{"id":7692,"date":"2011-05-12T07:42:34","date_gmt":"2011-05-12T05:42:34","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=7692"},"modified":"2011-05-12T07:50:35","modified_gmt":"2011-05-12T05:50:35","slug":"ofensiva-extremei-drepte-in-europa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ofensiva-extremei-drepte-in-europa\/","title":{"rendered":"Ofensiva extremei drepte in Europa"},"content":{"rendered":"<p><em><strong> <\/strong><\/em><\/p>\n<p><em><strong>C\u00e2nd am citit in presa internationala despre aparitia unui partid botezat \u201eAdevaratii finlandezi\u201c am fost tentat sa ma amuz. Nu era cazul. Victoria acestei formatiuni aparuta intr-o tara linistita, dezvoltata, cu un popor de vreo cinci milioane de suflete, invatat cu izolarea si cu asprimea iernilor, era pusa de politologii din Vest in contextul cursului modificat al politicilor guvernamentale din unele state europene. Un curs care inregistreaza o evidenta ofensiva a extremei drepte. Cum trebuie sa reactionam in aceste imprejurari care amintesc de cele de dinaintea celor doua razboaie mondiale? Greu de dat un raspuns, usor de avansat o sugestie: sa urmarim analizele specialistilor si, daca este posibil, sa-i determinam pe alesii nostri sa tina cont de acestea.<\/strong><\/em><br \/>\nMa opresc la ofensiva extremei drepte europeane pentru ca, se va vedea imediat, ne priveste si pe noi, rom\u00e2nii.<br \/>\nIn conditiile crizei mondiale, in numai doi ani, partidele de extrema dreapta au c\u00e2stigat substantial teren in Belgia (partidul Vlaams Belang, 17,1%), Austria (FPO, 12,7%); Franta (Frontul National 10% la recentele alegeri regionale), Ungaria (14,8%), Italia (Lega Nord, 10,2%), Lituania (12,2%), Olanda (17%), Norvegia (22,9%), Elvetia (29%), Finlanda (partidul despre care aminteam, Adevaratii Finlandezi, 17%,) si chiar in Bulgaria (12%). Datele le-am obtinut din diferite studii, unul bine argumentat fiind cel al lui Dominique Vidal publicat in \u201eLe Monde diplomatique\u201c, din ianuarie 2011 cu titlul \u201eExtremele drepte in ofensiva\u201c. Cunoscutul ziarist francez (faptul ca publica intr-o revista cu orientare de st\u00e2nga nu are relevanta) se foloseste de aceste date pentru a atrage atentia asupra reorientarii electoratului european la capatul unui proces de doua decenii de construire a institutiilor europene, beneficiare, acum, si de mult dorita Constitutie. Tarile mentionate mai sus vin ceva mai t\u00e2rziu in clubul celor care cocheteaza de mult cu extremismul: Italia, Austria, Elvetia, Olanda, Belgia.\u00a0 Lega Nord, militanta veche a secesionismului, a pus deja stap\u00e2nire pe Lombardia, Piemont si Venetia, adica pe regiunile puternic industrializate ale Italiei. In Elvetia, la numai un an de la interzicerea prin referendum a construirii de minarete pe teritoriul helvet, formatiunea Uniunea Democratica de Centru a reusit sa convinga mai mult de jumatate dintre elvetieni ca guvernul trebuie sa ia masuri de expulzare a imigrantilor dovediti ca au facut crime. Acesta este, in realitate, un pretext pentru a acoperi orientarile xenofobe din aceasta tara, altfel\u00a0 pasnica si democratica. Ideea expulzarii strainilor dovediti criminali, la care s-ar fi adaugat si cei care ataca fortele de ordine ale Republicii Franceze, l-a fram\u00e2ntat si pe presedintele Nicolas Sarkozy. Deocamdata el\u00a0 nu a convins destui francezi pentru a putea legifera o astfel de masura, dar directia nu a fost abandonata. Si, atentie, vin alegerile prezidentiale iar Sarkozy este in pierdere de viteza! Frontul National, adept mascat al purificarilor sociale, poate chiar si etnice, ii poate fi de mare folos. Alergia la straini este acum realimentata de noile valuri de imigratie economica din statele arabe rascolite de razboaie. Dar nu aceasta este singura cauza. Franta\u00a0 lui Sarkozy si Italia lui Berlusconi au suportat, ca at\u00e2tea altele, consecintele crizei. Parisul si Roma folosesc dificultatile, reale, desigur, pentru motivarea masurilor de austeritate si, pe c\u00e2t este posibil, pentru linistirea propriilor cetateni. In aceste conditii, cel mai usor (si profitabil electoral) este sa recurga la culpabilizarea strainilor. Pare normal dar nu este \u201ecorect politic\u201c, nici conform cu reglementarile Uniunii Europene. Influenta imigratiei clandestine economice asupra politicilor statelor dezvoltate se face resimtita si in alte state europene: Germania, Marea Britanie, Olanda. Solutiile dure de austeritate surprind dar intrebarea este: care ar fi alternativa? Dupa cum se vede, se produce o deplasare a preferintelor electoratului national, ca