal Tau si eu, Te cautam ingrijorati.\u201c Taina naturii duble a M\u00e2ntuitorului, care este, in acelasi timp, Fiul lui Dumnezeu si Fiul omului, indreptateste insa raspunsul pe care-l da mamei sale: \u201eDe ce ma cautati? Oare nu stiati ca in cele ale Tatalui Meu Mi se cade sa fiu?\u201c
\nIngrijorarea si spaima prin care au trecut in cele trei zile c\u00e2t il cautasera cu disperare ii impiedica sa inteleaga in acel moment dubla datorie de ascultare a copilului: at\u00e2t fata de ei, c\u00e2t si fata de Tatal Lui ceresc: \u201eSi ei n-au inteles cuv\u00e2ntul pe care L-a spus lor.\u201c Totusi, odata incidentul incheiat, c\u00e2nd copilul a cobor\u00e2t cu ei la Nazaret si \u201ele era supus\u201c, se consemneaza faptul ca \u201emama Lui pastra in inima ei toate aceste cuvinte.\u201c
\nCred ca observatia de la sf\u00e2rsitul pasajului citat, si anume faptul ca in inima maicii Sale dainuie amintirea intregului episod si se pastreaza \u201etoate aceste cuvinte\u201c, ne invita si ne indreptateste sa socotim ca intre sensul \u201ea cauta\u201c\u00a0 al verbului querere (\u201equerebamus te\u201c) si\u00a0 verbul \u201e a se carabani\u201c legatura e foarte str\u00e2nsa. In reteaua unei impletiri logice de sensuri, se explica foarte bine dreptul pe care parintii cred ca il au de a cere socoteala copilului pe care-l cautau disperati de trei zile si de a-l lua la intrebari ca sa afle unde s-a carabanit ori s-a carat. Ba mai mult, parintii se pot considera indreptatiti, intr-o astfel de situatie, sa-i aplice copilului o pedeapsa corporala, cu alte cuvinte (cele care ne intereseaza) sa-i carabaneasca la pumni sau la palme. Sa nu uitam ca evolutiile semantice nu asculta intotdeauna de planul cel mai inalt al exigentelor spiritului, ci se pleaca adesea nevoilor practice si moralei curente. Potrivit acestei morale, c\u00e2nd un copil nu asculta, c\u00e2nd e cautat trei zile cu disperare, fiindca a disparut fara sa-si anunte parintii, acestia, scosi din fire, pot sa exercite asupra lui o coercitie (bataia e rupta din Rai). Planul uman precumpaneste asupra consideratiei (pusa in paranteza) ca Iisus copil are si o natura divina.
\nInainte de a incheia, sa adaugam observatia ca, in cazul verbului \u201ea cara\u201c, sensul de deplasare dintr-un loc in altul a unei poveri a putut fi sprijinit, desigur, de incrucisarea cu mijlocul de transport care este carul sau caruta, in latina: carrus, -i si carruca, -ae.
\nIata cum reminiscentele unor pasaje memorabile din Sf\u00e2nta Scriptura ne ajuta sa surprindem reverberatii din care se pot configura tulburatoare ipoteze etimologice ale identitatii noastre latine. Identitate si ob\u00e2rsie adesea greu de deslusit, dupa at\u00e2tea si at\u00e2tea avataruri prin care a trecut limba rom\u00e2na.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Iata un cuv\u00e2nt \u2013 a carabani \u2013 folosit destul de frecvent, care, prin sonoritatea lui, li s-a parut unor etimologisti a fi de provenienta orientala. DEX il atribuie limbii turce, dupa parerea mea nu prea convingator (sau convingator numai pentru o faza ulterioara a reconstituirii sensului), propun\u00e2nd o evolutie complicata. Iata mai int\u00e2i definitia: \u201e1.Refl.(Fam.)… Cite\u0219te mai mult »De unde vine \u201ea (se) carabani\u201c? Dar \u201ea (se) cara\u201c?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[5718,5719,3581,5720],"class_list":["post-8007","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-a-se-carabani","tag-expresia-a-se-cara","tag-sensul-cuvintelor","tag-sensul-expresiilor"],"views":2371,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8007","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8007"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8007\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8007"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8007"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8007"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}