{"id":789,"date":"2009-12-17T13:52:31","date_gmt":"2009-12-17T11:52:31","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=789"},"modified":"2009-12-17T13:52:44","modified_gmt":"2009-12-17T11:52:44","slug":"maine-la-fel-ca-azi-poimaine-poate-mai-bine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/maine-la-fel-ca-azi-poimaine-poate-mai-bine\/","title":{"rendered":"M\u00e2ine, la fel ca azi. Poim\u00e2ine, poate, mai bine"},"content":{"rendered":"

Fa\u00efza Gu\u00e8ne, Azi ca m\u00e2ine si poim\u00e2ine, traducere de Ramona Harsan, prefata de Alexandru Matei, Bucuresti, IBU Publishing, 2009<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n

Ce sanse de reusita ai daca esti o adolescenta de origine araba, venita din Maroc, locuiesti intr-o suburbie a Parisului, ram\u00e2i pe neasteptate doar cu mama, caci tata decide ca marele tel al vietii lui e sa aiba, cu orice pret, un baiat, alaturi de o femeie mai t\u00e2nara? Sau, p\u00e2na la sansele de reusita, care sunt optiunile reale care ar putea sa-ti ghideze existenta? Ei bine, protagonista romanului \u201eAzi ca m\u00e2ine si poim\u00e2ine\u201c, pe nume Doria, se gaseste exact in situatia\/situatiile amintite mai sus. Si mai are si doar cincisprezece ani, int\u00e2mpina, de c\u00e2nd se stie, dificultati in a-si face prieteni si nu se descurca prea bine nici la scoala. In plus, autoarea, Fa\u00efza Gu\u00e8ne, este ea insasi fiica unor imigranti de origine algeriana stabiliti in Franta, iar in momentul publicarii acestei carti, in 2004 (o carte care, in paranteza fie spus, a inregistrat un urias succes de librarie in Franta, unde s-a v\u00e2ndut in peste patru sute de mii de exemplare!) avea numai nouasprezece ani. Sa revenim, insa, la dilemele care se ivesc mereu in fata Doriei. Caci, in fond, dupa cum ea insasi realizeaza \u2013 si inca foarte de timpuriu \u2013 are de ales intre a-si spune, la tot pasul \u201ekif-kif demain\u201c (aproximativ \u201eAzi ca m\u00e2ine si poim\u00e2ine\u201c, pornind de la expresia de origine araba \u201ekif-kif\u201c, suger\u00e2nd repetitia monotona si fara sf\u00e2rsit) sau a transforma aceasta filosofie a unei existente prin excelenta resemnate tocmai in contrariul ei, adica in \u201ekiffe, kiffe demain\u201c (expresie ce da si titlul cartii si care e derivata de la verbul \u201ekiffer\u201c, echivalentul argotic al lui \u201eaimer\u201c, deci, cu alte cuvinte, un soi de \u201espre ziua de m\u00e2ine, cu drag si cu incredere\u201c). Altfel spus, daca vrea sa reuseasca sa supravietuiasca in aceasta lume occidentala, doar aparent un tar\u00e2m al fagaduintei, si care doar teoretic ii priveste si-i trateaza in mod egal pe toti cetatenii sai, Doria trebuie sa invete ca, la urma urmei, multe lucruri depind de perspectiva pe care o ai asupra lor, ca nu e chiar cea mai mare tragedie de pe lume ca a fost parasita de tata, c\u00e2ta vreme o are pe mama alaturi, si sa se convinga ca \u201enu doar muzica rap sau fotbalul te pot scoate din criza. Si dragostea mai poate face asta.\u201c Desigur, daca stii unde s-o cauti si chiar daca partenerul nu e cine stie ce star de cinema, ci un baiat obisnuit, si el fiu al unor refugiati de origine araba.