sa-l numesc asa, spre extrema dreapta. Nu este o directie buna, dar miscarea vine din iluzia multora ca acolo ar\u00a0 putea gasi mai multa protectie. Asa explica unii analisti, de exemplu,\u00a0 succesul doamnei Marine Le Pen, noul presedinte al Frontului National, partid cunoscut ca putin iubitor de straini. Marine Le Pen a ajuns in sondajele de opinie favorita unei bune parti a societatii franceze, depasind serios pe actualul presedinte Sarkozy si pe cel mai bine plasat (posibil) candidat al st\u00e2ngii, Dominique Strauss-Khan. Multi, de fapt acum toti observatorii, o vad deja\u00a0 pe Marine Le Pen in turul doi al alegerilor prezidentiale din 2012. Temele campaniei care i-au adus acest vertiginos succes nu par noi. Ele sunt, in realitate, variatiuni ale doctrinei mai vechi a Frontului National de\u00a0\u00a0 exploatare prompta a crizele sociale prin plasarea cauzelor in prezenta strainilor. Acesteia i se adauga alergia la musulmanii instalati pe teritoriul Frantei. In alti termeni, avem de-a face cu o politica xenofoba.<br \/>\nFata de astfel de fram\u00e2ntari ale lumii de l\u00e2nga noi \u2013 m-am oprit numai la avansul extremei drepte \u2013 clasa politica rom\u00e2neasca ce face? La noi, ideile politice sunt inlocuite cu lupta la baioneta impotriva adversarilor. A disparut p\u00e2na si Parlamentul ca for de dezbatere si legiferare. Opozitia se multumeste cu participarea la spectacolele televizate. O grava amnezie se asaza continuu peste interesul national. Si, se va vedea chiar din exemplele la care recurg imediat, ca Rom\u00e2nia nu este absolvita de critici in chestiuni existentiale si, in consecinta, nici de surprize. Ceea ce inseamna, probabil, ca ceea ce unii numesc \u201etradarile din istorie\u201c nu sunt uitate. Pericolele vin (nu numai pentru noi) tocmai de la ascensiunea extremei drepte in Europa.<br \/>\nIn Germania, un profesor universitar vorbeste de revenirea preocuparilor de tip imperial in politicile statelor din Europa de Est. Orientare, evident, incompatibila cu statutul lor nou de membre ale NATO si Uniunii Europene. Michael Minkenberg, despre el este vorba, profesor la Universitatea Europeana din Frankfurt pe Oder, a publicat un studiu sugestiv intitulat \u201eLa Est, obsesia frontierelor\u201c, in care face conexiunea intre reaparitia nationalismului vindicativ si ascensiunea vertiginoasa a dreptei \u201eradicale\u201c, cum numeste el extremismul de dreapta. El vede corect diferentele intre extremismul de dreapta din Occident si cel din fostele state comuniste. In Vest dreapta extremista are platforme politice de interes preponderent economic. In Est, aceasta reinvie nationalismul si repune in discutie frontierele politice. Interesant, nu? Extremistii est-europeni se ridica, scrie autorul studiului, at\u00e2t impotriva noii ordini liberale c\u00e2t si a socialismului de stat care a precedat-o.\u00a0 \u201eDreapta radicala din Est se distinge, de fapt, in multe alte privinte de cea din Vest. De la schimbarea de regim, ea a inregistrat scoruri electorale adesea impresionante, ce-i drept extrem de fluctuante, in functie de locuri si momente&#8230;.O particularitate, legata de ideologia deschisa pro sau contra curentelor (occidentale n.n.): spre deosebire de ideologiile echivalente occidentale, cele estice evidentiaza nostalgia lor dupa regimurile\u00a0 despotice de altadata, cu conceptii etnice si teritoriale \u201ede identitate\u201c nationala\u00a0 prevalente. Acest nationalism, care parea pierdut, admite unele variante: de o parte, o dreapta fascista si autocratica inspirata din (ideologia) dictaturilor dintre cele doua razboaie mondiale, deosebit de puternice in\u00a0 Rusia, in Rom\u00e2nia si, mai recent, in Bulgaria, nu fara legaturi cu \u201enational-comunistii\u201c nascuti dupa prabusirea imperiului sovietic; pe de alta parte, a aparut o dreapta ethnocentrista si rasista, adepta si ea a revizionismului teritorial, implantata mai ales in Ungaria si Republica Ceha\u201c. Profesorul german\u00a0 ofera o explicatie pe care putem sa o luam cum vrem: \u201eDorinta de re-croire a frontierelor nu este, de fapt, proprie numai Rusiei, unde nationalistii viseaza din secolul al XIX-lea (este o greseala de datare) sa aiba acces la \u201emarile calde\u201c. \u201eRepublicanii\u201c cehi (partidele PSR-RSV) de exemplu, pretind ca tara lor sa reapara in frontierele fostei Cehoslovacii, in vatra careia nu are drept la existenta dec\u00e2t o populatie \u201eomogena\u201c. In Rom\u00e2nia, Partidul Rom\u00e2nia Mare (PRM) invoca frontierele dintre cele doua razboaie mondiale pentru a cere anexarea Moldovei. Miscarile de recucerire cele mai virulente sunt, insa, in Ungaria.