{"id":7759,"date":"2011-05-12T09:52:16","date_gmt":"2011-05-12T07:52:16","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=7759"},"modified":"2011-05-12T10:01:02","modified_gmt":"2011-05-12T08:01:02","slug":"vanzatorul-plateste","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/vanzatorul-plateste\/","title":{"rendered":"Vanzatorul plateste"},"content":{"rendered":"

Multe sunt schemele de afaceri \u00eentr-o \u201eeconomie functionala de piata\u201c si nu toate sunt ortodoxe. Probabil mass media este schema cu cea mai mare abatere de la definitia de dictionar a pietei ca front de \u00eentalnire \u00eentre cerere si oferta. Astfel, televiziunile publice se finanteaza integral din publicitate, internetul este netaxat, iar pretul de vanzare al unui ziar acopera cu greu costul de tipar si distributie; continutul editorial este gratuit. <\/strong><\/em><\/p>\n

\u00centregul mecanism functioneaza prin atragerea de publicitate. Implicatiile sunt majore asupra pietei media. Corolarul este ca valoarea de piata nu este un raport direct \u00eentre cerere si oferta, ci o variabila oarecum conectata la audienta, dar stabilita de corporatiile care finanteaza publicitatea si agentiile care fac selectia canalelor media. Astfel calitatea informatiei \/ canalului de comunicare nu este o valoare \u00een sine, ci un accesoriu \u00een stabilirea, pe cu totul alt algoritm, a valorii comerciale, a randamentului economic si profitabilitatii.
\nCastigatoare pe un asemenea design de afacere se dovedesc a fi canalele \u201epush\u201c, mass media \u201epasive\u201c, unde informatia este \u00eempinsa \u00eentr-o selectie si ordine alese de distribuitorul de informatie, iar consumatorul o primeste doar pentru ca i se ofera \u00eentr-un mod atractiv sau, minim, non-plicticos. Am numit aici radiourile si televiziunea.
\nSigur, analiza ar putea fi mai complexa, tinand cont si de capacitatea diverselor canale media de a rectiona la eveniment, revistele fiind vehicule media lenese \u00een comparatie cu internetul, radioul si televiziunea. Totusi, acesta a fost doar mijlocul prin care s-au consacrat mass-media pasive. Astfel, filmele sau 99% din continutul de programe tv nu reflecta o informatie urgenta; dimpotriva, cea mai mare parte a programelor tv sunt \u201eimortele\u201c, subiecte si teme difuzate ciclic atunci cand au vagi puncte comune cu realitatea: inundatiile din fiecare luna mai, criza scolilor din septembrie, degringolada din spitale scoasa la lumina de epidemiile din octombrie. \u00censa, desi marea parte a programelor tv au continut de magazin informativ, televiziunea s-a transformat \u00een ceea ce analiza sectoriala facuta de contabilii de la Deloitte numesc \u201esupermedia\u201c, cu un volum de 62% din publicitatea globala, crescand chiar si pe timp de criza. \u00cen contrapartida, ziarele si revistele au pierdut venituri gigantice, chiar si 50-60% \u00een unele tari, iar internetul nu a reusit decat cresteri cu o singura cifra. \u00cen Romania, degradarea presei scrise a fost mai rapida ca \u00een alte tari, ziarele pierzand deja din 2010 locul doi \u00een cifra de afaceri \u00een favoarea radiourilor.
\nTrinomul pietei media, \u00een care cumparator nu e nici consumatorul de informatie, nici producatorul, ci (\u00een teorie) un obsevator de pe margine (corporatiile) este principalul responsabil pentru pasivizarea canalelor. \u00cen contextul unei concurete furibunde \u00eentre produse quasi-omogene, furnizorul de publicitate este interesat \u00een acest stadiu de bombardamentul cu mesaje comerciale, nu de \u201efranc-tirori media\u201c care sa livreze o informatie comerciala oportuna unui consumator anume, interesat de acea informatie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Multe sunt schemele de afaceri \u00eentr-o \u201eeconomie functionala de piata\u201c si nu toate sunt ortodoxe. Probabil mass media este schema cu cea mai mare abatere de la definitia de dictionar a pietei ca front de \u00eentalnire \u00eentre cerere si oferta. Astfel, televiziunile publice se finanteaza integral din publicitate, internetul este netaxat, iar pretul de vanzare… Cite\u0219te mai mult »Vanzatorul plateste<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[5601,5597,5600,1073,5599,5598,4700,5596],"class_list":["post-7759","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-degradarea-presei-scrise","tag-directionarea-publicitatii","tag-furnizori-de-publicitate","tag-internetul","tag-piata-de-publicitate","tag-piata-media","tag-publicitate","tag-schemele-de-afaceri"],"views":1635,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7759","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7759"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7759\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7759"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7759"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7759"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}