{"id":7898,"date":"2011-06-02T14:59:24","date_gmt":"2011-06-02T12:59:24","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=7898"},"modified":"2011-06-02T14:59:41","modified_gmt":"2011-06-02T12:59:41","slug":"sgb-all-inclusive","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sgb-all-inclusive\/","title":{"rendered":"SGB: all inclusive"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Stoian G. Bogdan,<em> Torrent: superPoem<\/em>, Bucuresti, Herg Benet Publishers, 2011, 108 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Dupa \u201eNu-stiu-c\u00e2te-zile\u201c (\u201esuperRoman\u201c ca subtitlu, nu ca realizare) de asteptare, Stoian G. Bogdan devine el insusi, propun\u00e2nd, cu acelasi teribilism, un \u201esuperPoem\u201c. Intr-o societate uniformizata, un prefixoid sintetizeaza admiratia si exemplaritatea. Desi c\u00e2tiva l-au incurajat sa se consacre prozei, scriitorul ram\u00e2ne un liric. In intentie, \u201eTorrent\u201c este un manifest, nu anarhist, ci revolutionar. Mutatiile au mare amploare, fiindca autorul adopta expresia neinabusita de stilistica, diminun\u00e2nd si importanta intertextualitatii. In \u201eChipurile\u201c, prelucrarea unor tipare pacalea p\u00e2na si ochiul cel mai experimentat, fort\u00e2ndu-l sa observe bravada, turbulenta, persiflarea si tragismul, desi livrescul era temeinic instalat. Trubadurii, Rimbaud, Arghezi, Emil Brumaru, Mircea Dinescu si Mircea Cartarescu se strecurau neobservati in mixtura sgbista, gratie unui principiu, perfect descris acum c\u00e2teva decenii de reputatul Sextil Puscariu \u2013 \u201ecuvintele nu cunosc rusinea\u201c -, adus la extrem in noua carte. Poetul pulveriza schemele si isi modela originalitatea din cenusa lor. De pilda, \u201eSageata neagra\u201c se plia pe structura din \u201eUn rastimp (anotimp) in infern\u201c (sectiunea \u201eS\u00e2nge os\u00e2ndit\u201c), cu mentiunea ca autorul \u201eIluminarilor\u201c isi socotea ereditatea un cadou barbar al galilor, iar omologul sau isi construia un arbore genealogic larg.<br \/>\n<strong>Super A.S.<\/strong><br \/>\nC\u00e2teva texte de dragoste din debutul editorial (\u201eA girl to remember\u201c, \u201eSunt. O lichea\u201c sau \u201eChip chirip\u201c) contineau indiciile actualei schimbari de atitudine. Mai mult, declaratia facuta in \u201eCiotolosharada\u201c \u2013 \u201eeu nu sunt un poet. sunt un poem\u201c \u2013 se regaseste in varianta amplificata p\u00e2na la megalomanie: \u201eCuv\u00e2ntul meu e Poezeu\/ si daca va uitati atent la discul solar\/ veti vedea ca z\u00e2mbesc\u201c (\u201ePsalm\u201c, p. 93).\u00a0 Vagabondajul, traiul mizerabil, hedonismul ajung forme ale ripostei impotriva conduitei civice. Libertatea echivaleaza cu nesupunerea. Din r\u00e2ndul magnatilor vietii c\u00e2rpite se ridica Super, un erou cu vocatie de scursura, care doreste, cu ajutorul unor substante literare halucinogene, sa scoata lumea din cusca institutionalizata. Versurile, desprinse din filiera Apollinaire (\u201eAlcooluri\u201c) \u2013 Voronca (\u201eUlise\u201c), instaureaza o noua ordine. Poetul-jurist considera ca, intotdeauna, cuv\u00e2ntul impune abuzul unei entitati egoiste: \u201epe strazi sunt numai primitivi. blocuri ca niste