In Rom\u00e2nia de azi (deceniul al doilea al secolului al XXI-lea) se publica enorm, uneori, mi se pare, mai mult chiar dec\u00e2t se scrie, daca tinem seama de editiile-pirat din operele clasicilor literaturii rom\u00e2ne si universale, ca sa ma fac mai bine inteles. Pe fundalul pl\u00e2ngerii continue privitoare la lipsa de fonduri, se gasesc, in conditii aproape misterioase, sumele necesare pentru a aduce la lumina rampei (i. e. a tipari) carti, brosuri, plachete cu versuri, traduceri, reviste, almanahuri, calendare, ce inunda literalmente librariile, anticariatele, chioscurile de v\u00e2nzare a presei, tarabele, trotuarele, pun\u00e2nd la grea incercare pe bibliofilul aflat in cautarea unei editii mai acatarii sau pe simplul cititor, derutat de oferta incontrolabila a zecilor, sutelor de edituri care pun pe piata \u2013 caci despre o piata este vorba \u2013 intr-un amestec inextricabil, capodopere si scrieri apartin\u00e2nd celei mai joase maculaturi sau literaturii de consum, \u201etrivial Literatur\u201c, cum zic germanii,\u00a0 care, ne place sau nu, se vinde si tine (sustine) astfel, financiar, productia de carte \u201eserioasa\u201c.
\nCartea de folclor, etnologie, antropologie si-a creat si ea o \u201enisa\u201c \u2013 c\u00e2teva edituri profesionale, dedicate in intregime producerii cartii de acest fel sau deschise, cel putin pe un tronson al lor, acestei \u201eaventuri\u201c. La care se adauga incontrolabilele edituri de apartament, care tiparesc, in tiraje minuscule, carti (culegeri, antologii, eseuri, studii etc. etc.) difuzate in cercul restr\u00e2ns al prietenilor sau indreptate, c\u00e2teodata, si catre specialisti, altminteri perfect anonime si sortite a ram\u00e2ne asa, daca nu au norocul sa fie consemnate, pe vreun colt de pagina, in vreo revista la fel de anonima.
\nFara a concura cu asa-numita \u201eliteratura de sertar\u201c, concept propriu literaturii de autor, de la care se asteptau multe revelatii in anii imediat urmatorii revoltei populare din decembrie 1989, si in sertarele unor folcloristi au ramas, din varii motive, opere terminate sau in curs de finalizare, in deceniile de inainte de 1990. Unele au avut norocul sa fie \u201edescoperite\u201c si puse in valoare de editori inimosi, cum ar fi, de exemplu, volumul al II-lea din \u201eBibliografia generala a etnografiei si folclorului rom\u00e2nesc\u201c (1892-1904), volum elaborat, in continuarea celui dint\u00e2i (1968), de un colectiv coordonat de Adrian Fochi si gata pentru tipar inca din 1978, dar aparut abia in 2002, sub ingrijirea lui Iordan Datcu. Altele au asteptat inca mai mult timp \u2013 din nou cu titlu de exemplu, \u201eValea Gurghiului. Monografie etnologica\u201c. Coordonatori: Ion Muslea, Dumitru Pop, Ion Talos, care a aparut, int\u00e2i, in 26 de extrase publicate in buletinul stiintific al Muzeului Judetean Tg. Mures, \u201eMarisia\u201c, in 1978, cum mentioneaza Ion Cuceu, ingrijitorul editiei a doua, Editura Fundatiei pentru Studii Europene, 2008, 355 p. + o anexa de 50 p. fotografii alb-negru si color.
\nIntr-o situatie asemanatoare se afla si foarte cuprinzatoarea colectie de lirica populara din zona Muscelului, realizata de o serie de cercetatori de la Institutul de Etnografie si Folclor din Bucuresti, in cadrul unui proiect de lunga durata, in anii 1950-1960, la care au participat folcloristi de prima m\u00e2na de la amintitul Institut. Adrian Vicol si Paula Carp s-au ocupat de partea muzicala si au publicat, t\u00e2rziu, \u201eC\u00e2ntecul propriu-zis din Muscel\u201c. Vol. I-II, Editura Muzicala, 2007, lui Al. I. Amzulescu revenindu-i partea literara, la a carei punere in pagina a lucrat timp de aproape 60 de ani. Tronsonul de epica orala, domeniu pe care il stap\u00e2neste ca nimeni altul, a stat la baza tezei sale de doctorat (\u201eBalada populara din Muscel\u201c,\u00a0 publicata in volumul colectiv \u201eStudii de folclor si literatura\u201c, Editura pentru Literatura, 1967, p. 247-332), in timp ce o sinteza despre culegerile de lirica populara din zona respectiva a aparut intr-un studiu amplu, \u201eC\u00e2ntecul popular din
\nMuscel \u2013 monografie folclorica zonala\u201c,\u00a0 publicat in \u201eMemoriile Comisiei de Folclor\u201c, tomul IV (1990), Partea a II-a, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 1995, 193 p. (acum si in format electronic, la pagina web www.valahia.biz.).\u00a0 In sf\u00e2rsit, corpusul propriu-zis apare acum, sub sigla \u201eColectia Nationala de Folclor\u201c, cu titlul \u201eC\u00e2ntecul poporan din Muscel\u201c, la Editura Valahia, Colectia \u201eR\u00e2nduiala\u201c, 2010, 797 p., av\u00e2ndu-i pe coperta ca autori pe Alexandru I. Amzulescu si Marian Munteanu.
