{"id":7839,"date":"2011-05-26T13:31:02","date_gmt":"2011-05-26T11:31:02","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=7839"},"modified":"2011-05-26T13:34:16","modified_gmt":"2011-05-26T11:34:16","slug":"statistici-enervante-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/statistici-enervante-i\/","title":{"rendered":"Statistici enervante (I)"},"content":{"rendered":"<p>Una dintre glumele care incercau sa \u201eexplice\u201c minunatele realizari ale regimului comunist, observabile doar pe h\u00e2rtie, evoca un concurs de stors lam\u00e2i. Primul concurent, dupa ce isi incordeaza muschii, reuseste sa stoarca lam\u00e2ia in proportie de 60%, dupa care lasa sa se vada numele echipei din care facea parte, inscriptionat pe tricoul sau: Vulturii New York. Al doilea concurent, dupa un efort extraordinar, aduce acul indicator la 80 de procente. Pe tricoul sau scria Voinicii Londrei. In fine, al treilea concurent face ca acul aparatului sa ajunga la 105%! Evident, pe tricoul sau scria: Statistica Bucuresti.<br \/>\nNu am sa incerc, aici, sa desc\u00e2lcesc mecanismele statisticii contemporane in domeniul muzeelor. Va asigur ca nu este, deloc, usor. Pentru a putea face un clasament, de exemplu, al celor mai vizitate muzee, trebuie stabilit mai int\u00e2i ce este aceea un muzeu. Definitiile nu sunt aceleasi in toate tarile. In unele tari, de exemplu, gradinile zoologice sunt considerate muzee, in altele, nu. Acelasi lucru este valabil si pentru gradinile botanice, delfinarii, observatoarele astronomice, parcuri, gradini, rezervatii, castele etc. Abia dupa ce stim exact ce comparam putem sa trecem mai departe. Nici numarul vizitatorilor nu este usor de stabilit. In unele cazuri, cei care intra gratuit sunt numarati, in altele, nu. Uneori, copiii sub sapte ani nu sunt socotiti drept vizitatori, alteori, da. Sunt cazuri in care cei care participa la diverse evenimente din muzeu (spectacole, conferinte, vernisaje s.a.m.d.) sunt luati in considerare, dar sunt si situatii in care acestia nu sunt numarati. Si exemplele ar putea continua cu cei care acceseaza paginile de internet ale muzeelor, cu cei care intra doar in restaurantele din muzee etc. Trec\u00e2nd peste toate aceste impedimente pe care o organizatie cum este Grupul European pentru Statistica Muzeala (EGMUS) incearca, de ani de zile, sa le limpezeasca pentru a putea ajuta Eurostat (Oficiul European pentru Statistica) \u2013 omologul european al Institutului National de Statistica de la Bucuresti -, trebuie sa spunem ca desi pare un exercitiu futil, statistica din domeniul culturii este extrem de importanta si mai ales relevanta pentru nivelul de dezvoltare al unei tari, pentru bogatia si puterea sa. Toti ne m\u00e2ndrim cu frumusetile naturale sau culturale pe care le avem, fie ca suntem rom\u00e2ni, chinezi, australieni sau nigerieni si, evident, fiecare tara are farmecul sau. Dar c\u00e2nd constatam ca Italia are inscrise pe Lista UNESCO a patrimoniului cultural si natural 42 de obiective, iar Rom\u00e2nia doar 7, intelegem de ce Italia are mult mai multi turisti dec\u00e2t Rom\u00e2nia, care aduc mult mai multa prosperitate peninsulei, dec\u00e2t ne aduc noua, celor de la Marea Neagra. Nu iau in discutie, aici, nici o circumstanta, pentru ca s-ar putea spune ca nu este normal sa comparam Roma cu Bucurestii si Venetia cu Sulina. Statistica lucreaza cu cifre, care pot fi interpretate asa cum doreste fiecare. Sondajele de opinie comandate de partidele politice rom\u00e2nesti, de exemplu, sunt cele mai bune exemple pentru cum se poate incerca manipularea cetatenilor cu ajutorul cifrelor. Daca un politician se bucura de incredere foarte multa in proportie de 30%, multa, in proportie de 20%, putina, in proportie de 30% si foarte putina, in proportie de 20%, se poate scoate in evidenta fie ca 50% din oameni au incredere in el (e mult, s-ar zice), fie ca 50% nu au incredere in el (la fel de mult). Cam asa e si cu Lista UNESCO. Se poate spune ca Rom\u00e2nia are putine situri inscrise pe Lista, doar sapte, dar, proportional cu bogatia si istoria Italiei, are cu doar de sase ori mai putine. Adevarul este ca UNESCO, fiind o organizatie politica, are grija sa pastreze un echilibru \u201ecorect\u201c din punct de vedere politic intre statele membre. Malta, de exemplu, o tara cu o populatie de nici jumatate de milion de locuitori, are trei situri inscrise pe Lista UNESCO. Aparent, sunt putine, dar, in realitate, aproape toata tara este un sit protejat.