{"id":7800,"date":"2011-05-26T12:17:57","date_gmt":"2011-05-26T10:17:57","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=7800"},"modified":"2011-05-26T12:18:27","modified_gmt":"2011-05-26T10:18:27","slug":"aniversarita-cronica-si-acuta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/aniversarita-cronica-si-acuta\/","title":{"rendered":"Aniversarita cronica si acuta"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>(Pentru Angela Marinescu, c\u00e2nd implineste 70 de ani)<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Din sumbrele vremuri comuniste, imi amintesc de doua titluri mari, pe prima pagina, care anuntau grupaje de texte aniversare consacrate unui scriitor: \u201eNegoita Irimie la 50 de ani\u201c, in \u201eTribuna\u201c clujeana, si \u201eEdgar Papu la 75 de ani\u201c, in \u201eLuceafarul\u201c bucurestean, aflat in plina campanie protocronista. Pe cel de-al doilea mi-l amintesc datorita asocierii, intr-un cuv\u00e2nt pornografic, dintre ultima silaba a numelui distinsului carturar si inevitabilul \u201ela\u201c (asociere posibila, desigur, doar in mintea mea de obsedat). Pe primul, datorita uimirii pe care mi-a provocat-o: \u201eCine mai e si Negoita Irimie?\u201c. Am citit grupajul de texte aniversare si am aflat: era redactor la revista \u201eTribuna\u201c.<br \/>\nPe modelul C\u00e2rmaciului si-al Leanei sale, aniversati tot mai des, mai nevrotic si mai labartat, ego-ul scriitorilor din epoca era \u201etratat\u201c (de zecile de ani de umilinte si frustrari provocate, intre altele, de nemiloasa cenzura si maladiva autocenzura) cu c\u00e2te un \u201emodest omagiu la implinirea unei frumoase v\u00e2rste\u201c.<br \/>\n*<br \/>\nCredeam ca obiceiul a cazut in neagra uitare. Dar nu, reflexele (neo)comuniste \u2013 de simpla lingusire fanariota? \u2013 sunt greu de st\u00e2rpit, ca pirul sau g\u00e2ndacul de Colorado. Cronicizata, \u201ein adormire\u201c, vorba securistilor de odinioara,\u00a0 boala s-a acutizat din nou. In ultimii 3-4 ani \u2013 sa fie aniversarita un semn de revenire la normalitate? \u2013 au reinceput sa infloreasca culegerile omagiale. Mecanismul e simplu si relativ ieftin: un editor smecher \u2013 sa zicem, Calin Vlasie \u2013 gaseste c\u00e2te un (de obicei) critic prestigios \u2013 sa zicem, Sanda Cordos sau Al. Cistelecan \u2013 fan al unui scriitor respectabil, devenit si mai respectabil prin atingerea unei \u201efrumoase v\u00e2rste\u201c (70, 75, 80 de ani) si-l roaga sa alcatuiasca un volum aniversar. Criticul da sfoara-n tara. De refuzat, e greu sa-l refuzi: at\u00e2t el, alcatuitorul, c\u00e2t si autorul despre care urmeaza a scrie iti plac, poate iti sunt chiar prieteni. Asa inc\u00e2t lasi totul deoparte (termenele sunt str\u00e2nse, datele aniversare sunt nemiloase) si-ti dai si tu obolul. Mai departe? Nimic. Contract pentru textul scris nu ai, nimeni nu te anunta c\u00e2nd a aparut volumul (la care ai contribuit si tu, totusi!), daramite sa mai si primesti un exemplar sau doua din el&#8230; (\u201eDaca-ti trebuie, fa bine si comanda-l de pe site-ul editurii, ca si-asa se vinde prost!\u201c)<br \/>\nConcret: acum un an, domnul Mircea Martin m-a intrebat daca sunt de acord sa apara, in volumu-i aniversar, un poem de-al meu, de acum treizeci de ani, care ii era dedicat. Am fost de acord, ba chiar m-am bucurat: credeam poemul cu totul pierdut. Volumul a aparut, la \u201eParalela 45\u201c, dar nici p\u00e2na azi nu l-am vazut.