Spuneam saptam\u00e2na trecuta ca Rom\u00e2nia se afla, din pacate, pe ultimul loc \u00een Uniunea Europeana \u00een ceea ce priveste procentajul de populatie care \u00eesi c\u00e2stiga existenta din scris sau din alte profesii artistice, asadar, din creatia intelectuala. Unii ar putea spune ca asta e bine. \u00cen fond, poate ca societatea noastra are nevoie de mai putini \u201efilozofi\u201c si de mai multi tinichigii si chelneri, pentru ca, daca toata lumea se apuca de scris si de c\u00e2ntat, cine ne mai repara masinile si cine ne mai serveste la cr\u00e2sma? Numai ca, p\u00e2na una-alta, bunastarea unei tari este direct proportionala cu numarul si calitatea celor care produc arta. Cu alte cuvinte, bogatia unei tari depinde de numarul celor care se ocupa cu profesiile creative, nu cu numarul celor care lucreaza \u00een servicii. \u00centr-adevar, \u00een urma cu patruzeci de ani, c\u00e2nd actualii decidenti politici ai Rom\u00e2niei se aflau pe bancile scolilor (e adevarat, unii dintre ei, doar ca sa joace bambilici), cele mai bogate tari erau cele care aveau cea mai mare parte a populatiei ocupate \u00een servicii. P\u00e2na sa se schimbe structura ocupationala \u00een Rom\u00e2nia, \u00eensa, s-a schimbat realitatea \u00een lume. Asa \u00eenc\u00e2t, \u00een Regatul Unit, de exemplu, cam 5% din produsul intern brut al tarii este realizat din creatia intelectuala, adica provine din productia si v\u00e2nzarea de literatura, muzica, dans, arta plastica, film, creatie muzeografica etc. \u00cen Rom\u00e2nia (iarasi, din pacate!), avem mari dificultati \u00een a-i face pe niste contopisti sa \u00eenteleaga ca realizarea unei expozitii muzeale este un act de creatie intelectuala, \u00een aceeasi masura cu montarea unei piese de teatru sau scrierea unei poezii. Respectivii controlori ai modului \u00een care se cheltuieste banul public \u00eesi imagineaza ca a pune niste obiecte \u00een niste vitrine este un lucru aflat la \u00eendem\u00e2na oricui si ca \u201esi pisica poate sa deseneze ca Picasso\u201c. Poate ca asa si este. Numai ca doar cei care chiar au stiinta realizarii unor expozitii (at\u00e2t cunostintele strict stiintifice, c\u00e2t si imaginatia obligatorie) vor sti sa faca o expozitie buna si vizitabila, iar ceea ce va desena pisica nu se va vinde, niciodata, la pretul unei creatii a lui Picasso.
\nEvident, consumul de cultura este, peste tot, \u00een lume, aducator de profit (motiv pentru care cel mai bogat om din lume si-a facut averea din productia de filme si emisiuni pentru televiziune, iar cel care \u00eel urmeaza \u00een clasament din productia de programe pentru calculator, ambele ocupatii fiind strict creative, culturale). Chiar si \u00een Rom\u00e2nia se \u00eent\u00e2mpla acest lucru, \u00een pofida faptului ca politica generala a autoritatilor pare sa \u00eencerce sa \u00eei descurajeze pe creatori. Daca sunt at\u00e2t de multi artisti saraci \u00een Rom\u00e2nia, acest lucru nu se \u00eent\u00e2mpla doar pentru ca ceea ce creeaza ei este prost (uneori, desigur, este adevarat si acest lucru), ci si pentru ca piata culturala din tara noastra este g\u00e2tuita de tot felul de restrictii stupide, dar si pentru ca cei mai bogati oameni din Rom\u00e2nia (cu rare exceptii) prefera sa lase o multime de bani la o masa de ruleta dec\u00e2t sa \u00eei investeasca \u00eentr-o opera de arta. Iar atunci c\u00e2nd aleg, de exemplu, sa asculte muzica, \u00eel prefera pe Vali Vijelie lui Pompei Harasteanu. Stiu. O sa \u00eemi spuneti ca sotia nu stiu carei vedete din fotbalul britanic, ea \u00eensasi, fosta c\u00e2ntareata \u00een populara formatie Spice Girls, se lauda, acum c\u00e2tiva ani, ca a ajuns extrem de bogata, desi nu a citit, \u00een viata ei, nici o carte de literatura. Asa este. Victoria Beckham nu este, nici pe foarte departe, o femeie culta. Dar si-a dob\u00e2ndit, totusi, averea, cel putin la \u00eenceput, cre\u00e2nd cultura \u2013 chiar daca \u00een forma sa populara.