<br \/>\nC\u00e2nd vine vorba despre muzee, jocul cu cifrele poate deveni la fel de ametitor si totodata inselator. Este usor sa constati ca cel mai vizitat muzeu din Rom\u00e2nia (Branul) numara cam 500.000 de persoane pe an la casa de bilete, in vreme ce Luvrul contabilizeaza de 16 ori mai multe. Daca vom tine cont, insa, de faptul ca muzeul parizian str\u00e2nge mai multe valori dec\u00e2t toate muzeele rom\u00e2nesti laolalta (ma refer strict la valoarea exprimata in bani a bunurilor muzeale evaluate si nu la valoarea culturala a bunurilor, infinit mai greu de comparat), atunci am avea de ce sa fim m\u00e2ndri! Din unele puncte de vedere, numarul de vizitatori este extrem de important in stabilirea politicii forului tutelar al unui muzeu, in vreme ce din alte puncte de vedere este cu totul irelevant. Faptul ca si acum, dupa ce a fost golit de bunurile muzeale detinute de stat, fiind un muzeu privat, care se bazeaza mai mult pe frumusetea monumentului istoric dec\u00e2t pe obiectele din muzeu, Branul atrage mai multi vizitatori dec\u00e2t Pelesul, sa spunem, nu inseamna ca cel din urma este un muzeu mai putin important dec\u00e2t cel dint\u00e2i, ca este mai prost administrat sau mai sarac din punct de vedere cultural. Tocmai de aceea, lucrurile trebuie intotdeauna privite si judecate in context. Succesul la public al unui muzeu poate fi uneori comparat cu succesul la public al presei: cel mai citit ziar din Rom\u00e2nia, oricare ar fi el, in momentul de fata, nu poate fi dec\u00e2t un tabloid, care nu poate trezi interesul cititorului obisnuit al revistei \u201eCultura\u201c. Sigur, se poate spune: \u201eprosti, dar multi\u201c. Dar aceasta concluzie nu face ca rom\u00e2nii sa para mai saracuti la minte dec\u00e2t britanicii, de pilda, unde \u201eThe Sun\u201c este mult mai citit dec\u00e2t mensualul \u201eContemporary\u201c, sa zicem.<br \/>\nJudecate, insa, in contextele lor si fac\u00e2nd comparatii corecte, cifrele pot fi relevante si pot sa ofere indicii extrem de pretioase despre cum intelege o comunitate (constient sau inconstient) menirea sa in lume. In 2009, de exemplu, la nivelul Uniunii Europene, 0.7% din cetatenii statelor membre isi c\u00e2stigau existenta fiind scriitori sau artisti in general. Numai ca, in vreme ce in Suedia sau Finlanda procentul de artisti din totalul populatiei atinge 1,5%, Rom\u00e2nia se situeaza in coada clasamentului, cu 0,1%. Si c\u00e2nd te g\u00e2ndesti ca tocmai am aflat ca \u201erom\u00e2nii au talent\u201c!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Una dintre glumele care incercau sa \u201eexplice\u201c minunatele realizari ale regimului comunist, observabile doar pe h\u00e2rtie, evoca un concurs de stors lam\u00e2i. Primul concurent, dupa ce isi incordeaza muschii, reuseste sa stoarca lam\u00e2ia in proportie de 60%, dupa care lasa sa se vada numele echipei din care facea parte, inscriptionat pe tricoul sau: Vulturii New&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/statistici-enervante-i\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Statistici enervante (I)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[5632],"class_list":["post-7839","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-cele-mai-vizitate-muzee"],"views":3192,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7839","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7839"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7839\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7839"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7839"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7839"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}