<br \/>\nMai de cur\u00e2nd, Sanda Cordos si Al. Cistelecan m-au rugat sa scriu despre Ion Pop, respectiv Mircea Ivanescu. Puteam sa-i refuz? Evident ca nu! Dar ce sa scriu? Exegeza, portret critic, amintiri despre? \u201eScrie si tu ceva, orice, ca doar iti place Mircea Ivanescu, nu?\u201c, vorba lui Cis. Pentru mine, \u201eorice\u201c egal \u201eceata\u201c, laitmotivul poeziilor de acum 20 de ani ale lui Caius Dobrescu. Ce sa fac? Am improvizat si eu, ca orice rom\u00e2n cu oarece talent. Dar ma intreb, cu inima str\u00e2nsa: ce loc vor ocupa aceste texte ocazionale in volumele de \u201eOpere complete\u201c Alexandru Musina si cum le vor interpreta hermeneutii viitorului?<br \/>\nDin fericire, I.B. Lefter \u2013 ingrijitorul volumului aniversar Nicolae Manolescu \u2013 nu m-a solicitat. Ce sa mai fi scris?! Doar publicasem deja, in \u201eScrisorile unui fazan\u201c, un text de aproape treizeci de pagini, in care spusesem ce avusesem a spune despre Manon Lescaut!<br \/>\n*<br \/>\nAsemenea culegeri sunt, cu exceptia interviului cu aniversatul, extrem de previzibile, deci plicticoase. Ca doar n-o sa te apuci sa critici sau sa ironizezi un om ajuns la senectute! A ajunge la o v\u00e2rsta inaintata e un merit in sine. Vorba domnului Livius Cioc\u00e2rlie \u201eBine ca am ajuns la 70 de ani, ca am inceput sa iau si eu premii\u201c. Numai ca, repet, e aproape la fel de greu sa refuzi sa participi la ele cum era, pe vremuri, sa nu scrii poezii \u201epatriotice\u201c sau texte pentru anualele \u201eOmagii\u201c de ziua C\u00e2rmaciului. Vremurile s-au schimbat, nu si oamenii &amp; mentalitatea aferenta.<br \/>\nAcum c\u00e2teva zile, m-a sunat teribila (in aparenta), dar extrem de simpatica (daca ai umor si o cunosti mai bine) Angela Marinescu: \u201eNu scrii despre mine pentru volumul aniversar?\u201c \u201eCare volum?\u201c \u201eCum, care? Imi scoate Vlasie, la \u201eParalela 45\u201c, un volum cu ocazia implinirii a 70 de ani.\u201c \u201e70 de ani? Nu se poate!\u201c, am dat-o eu cotita. \u201eTu, pentru mine, esti vesnic t\u00e2nara, mai t\u00e2nara dec\u00e2t junele poete care te imita.\u201c \u201eNu-ncerca sa ma pacalesti! Haide, ce ti-e asa de greu?! Stiu ca ai mai scris despre Mircea Ivanescu, despre Ion Pop&#8230;\u00a0 Te-ai suparat cumva pe mine?\u201c \u201eNu, dar&#8230; cine ingrijeste volumul?\u201c \u201eun cristian.\u201c Am rasuflat usurat: aveam un motiv temeinic sa nu scriu. Numitul un cristian, pe vremea c\u00e2nd a fost colaborator al editurii mele, mi-a tras \u201eo teapa\u201c de 14-15 milioane (lei vechi, totusi!). I-am explicat Angelei ce si cum. Sper sa fi inteles si sa nu se fi suparat.<br \/>\nNu ca nu as fi vrut, dar ce sa fi scris despre o poeta pe care am int\u00e2lnit-o de c\u00e2teva ori la Terasa Muzeului Literaturii, dar cu care, e drept, am vorbit sute de ore la telefon? Ca, desi se vaita tot timpul ca e bolnava, e de o vitalitate incredibila? Ca uraste, visceral, toate poetele de peste 35 de ani? Ca e mare cititoare de poezie si chiar se pricepe la? Ca e in aceeasi zodie cu mine si, poate de aceea, nu ma enerveaza niciodata, chiar c\u00e2nd pare agresiva, ci ma face sa r\u00e2d? Exegeza poeziilor ei? Sa fim seriosi: nu sunt critic si, in plus, nu mai fac asa ceva nici pentru mine! Macar despre Ion Pop si Mircea Ivanescu am putut sa povestesc c\u00e2teva int\u00e2mplari cu t\u00e2lc. Dar despre Angela? Sa relatez conversatiile noastre animate, dar at\u00e2t de dezl\u00e2nate? In tot raul e si un bine: noroc ca un cristian mi-a tras \u201eteapa\u201c acum 10 ani!