\nTotul pare un scenariu banal sau sentimental? Ei bine, chiar daca, rezumat astfel, subiectul romanului Fa\u00efzei Gu\u00e8ne poate da impresia de superficialitate sau de banalitate, o lectura atenta a cartii va demonstra contrariul. Caci \u201eAzi ca m\u00e2ine si poim\u00e2ine\u201c se dovedeste a fi realmente o scriere alerta si plina de nerv, care cucereste inca de la primele pagini. Nu at\u00e2t prin subiect, c\u00e2ta vreme s-au scris, se stie foarte bine, mai ales in ultimii ani, numeroase carti axate pe evolutia si maturizarea unui t\u00e2nar protagonist ori chiar a unei protagoniste in mijlocul tentatiilor marelui oras, fie el Parisul, Londra sau alta metropola. Fa\u00efza Gu\u00e8ne insa mizeaza mult tocmai pe punctul de vedere, caci Doria este deopotriva personajul central si naratorul acestui roman, dar, si pe stilul pe care il adopta si pe care il m\u00e2nuieste cu o neasteptata dezinvoltura pentru un at\u00e2t de timpuriu debut literar. Si care se contureaza printr-un limbaj argotic, niciodata, insa, vulgar, punctat pe alocuri cu termeni arabi, de cuvinte din limba obisnuita sau de \u201echestii mai familiare\u201c, dupa cum spune Doria insasi, de care are nevoie nu doar pentru a exprima c\u00e2t mai exact \u2013 si mai pe limba ei \u2013 ceea ce simte, ci si pentru a se raporta, pastr\u00e2ndu-si identitatea, la lumea din jur, adesea, insa, mult prea grabita ca s-o bage in seama, s-o asculte ori sa-si aminteasca de ziua ei.
\n\u201eAzi ca m\u00e2ine si poim\u00e2ine\u201c este o carte amuzanta adesea, nostalgica pe alocuri, emotionanta nu o data si stiind cum sa-si pastreze capacitatea de a rosti mari adevaruri fara a da senzatia ca ar tine cititorului vreo predica, fie ea si cu miza literara. Romanul nu este, trebuie sa recunoastem, ceea ce in mod obisnuit primeste numele de \u201emare carte\u201c si nici nu se incadreaza in categoria acelor scrieri extrem de prizate de marile nume ale criticii contemporane. Dar nimeni nu poate nega placerea lecturii paginilor at\u00e2t de alerte ale Fa\u00efzei Gu\u00e8ne si nici talentul tinerei scriitoare, in ciuda unor greseli \u201ede tactica\u201c, sa le spunem asa: astfel, Doria e mult prea priceputa in a-si analiza existenta, dar si existenta celor din jur ori problemele lumii in care traieste, privite prin prisma realitatilor din cartierul numit, ironic, \u201eLe Paradis\u201c, unde isi duce viata \u2013 asa ca, prin comparatie, incapacitatea ei de a lua nota de trecere macar la c\u00e2teva materii pare usor fortata. La fel cum, uneori, si capacitatea fetei de a-si intelege mama si totala ei opacitate fata de atitudinile nu o data benefice ale celor din jur, par usor suspecte. Insa acestea sunt simple detalii pe care cititorul nici nu le observa p\u00e2na la capat dec\u00e2t post-factum, prins cu totul de verva cu care protagonista povesteste si mai cu seama de abilitatea sa de supravietuire in mijlocul unei lumi in care mentalitatea multora poate da senzatia ca \u201erazboiul inca nu s-a terminat\u201c, dupa cum constata cu amaraciune fata. O lume in care colegele putintel mai bine situate din punct de vedere financiar o privesc pe Doria cu un nedisimulat dispret pentru ca, din cauza lipsei banilor, nu-si permite sa se imbrace dec\u00e2t de la second-hand (in cel mai bun caz!) si de la piata de vechituri (in cel mai rau), antologica fiind scena in care ea apare la scoala cu o bluza de pijama pe post de tricou, spre distractia generala si spre marea ei durere, caci tricoul era un cadou de la mama ei, femeie de serviciu lipsita de educatie, nestiind sa scrie sau sa citeasca si nedeprinsa cu cerintele modei pariziene, exigenta p\u00e2na si in scolile din suburbiile Parisului, sau, cine stie, poate ca mai ales acolo…