\u00a0 Partidul Justitiei si al Vietii Ungare si Miscarea pentru o Ungarie mai Buna (Jobbik) pledeaza, am\u00e2ndoua, pentru revizuirea Tratatului de la Trianon si pentru extinderea granitelor (Ungariei) in spatiul monarhiei de Habsbourg. Aceste formatiuni au reluat simbolurile miscarilor si regimurilor fasciste din anii 30, precum cele ale Crucii cu Sageti din Ungaria sau Garzii de Fier din Rom\u00e2nia\u201c . Ma opresc aici nu inainte de a face precizarea ca excesele regasite de profesorul german in doctrina partidului din Rom\u00e2nia par nevinovate pe l\u00e2nga cele, minutios disecate in studiu, din Polonia, Ungaria si Republica Ceha.<br \/>\nSa mai spun ca, in tari numite de unii \u2013 si au dreptate \u2013 civilizate, intelectualii sunt implicati in cercetarea politica. Chiar organizat. Exista centre de studii, forumuri de dezbateri publice. Universitatile formeaza profesionisti ai politicii. Aici apar\u00a0 curente de idei, sunt duse batalii intelectuale. Participarea aceasta este imperativa pentru consolidarea spiritului civic si pentru constructia politicilor de stat. Dezbaterile, chiar si disputele, nu ies din puterea argumentului si a ratiunii. Rareori este incalcata zona civilizatiei. Dau, totusi, un exemplu: cu ani in urma, in Franta, intre grupul filozofilor de dreapta si cel al filozofilor de st\u00e2nga s-a ajuns sa fie vizate persoanele, ca adversari, si nu ideile. C\u00e2nd dezbaterea s-a aprins peste masura cineva a exprimat plastic nevoia de a avea adversari. O reproduc, in ciuda duritatii ei, pentru a se intelege ca opozantii nu trebuie eliminati, ci atacate ideile lor. Daca este nevoie. Daca nu, ele pot chiar sa fie folosite. Cei care erau vizati in disputa respectiva au fost numiti cu dispret \u201eacesti imbecili necesari\u201c.<br \/>\nSi noi, in Rom\u00e2nia, avem nevoie de confruntari oneste de idei intre intelectualii de dreapta si cei de st\u00e2nga. Acum, ele nu exista. Intelectualii de st\u00e2nga sunt timorati, se refugiaza in exercitii de plutire existentiala, c\u00e2t mai departe de politica. Cei de dreapta, crescuti in ambianta militantismului st\u00e2ngii trotkiste si maoiste din universitatile occidentale (am mai scris acest lucru si stiu ce spun) sunt acaparanti si sententiosi, ca si invatatorii lor din Occident, la care aveau acces inca din timpul comunismului. Si, cu toate acestea, ei exerseaza\u00a0 anticomunismul pentru ca acesta a devenit o mina consistenta de resurse materiale, de pozitii si prestigiu.<br \/>\nAcum, in fuga,\u00a0 sa ne intrebam c\u00e2t de racordati suntem noi la miscarea de idei politice din Europa. Eu unul nu cred ca aceasta ne provoaca insomnii. Politicienilor, cu siguranta nu. Vreau sa mai adaug ca in cancelariile occidentale dezbaterile din mediile universitare, academice, jurnalistice sunt nu numai respectate ci si necesare.\u00a0 In Gradina Maicii Domnului, cum frumos a botezat Rom\u00e2nia Papa Ioan Paul al II-lea, clasa politica si suflarea rom\u00e2neasca au fost preocupate in ultimele doua saptam\u00e2ni, folosesc tot un exemplu, de lungimea trenei unei mirese pam\u00e2ntene care si-a unit destinul cu un print de s\u00e2nge albastru.<br \/>\nBun prilej pentru rascolirea\u00a0 nostalgiilor dupa monarhie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>C\u00e2nd am citit in presa internationala despre aparitia unui partid botezat \u201eAdevaratii finlandezi\u201c am fost tentat sa ma amuz. Nu era cazul. Victoria acestei formatiuni aparuta intr-o tara linistita, dezvoltata, cu un popor de vreo cinci milioane de suflete, invatat cu izolarea si cu asprimea iernilor, era pusa de politologii din Vest in contextul cursului&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ofensiva-extremei-drepte-in-europa\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Ofensiva extremei drepte in Europa<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[5547,1312,5548,5546,807],"class_list":["post-7692","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-adevaratii-finanlandezi","tag-extrema-dreapta","tag-partide-de-extrema-dreapta","tag-partide-europene","tag-presa-internationala"],"views":1781,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7692","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7692"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7692\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7692"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7692"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7692"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}