<br \/>\n*<br \/>\nDupa ce am inchis telefonul, am stat si-am cugetat putin. Si m-a apucat groaza: exista nu stiu c\u00e2ti scriitori la care tin (mai mult sau mai putin) si care implinesc sau vor implini in cur\u00e2nd \u201eo frumoasa v\u00e2rsta\u201c: 60, 65, 70, 75, 80, 85, ba chiar \u2013 Doamne-ajuta! \u2013 90 de ani. Si la fel de multi critici pe care nu-i pot refuza. C\u00e2nd sa imi mai scriu si propria opera, ca sa aiba ce lauda mai junii in volumul de la 90 de ani?! (La 90 mi se pare OK, ca oricum nu prea mai ai alte placeri. Inainte, insa, am sa refuz orice volum de laude aniversare, ca prea seamana a \u201epiatra tombala\u201c, vorba lui Mircea Cartarescu.)<br \/>\nAsa inc\u00e2t, mi-am luat inima in dinti si am scris textul de fata, care se va incheia astfel:<\/p>\n<p>Dragi scriitori care impliniti o frumoasa v\u00e2rsta,<br \/>\nLa multi ani! Sa traiti c\u00e2t Matusalem si sa contribuiti cu noi si noi capodopere la turnul literelor rom\u00e2ne! Va iubesc si va apreciez pe toti, dar \u2013 ca sa nu fac discriminari \u2013 nu am sa mai scriu despre nimeni.<br \/>\nDragi si pretuiti peste masura critici rom\u00e2ni,<br \/>\nVa apreciez superlativ pe toti si am nevoie de cronicile voastre (nu neaparat superlative) despre cartile mele ca de aer. Dar, ca sa am parte de cronici, trebuie sa scriu carti, cartile mele, nu mici textule, vorba lui Luca Pitu, despre altii. De aceea, va rog sa ma intelegeti si sa ma lasati in ale mele!<br \/>\nCu disperarea (ca nu ma veti intelege) in suflet, dar hotar\u00e2t,<\/p>\n<p>P.S. Cu ajutorul lui Dumnezeu, am trecut, nebagat in seama, de 50 de ani. Ma si vedeam o clona a lui Negoita Irimie: \u201eAlexandru Musina la 50 de ani\u201c. Din fericire eram \u2013 si inca mai sunt, sper \u2013 un autor suficient de marginal &amp; antipatic inc\u00e2t sa fiu scutit de grupaje (nu zic volume!) de articole aniversare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>(Pentru Angela Marinescu, c\u00e2nd implineste 70 de ani) &nbsp; Din sumbrele vremuri comuniste, imi amintesc de doua titluri mari, pe prima pagina, care anuntau grupaje de texte aniversare consacrate unui scriitor: \u201eNegoita Irimie la 50 de ani\u201c, in \u201eTribuna\u201c clujeana, si \u201eEdgar Papu la 75 de ani\u201c, in \u201eLuceafarul\u201c bucurestean, aflat in plina campanie protocronista.&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/aniversarita-cronica-si-acuta\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Aniversarita cronica si acuta<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[5615,5619,5616,5617,5618],"class_list":["post-7800","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-aniversari","tag-aniversari-scriitori","tag-aniversarita","tag-festivism","tag-viata-scriitorilor"],"views":1771,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7800","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7800"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7800\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7800"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7800"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7800"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}