z\u00e2mbete cariate, cladiri pline cu birouri ocupate de sclavi, supermarcheturi cancer, vitrine in care se reflecta miliarde de masini, fete de toate culorile, figuranti captivi intr-o realitate mai falsa dec\u00e2t toate realitatile mele de drogangiu, nimeni dependenti de cuvinte\u201c (p. 42). Se produce despartirea simbolica de viziunea apolitica din primul sau volum, pun\u00e2ndu-l pe Super sa-l ucida pe celalalt alter ego al sau, A.S., nu mai putin respectabilul creator-unicat, care \u201ele trasese clar presul de sub picioare unor poeti care se afirmasera ca o noua generatie literara\u201c (p. 62). Ca A.S. este proiectia autorului insusi o dovedesc fragmentele din recenzia \u201eRoyala la SGB\u201c (p. 63-64, publicata de acelasi parinte al romanului \u201eNu-stiu-c\u00e2te-zile\u201c in revista \u201eKamikaze\u201c, nr. 2, martie 2010). Autoironia il ajuta pe t\u00e2narul scriitor sa contrabalanseze surplusul de vanitate. Caci, de prea multe ori, poezia iese strivita din ciocnirea cu propriul brand: \u201eorasul asta-i un bulevard infinit\/ Stoian G. Bogdan\u201c; \u201eSGB e un soi de cafenea-bar-club-univers in care se-aduna toata lumea\/ SGB e aproape infinit aproape\u201c (p. 31). Iar c\u00e2nd lasa egolatria deoparte, SGB prefera lozinca, protestul, mitingul. Termenii triviali reprezinta doar elemente de umplutura ca interjectiile sau ca zgomotele dintre doua idei clare: \u201ein seara asta am mai vazut niste oameni dormind pe strada\/ erau genul care nu faceau asta la misto\/ erau aia trasi in pula de sistem\/ impinsi acolo lasati\/ tot mai multi in ultimul an\/\/ si m-am intrebat\/ oare presedintele si celelalte jigodii muiste\/ sa ma cac pe ele\/ c\u00e2nd trec beti drogati treji pe l\u00e2nga ei\/ se g\u00e2ndesc ca de-acolo le pleaca sf\u00e2rsitul\u201c (p. 60).<br \/>\n<strong>Avangardism gol-golut<\/strong><br \/>\nIn \u201eTorrent\u201c, domina avangardismul descheiat la toti nasturii si la toate fermoarele. Conventiile sunt anatemizate, indreptatind-o pe Angela Marinescu sa constatate, pe coperta a IV-a, ca volumul este \u201edezinhibat p\u00e2na la virgula si punct\u201c. Dintre (stra)mosii imediati din spatiul rom\u00e2nesc, se desprind Geo Bogza (antipudibonderia din \u201ePoemul invectiva\u201c si tentativa de a inlatura tabuurile sexuale) si Ion Barbu (\u201eUn personaj eteroman\u201c). Nu trebuie exclus nici Rimbaud cu elogiul facut desfr\u00e2ului si cu anularea notiunii de moralitate. De altfel, c\u00e2rmaciul \u201eCorabiei bete\u201c este spiritul tutelar, Poetul, pe urmele caruia, protagonistul din prozopoem, declara ca doreste sa scoata lumea din cadrele intepenite. Totodata, detectam afinitati cu Henry Miller si William Burroughs, fara ca ele sa se datoreze neaparat lecturii. Sa ne amintim ca, dupa 1990, drogurile au intrat in categoria temelor predilecte.<br \/>\n\u201eTorrent\u201c constituie o aparitie incomoda. Asist\u00e2nd la construirea cartii, mi-am dat seama ca exista un risc imens. O incercare ca aceasta esueaza daca urmareste jumatatile de masura. Fara indoiala, SGB va fi acuzat de pornografie. Se va afla astfel intr-o companie selecta. De semnalat ca asemenea suspiciuni sunt futile, deoarece termenii triviali au prezenta gratuita, in sensul ca nu influenteaza dec\u00e2t cantitativ cartea. Nu socheaza. Nu ultragiaza. Dob\u00e2ndesc valoarea formulelor de politete din mediile depravate: \u201ecum facem sa facem bani, fratilor, intreaba Delicia cu ochii cascati\/ iti scoatem curu&#8217; la bataie, fa! raspunde Haha printre buze sparte\/ mi-l scoateti, mi-l scoateti, da&#8217; cui pula mea sa dea mult?