\nLucrarea in sine este opera integrala a in cur\u00e2nd nonagenarului folclorist Alexandru I. Amzulescu (n. 4 decembrie 1921), care arata acestui corpus extraordinar al c\u00e2ntecului poporan din Muscel dragostea tatalui v\u00e2rstnic pentru ultimul nascut, pentru Pr\u00e2slea, la a carui \u201efacere\u201c a migalit c\u00e2teva decenii. Materialul era gata, adunat in mape, inca din 1983, la pensionarea sa grabita, inainte de implinirea v\u00e2rstei de 62 de ani. Folcloristul si-a luat \u201eodorul\u201c acasa, a continuat sa-l slefuiasca, astept\u00e2nd o sansa pentru a-l scoate in lume. Sansa s-a ivit in persoana lui Marian Munteanu,\u00a0 care a pus un umar serios la introducerea pe calculator a miilor de texte si de insemnari din dosarele lui Al. I. Amzulescu si la transpunerea acestora in paginile cartii de fata. Sunt 728 de tipuri de c\u00e2ntece (texte poetice), grupate in categorii tematice: \u201ede dragoste si dor\u201c, cele mai multe, de la 1 la 373 texte-tip, \u201ede jale si instrainare\u201c, de la 374 la 446, \u201ede soarta\u201c, de la 447 la 467, \u201esociale\u201c (468-471), \u201ehaiducesti si de voinicie\u201c (472-483), \u201eprofesionale (a) \u2013 de ciobanie (484-499), \u201eprofesionale (b) \u2013 de padurarie (unul singur, nr. 500), \u201esatirice, glumete, moralizatoare\u201c (501-530), \u201ede pahar\u201c (531-535), \u201ede detentie\u201c (543-549), \u201ede catanie si militarie\u201c (de asemenea foarte numeroase, peste 100, de la nr. 550 la nr. 659), \u201ede razboi\u201c (660-718), \u201ede lume\u201c (719-722), \u201ede leagan\u201c (723-725), \u201ec\u00e2ntece noi\u201c (726-728). Este urmata, pe c\u00e2t imi dau seama, \u201eschema\u201c folosita in delimitarea textelor selectate pentru volumul \u201eFrunza verde, floare m\u00e2ndra \u2026 . Antologia viersului popular rom\u00e2nesc\u201c, Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, Craiova, 2003, sectiunea \u201eDin lirica vietii de toate zilele: doine si c\u00e2ntece \u201epropriu-zise\u201c (p. 247-252 din respectivul volum), cu mici modificari si adaugiri, intre care, e o simpla supozitie, crearea unei \u201eclase\u201c noi, \u201ede detentie\u201c, cu numai 6 texte, la adaugarea careia trebuie sa fi tinut co-autorul, Marian Munteanu, autor el insusi a unei nu indeajuns de bine cunoscuta si apreciata antologie monumentala cu titlul chiar \u201eFolclorul detentiei. Forme ale privarii de libertate in literatura poporana. Studiu, tipologie, antologie de texte si glosar\u201c, Editura Valahia, Colectia R\u00e2nduiala, 2008, 1151 p. Clasa \u201ec\u00e2ntecelor de leagan\u201c, apartinatoare, neindoielnic lirismului popular, a fost inclusa aici, cu numai trei texte, in timp ce in \u201eAntologia\u201c\u00a0 din 2003 era plasata, la fel de justificat, in sectiunea \u201eC\u00e2ntecele treptelor vietii\u201c.
\nAsa cum aratam intr-un articol omagial, aparut la implinirea de catre starostele folcloristilor rom\u00e2ni in viata a v\u00e2rstei de 75 de ani (vezi Nicolae Constantinescu, \u201eLucida si statornica iubire\u201c, \u201eR.E.F.\u00a0 tom 41 (1996), nr. 5-6, pp. 323-331, reluat \u201eIn loc de prefata\u201c la Al. I. Amzulescu, \u201eMiorita si alte studii si note de folclor rom\u00e2nesc\u201c. Volum editat de Centrul National de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare, Colectia \u201eAnotimpuri culturale\u201c 1, Bucuresti, 2001, p. V-XV), cu cercetarea din Muscel \u201esuntem in fata unui \u201estudiu de caz\u201c realizat cu o metoda sigura si cu o exigenta maxima in a surprinde viata reala a respectivelor specii folclorice, istoria devenirii lor, transformarile suferite de-a lungul timpului, mecanismele creatiei folclorice, parerile, genuine, ale creatorilor si pastratorilor de folclor. Nu int\u00e2mplator, primul capitol al studiului din 1995 se ocupa de \u201ebiologia\u201c c\u00e2ntecului propriu-zis, la a carei descifrare aduce informatii sigure, not\u00e2nd toate variantele pe care le gaseste in teren la data culegerii, dar si comentarii ad-hoc ale interpretilor, unele (cele mai multe)\u00a0 extrem de vorbitoare despre intelesul pe care ei, cei care produc, transmit, colporteaza c\u00e2ntecul poporan il dau gestului lor creator.