\nPornind, fara indoiala, de la stralucitul exemplu reprezentat de celebrul roman al lui Salinger, \u201eDe veghe in lanul de secara\u201c, si miz\u00e2nd mult pe incercarea de a surprinde dificultatile de adaptare ale unui adolescent la lumea at\u00e2t de putin dispusa sa-i inteleaga pe tineri cu adevarat, cartea Fa\u00efzei Gu\u00e8ne ram\u00e2ne, desigur, un soi de Bildungsroman contemporan, care ne trimite prin numeroase detalii la atmosfera pariziana a anilor ’90, privita adesea cu sarcasm, dar si cu o nostalgie care face ca lectura sa nu devina niciodata excesiv de axata pe umorul nu o data extrem de acid al textului. Lumea Doriei e mica, in fond, dar absolut asemanatoare cu marea lume, cu marea Europa unita perfect la nivelul sloganurilor electorale si c\u00e2t se poate de imperfect la acela al realitatii \u2013 mai ales al realitatii relatiilor interumane. Iar in aceasta lume ram\u00e2ne mereu emotionanta capacitatea sa de a o intelege si ajuta pe mama sa si de a o incuraja sa urmeze cursuri de alfabetizare pentru a depasi mai usor momentul despartirii de Barbosul, tatal Doriei, a carui plecare a facut si ca fata sa aiba nevoie de luni in sir de consiliere psihologica. Desigur, cititorii ceva mai aplecati spre carti docte vor fi, poate, tentati sa se scandalizeze de afirmatia unei adolescente silite sa repete clasa, dar convinsa ca \u201esoarta e un jeg, pentru ca n-ai ce-i face, adica, orice-ai face, p\u00e2na la urma tot o-ncurci\u201c; sau s-o condamne pentru ca declara sus si tare, in ciuda parerii comune, ca nu-i plac prima zi de Craciun si nici prima zi de scoala, din simplul motiv ca in asemenea ocazii se simte chiar mai singura dec\u00e2t de obicei. Insa chiar si ei vor fi siliti sa admita ca textul convinge prin sinceritatea afirmatiilor si prin curajul de a le face publice: \u201eLa noi, asta se cheama mektoub (destin). E ca scenariul unui film ai carui actori suntem noi. Problema e ca scenaristul nostru, al tuturor, nu are nici urma de talent. Nu stie sa scrie povesti frumoase.\u201c
\nPunctat de prabusirea succesiva a increderii in imaginea publica a idolilor de cinema pe care si-i alege Doria, romanul ram\u00e2ne, insa, mereu raportat la poezia lui Arthur Rimbaud, pe care o admira (si chiar o recita!) mai multi dintre prietenii fetei, int\u00e2i Hamoudi, iar apoi Nabil, cel care reuseste, finalmente, sa-i c\u00e2stige increderea si poate ca si inima. Desigur, ca sugestie a eternei fronde a tinerei generatii si, deopotriva, ca model de urmat \u2013 cel putin p\u00e2na la un punct \u2013 de insasi t\u00e2nara autoare a cartii de fata. Caci doar asa reuseste Doria sa nu-si pl\u00e2nga niciodata de mila nici chiar atunci c\u00e2nd varsa lacrimi amare din cauza numeroaselor umilinte pe care le are de indurat de pe urma celor din jur care o resping fara ca macar sa incerce s-o cunoasca. Si sa invete \u2013 dar si sa ne convinga, ca cititori prinsi in mrejele acestui text nonconformist \u2013 ca, daca uneori ziua de m\u00e2ine e la fel cu cea de azi, cea de poim\u00e2ine poate fi macar cu ceva mai buna.<\/p>\n


\n<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fa\u00efza Gu\u00e8ne, Azi ca m\u00e2ine si poim\u00e2ine, traducere de Ramona Harsan, prefata de Alexandru Matei, Bucuresti, IBU Publishing, 2009 Ce sanse de reusita ai daca esti o adolescenta de origine araba, venita din Maroc, locuiesti intr-o suburbie a Parisului, ram\u00e2i pe neasteptate doar cu mama, caci tata decide ca marele tel al vietii lui e… Cite\u0219te mai mult »M\u00e2ine, la fel ca azi. Poim\u00e2ine, poate, mai bine<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[430,429,431],"class_list":["post-789","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-azi-ca-maine-si-poimaine","tag-faiza-guene","tag-ramona-harsan"],"views":2304,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/789","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=789"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/789\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=789"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=789"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=789"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}