\/ hai la Herbert Grasu, c-ai vazut ca te place!\/ eu nu ma fut cu ala nici moarta! e ur\u00e2t, pute&#8230;\u201c (p. 11). Deficienta cartii rezida in stradania de a bate apa cu ciocanul. Fetele lesina dupa Super ca spicele la cosit. Iar personajul isi relateaza ispravile cu impudoare. Mi se pare necesar sa judecam \u201eTorrent\u201c-ul si in functie de ceea ce isi propune, anume legitimarea unui limbaj natural, eliberat de ipocrizie. In literatura stradania are succes, pentru ca, potrivit binecunoscutei axiome, originea sociala dicteaza lexicul, sintaxa si codul. P\u00e2na si intre marginali exista un protocol, un set de constr\u00e2ngeri. Chiar daca de mahala, Super este Don Juan. Bunaoara, erotica aduce elemente din zona c\u00e2ntecului de lume. Aspiratiile, pretentiile, gesturile se inscriu in registru minor, dar nu se dispenseaza de ceremonial, de opozitia mimata a viitoarei partenere: \u201ehei buna, imi plac ochii tai tristi si daca ma g\u00e2ndesc bine,\/ imi place totul la tine\/ asta-i stoul meu de agatat tipese.\/ chicoteste\/ si are buzele de jeleu.\/ vrei sa ma agati, zice, cu-n semn usor de intrebare-n ochi\/ nu, zic, vreau sa te seduc&#8230;\/ ? si ce te face sa crezi ca eu vreau\/ pai dac-ai vrea ar fi prea usor, r\u00e2d.\/ stoul asta e cu efect subliminal. trebuie sa sa ma prezint, intind m\u00e2na.\/ Super ma numesc\/ super. eu sunt Angela, mi-a str\u00e2ns m\u00e2na.\/ eu sunt chiar inc\u00e2ntat. alt stou de-al meu, l-ai mai auzit\u201c (p. 33).<br \/>\n<strong>Teatrul demonilor<\/strong><br \/>\nCea mai insemnata reusita a lui SGB consta in imposibilitatea de a urmari granita intre luciditate si narcoza. Majoritatea momentelor de acest fel se petrec in timpul scenelor amoroase. Oferind placerea maxima, trupurile isi fura unul altuia energia. Opiaceele dezlantuie bruta. In ritualul sacrificarii amantei de ocazie, imaginile se zb\u00e2ntuie de la extaz la agonie. Tehnicile Kamasutrei se asociaza cu s\u00e2ngele rece al criminalei din pelicula \u201eBasic Instinct\u201c. Versurile nu sunt lipsite de exagerari si de efecte rizibile. Sunetele se alungesc. Virilitatea se transforma in fanfaronada: \u201ei-am introdus Angelei degetele de la picior intre picioare.\/ se misca in ele si o senzatie hiperultrasuper, pe care gura ei o ridica\/ la plus infinit\/ am prins-o de par si-i musc g\u00e2tul. se intuneca\/ am tras-o peste minte. i-L v\u00e2r pe tot. zbang.\/ o simt la superlativ.\/ o&#8230;\/ str\u00e2ng briceagul cum ma str\u00e2ngea ea in ea\/ si probabil ca sclipirile lamei fac lucrurile sa se-nt\u00e2mple altfel.\/ se misca ritmat si-n imaginatia mea se misca in briceagul asta.\/ fesa e totul\/ sf\u00e2rcul \u2013 un frag.\/ gemetele au spart deja timpanele ingerilor\/ am prins-o de g\u00e2t. o str\u00e2ng cu putere. m-a prins si ea\/ forteaza limitele.