\nPentru c\u00e2ntecul cu numarul 258. \u201eM\u00e2ndro, c\u00e2nd ne iubeam noi\u201c, de exemplu, se ia ca varianta de baza aceea inregistrata pe banda de magnetofon, la 16 V 1955, de la Maria Serban, de 42 de ani, din Nucsoara, pentru care exista si transcrierea muzicala la Vicol < ? 571>, la\u00a0 care se adauga inca opt variante, culese inainte (Ileana Neacsu, 42 ani, Vacarea, 28. VII. 1940, Vasilica Stoica, 15 ani, Jugur, 27.VIII.1940, Al. Cercel, 74 de ani, C\u00e2mpulung, 18.VI.1954) sau dupa (Filofteia Oproiu, 19 ani \u2013 Adriana Ghemerez, 21 ani, Nucsoara, 20.V.1955, Petre Chelu, 27 ani, Slatina, 26.V. 1955, Voichita Stoian, 21 de ani, D\u00e2mbovicioara, 30.V.1957, Marghioala Dobrinoiu, 62 ani, Godeni, 27.V.1957) aceasta data, sau chiar in aceeasi zi (Maria Moldoveanu, 71 de ani, Nucsoara, 16.V.1955).
\nFiecare varianta este insotita de comentariile \u201einformatorului\u201c. Lautarul Alexandru Cercel, de 74 de ani in 1954, \u201edeclara\u201c: \u201eTot de la batr\u00e2ni. Iera atunci, nou, dupa razboiu’ din ‘916. Nu s-a c\u00e2ntat inainte. (…) Nu sa mai cere. Nici noi nu-l mai c\u00e2ntam. Nu sa baga la joc\u201c, in timp ce Ileana Neacsu declara, in 1940, ca-l stie \u201eDu p\u00e2n carti. L-am auzit mai incoace, o fi 5-6 ani, auziam mai mult lautarii\u201c. Cincisprezece ani mai t\u00e2rziu, Maria Moldoveanu de 71 de ani, tot din Nucsoara, declara: \u201eAt\u00e2ta stiu ieu. L-am auzit acum vreo 40 de ani, la nunta la o soraa mea, si d-atunci nu l-am mai auzit. L-a c\u00e2ntat un lautar din Corbi, Dinu a lu’ Fan. Se c\u00e2nta la nunti, atunci iesise nou. Se c\u00e2nta 3-4 ani, apai dupa aia daca iese altu’, ala are farmec mai mult. Da’ daca iese fetele la sapa, le ia pa toate la r\u00e2nd\u201c.. Cum se vede, mici cursuri de estetica folclorica, de teorie a circulatiei, transmiterii, variatiei c\u00e2ntecului poporan, ca sa pastram varianta lexicala adoptata de editori, desi mie mi se pare ca e vorba, mai de graba de c\u00e2ntecul popular, in circulatie, av\u00e2nd o anume popularitate in zona studiata, de-a lungul a 30-40 de ani. Revenind in Muscel prin anii ’80 si continu\u00e2nd, cu tenacitatea-i recunoscuta investigatia cu privire la \u201ebiologia\u201c c\u00e2ntecului liric local, urmarind, dupa lectia lui C. Brailoiu, \u201eviata muzicala a unui sat\u201c,\u00a0 Alexandru I. Amzulescu se ocupa in special de c\u00e2tiva tineri interpreti, eleve sau absolvente de scoala generala ori de liceu, av\u00e2nd acum acces la radio, casete, televizor, fiind \u201eplimbate\u201c prin tara in tabere scolare, la concursuri, festivaluri, \u201eC\u00e2ntarea Rom\u00e2niei\u201c etc. Alta lume, desigur. Si alte c\u00e2ntece.
\nIn raport cu acestea, marele corpus \u201eC\u00e2ntecul poporan din Muscel\u201c ram\u00e2ne un document autentic, plin de farmec si de invataminte, despre destinul c\u00e2ntecului popular rom\u00e2nesc din ultima jumatate a secolului al XX-lea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
In Rom\u00e2nia de azi (deceniul al doilea al secolului al XXI-lea) se publica enorm, uneori, mi se pare, mai mult chiar dec\u00e2t se scrie, daca tinem seama de editiile-pirat din operele clasicilor literaturii rom\u00e2ne si universale, ca sa ma fac mai bine inteles. Pe fundalul pl\u00e2ngerii continue privitoare la lipsa de fonduri, se gasesc, in… Cite\u0219te mai mult »Colectii de folclor: culegatori si editori<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[5631,5630],"class_list":["post-7836","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-carte-de-folclor","tag-colectii-de-folclor"],"views":4219,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7836","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7836"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7836\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7836"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7836"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7836"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}