\nSa revenim, \u00eensa, la statistici. O celebra butada spune ca daca un om man\u00e2nca doi pui, iar altul nici unul, se cheama ca, \u00een medie, fiecare om man\u00e2nca un pui. Similar, la suta de mii de locuitori, \u00een 2007, Rom\u00e2nia avea mai multe muzee dec\u00e2t Regatul Unit (3,1, fata de 2,2). Numai ca faptul se datoreste, p\u00e2na una-alta, nu doar populatiei britanice, care se afla \u00een crestere, \u00een vreme ce aceea din Rom\u00e2nia scade, ci si realitatii ca \u00een Rom\u00e2nia au fost numarate, printre muzee, si colectiile satesti, aflate destul de departe de standardele pe baza carora am putea sa le numim \u201emuzee\u201c. Pe de alta parte, \u00eensa, este absolut cert ca peste tot \u00een Europa vizitarea muzeelor constituie o ocupare a timpului liber din ce \u00een ce mai populara. Desigur, nu putem sa comparam Norvegia, care se afla \u00een fruntea clasamentului, cu peste 2100 de vizite \u00een muzee la mia de locuitori cu Albania, care \u00eenregistreaza sub 60 de vizite, tot la 1000 de locuitori (Rom\u00e2nia se afla pe la mijlocul clasamentului, cu circa 600 de vizite, pe an). Ceea ce conteaza peste tot este ca tendinta este crescatoare.
\nAu devenit muzeele mai prietenoase cu publicul, mai interesante, mai cu vino-ncoa? Fara \u00eendoiala ca da. Numai evenimentul de la mijlocul lunii mai, Noaptea europeana a muzeelor, a adus peste 150.000 de vizite \u00een muzee, la nivelul \u00eentregii tari. Asa dupa cum am mai spus, Noaptea muzeelor este deja un eveniment social, nu doar unul cultural, asa cum Pastele si Craciunul nu mai sunt, de multa vreme, doar evenimente cu semnificatie religioasa (as spune chiar ca fundamentul strict religios al acestora tinde sa se subrezeasca de la an la an). Pentru foarte multi oameni care nu calca tot timpul anului \u00eentr-un muzeu din tara (desi le viziteaza, de regula, pe cele din strainatate), a devenit de bon ton sa te duci la muzeu cu prilejul Noptii. Nu \u00eemi fac iluzii cu privire la vreo \u00eentelegere \u201esuperioara\u201c a actului cultural ca urmare a vizitelor nocturne prin muzee. Totusi, pentru foarte multi dintre vizitatori, periplul de la un muzeu la altul, \u00een toiul noptii de mai, reprezinta primul pas spre stergerea adversitatii mostenite din educatia de acasa si din comunitate (de cele mai multe ori) fata de muzee. Cei mai multi dintre acesti oameni care vin la muzee doar o data pe an vor privi cu mai multa \u00eentelegere institutia muzeala si nu o vor mai considera doar un depozit de vechituri. Asa se explica de ce la nivelul anului 2008, de exemplu, 80% dintre cetatenii tarii au vizitat, macar o data, un obiectiv de patrimoniu cultural din localitatea de resedinta sau din apropierea acesteia, ceea ce constituie un motiv \u00een plus pentru administratorii muzeelor sa se adreseze pe mai departe, cu mai multa aplicatie, comunitatilor locale: nu vor fi dezamagiti!
\nDa, statisticile pot fi \u00eenselatoare pentru ca depind at\u00e2t de onestitatea cercetarii, c\u00e2t si de cea a celor ce o analizeaza. Dar reprezinta un instrument esential \u00een judecarea contributiei pe care o tara o are la cultura umanitatii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Spuneam saptam\u00e2na trecuta ca Rom\u00e2nia se afla, din pacate, pe ultimul loc \u00een Uniunea Europeana \u00een ceea ce priveste procentajul de populatie care \u00eesi c\u00e2stiga existenta din scris sau din alte profesii artistice, asadar, din creatia intelectuala. Unii ar putea spune ca asta e bine. \u00cen fond, poate ca societatea noastra are nevoie de mai… Cite\u0219te mai mult »Statistici enervante (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[2101,5669,2794],"class_list":["post-7919","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-artisti","tag-castiguri-din-arta","tag-muzee"],"views":1412,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7919","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7919"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7919\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7919"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7919"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7919"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}