\/ ma str\u00e2nge de parca m-ar uri si mi-l rupe cu pasarica pe Super Mario\/ maaaaaaaamaaaaaaaaaaaaaaaaa.\/ i-am taiat fesa de frisca. a urlat si aerul s-a invinetit\/ i-am taiat soldul.\/ ma loveste cu toata puterea in fata.\/ ma doare. mi-a spart arcada\/ i-am taiat s\u00e2nul. ii simt orgasmul ca pe-un balaur de slobozi\/ inec\u00e2ndu-mi-l pe Super Mario. nu mai am aer. nu mai pot sa respir.\/ parca-mi dau duhul. parca intru intr-un vis spinos.\/ i-am taiat g\u00e2tul\u201c (p. 52). Daca ar fi mers pe linia poemului anterior, curat\u00e2nd surplusurile, scriitorul ar fi avut sansa sa-l concureze c\u00e2ndva pe Geo Bogza. Din pacate, SGB vrea cu tot dinadinsul sa-si fie zeu si uita ca limbajul are nevoie de fabricatie atenta, ca spontaneitatea se expune esecului si ca e p\u00e2ndita de kitsch. C\u00e2nd isi aminteste, recupereaza violenta pugilistului care trimite upercuturi la ficat. In b\u00e2lciul desertaciunilor, nu puteau sa lipseasca marile figuri erotomane ale istoriei, cu at\u00e2t mai putin controversatul pontif Alexandru al VI-lea: \u201euite-l pe papa Borgia si ochii lui plini cu aur.\/ saru&#8217; m\u00e2na parinte. pe Iisus nu l-am vazut toata seara. unde-i ?\/ pe cruciulita mea de la g\u00e2t, fiule, unde? imi r\u00e2de-n nas parintele\u201c (p. 101). Super crede ca, rostind o pehlivanie, il va lua peste picior pe cleric. Numai ca tocmai interlocutorul comite blasfemia. Poezia isi venereaza idolii pe care i-a invocat.<br \/>\nPentru SGB, \u201eTorrent\u201c este o carte nemuritoare. A se vedea, in aceasta privinta, sectiunea unde cei doi necrofili descopera, in sicriul c\u00e2ntaretei X, volumul cu pricina. Pentru mine, un teatru al demonilor care nu doar ca at\u00e2ta sufletele, ci reprezinta, intotdeauna, dreapta masura a tuturor pacatelor, inclusiv a celor lingvistice (printre altele, \u201ePoem care ssic!t i-am dat delete\u201c).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Stoian G. Bogdan, Torrent: superPoem, Bucuresti, Herg Benet Publishers, 2011, 108 p. &nbsp; Dupa \u201eNu-stiu-c\u00e2te-zile\u201c (\u201esuperRoman\u201c ca subtitlu, nu ca realizare) de asteptare, Stoian G. Bogdan devine el insusi, propun\u00e2nd, cu acelasi teribilism, un \u201esuperPoem\u201c. Intr-o societate uniformizata, un prefixoid sintetizeaza admiratia si exemplaritatea. Desi c\u00e2tiva l-au incurajat sa se consacre prozei, scriitorul ram\u00e2ne un&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sgb-all-inclusive\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">SGB: all inclusive<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[5657,5660,4656,5659,2387,5658],"class_list":["post-7898","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-avangardism","tag-poeti-romani-de-azi","tag-poezie-actuala","tag-sgb","tag-stoian-g-bogdan","tag-torrent-superpoem"],"views":2612,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7898","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7898"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7898\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7898"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7898"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7898"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}