Proza populara, \u00eendeosebi basmele, s-a bucurat la noi de multa atentie din partea editorilor de carte. \u00cen ultima jumatate de secol au aparut mai bine de cincizeci de colectii de povesti, \u00eentre acestea afl\u00e2ndu-se cele ale lui G. Dem Teodorescu, Ovidiu B\u00e2rlea, Petru Uglis-Delapecica, D. Stancescu, Ion Pop-Reteganul, I. G. Sbierea, D. Furtuna, multi altii. Culegerea \u201eLegendele sau basmele rom\u00e2nilor\u201c a lui P. Ispirescu, a cunoscut doua reeditari, prima, \u00een 1968, \u00eengrijita de Aristita Avramescu, cea de a doua \u00een 1989, prefatata de Nicolae Constantinescu. S-au adaugat o seama de antologii, unele dintre ele de reala \u00eensemnatate, cum ar fi \u201eAntologia de proza populara epica\u201c, I-III, a lui Ovidiu B\u00e2rlea, sau cuprinzatoarea \u201eBasme fantastice rom\u00e2nesti\u201c, I-IX, editata de I. Oprisan. Se poate spune ca \u201eBasme populare rom\u00e2nesti\u201c, Antologie, cronologie, nota asupra editiei, repere bibliografice si glosar de Iordan Datcu, Nicolae Constantinescu si A. Gh. Olteanu, Vol. I (XCIII + 929 pag.), II (904 pag.), cu un studiu introductiv de Nicolae Constantinescu, Academia Rom\u00e2na, Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta, Bucuresti 2008 nu a aparut pe un teren gol. Ea se \u00eensereaza \u00eentr-un ansamblu de opere cu autori prestigiosi, care au adus contributii pe masura numelor. Lucrarea a primit recent Premiul Perpessicius pentru editii critice, acordat de Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne. Recunoastere a unor calitati care se impun afirmate, pentru ca ele instituie modele ce vor fi urmate de alcatuitorii generatiilor viitoare.<\/p>\n
Una dintre ele, poate ca cea dint\u00e2i, este aceea ca antologia este structurata pe baza colectiei de povesti \u201eLegende sau basmele rom\u00e2nilor\u201c, publicata de Petre Ispirescu \u00een anul 1882. Basmele acestei colectii vor forma punctele de reper ale antologiei. Pornind de la ele, autorii au adaugat versiuni apartin\u00e2nd aceluiasi tip narativ, culese si publicate de-a lungul timpului de alti folcloristi. Operatia pune \u00een evidenta caracterul reprezentativ pentru cultura rom\u00e2neasca al culegerii de la sf\u00e2rsitul secolului 19. Fiecare basm are frati si surori \u00een literatura genului. Rezulta o eflorescenta de variante care acopera \u00eentreg teritoriul tarii. Din pacare, nu si \u00eentreg teritoriul vorbitorilor de limba rom\u00e2na. Astfel, un basm ca \u201e\u00censir-te margaritari\u201c, este acompaniat de patru versiuni (Schott, Ioan Micu-Moldovan, Ion Pop Reteganul si Ioan Slavici, provenind din Muntenia, Banat, Transilvania), iar \u201eLucear si Aman Catcaun\u201c de versiunile lui N. Filimon, D. Stancescu, D. Furtuna si Gh. Vrabie, acesta din urma acoperind provinciile Muntenia, Oltenia si Moldova. Un proces de identificare anevoios \u00een lipsa unui catalog rom\u00e2nesc al basmelor dupa modelul lui Stith-Thompson. Ceea ce a fost obtinut \u00een urma lecturii da informatii despre difuziunea \u00een spatiu a unora dintre tipuri \u00een dauna altora, despre preferintele zonale pentru anume povesti fantastice. De buna seama, bunii povestitori au contribuit din plin la formarea gustului pentru aceste naratiuni.<\/p>\n
\u00cen conditiile \u00een care culegatorii nu beneficiau de mijloacele moderne de \u00eenregistrare si trebuiau sa recurga la transcrierea spuselor povestitorilor, uneori la distanta \u00een timp fata de momentul nararii, se \u00eentelege ca textul se abate \u00eentr-o anume masura de la discursul oral. Unul din meritele autorilor antologiei este si acela ca au ales \u00een mod constant acele versiuni \u00een care culegatorii, proveniti din mediul celor pe care-i ascultau, au respectat stilul si vocabularul povestitorilor.<\/p>\n
Colectia de texte este precedata de un consistent studiu introductiv semnat de prof. Nicolae Constantinescu, autor, \u00eentre altele, al ultimei reeditari a volumului de basme al lui Ispirescu. Studiul prezinta caracteristicile de baza ale speciei folclorice, \u00eencep\u00e2nd cu teoriile legate de originea basmului, functiile lui, formulele genului, situatiile sau ocaziile de performare.<\/p>\n
Un aspect mai putin studiat, dar extrem de interesant, este cel al modului \u00een care realitatea cotidiana patrunde si se \u00eembina cu scenele care alcatuiesc epica fantastica. Ar parea, la prima vedere, ca basmul plonjeaza \u00eentr-o alta realitate dec\u00e2t cea \u00een care traiesc ascultatorii lui. Impresie confirmata de lectura unor colectii-model, cum ar fi cea a fratilor Grimm sau Afanasiev, unde nimic din ceea ce este relatat nu distoneaza cu ceea ce se petrece eroilor. Dar, se cuvine spus ca povestea fantastica nu este o naratiune sacra, iar povestitorul nu este un sacerdot, obligat sa se supuna unui limbaj consacrat. El este sau a fost, cel mai adesea, un taran cu propria lui experienta de viata. Ea patrunde involuntar si \u00een chip firesc \u00een ceea ce relateaza. Este ne\u00eendoielnic faptul ca vechii culegatori, urm\u00e2nd modelele anterioare (Perault, Grimm) au eliminat din textele pe care le-au notat referintele la aceste elemente de viata cotidiana. Ele au devenit vizibile \u00een culegerile de data recenta, transcrieri dupa \u00eenregistrari facute cu mijloace mecanice. Remarci de tipul \u201eDar capcaunul ce face? Se suie sus, unde avea balconu lui, si pune benoglu si se uita pe c\u00e2mp\u201c (\u201eUn basm cu trei baieti\u201c, povestit de Costica Nicolae de 62 de ani, din Slatina, cules de Gh. Vrabie, \u00een anul 1966) nu si-ar fi gasit locul \u00eentr-o culegere veche. \u00cenca mai putin una ca aceasta, notata de Ovidiu B\u00e2rlea (\u201eCu Cazarkina\u201c, Inf. Iancu Duroi, din Bughea de Sus, Muscel, cules la 28 X 1956, de Ov. B\u00e2rlea si Al. Amzulescu, \u00een \u201eAntologie de proza populara epica\u201c, Vol. II, p. 208): \u201eLa orli doosprezece, suna clopotili \u2013 cum suna c\u00e2nd venea americanii cu avioanli… tu-i maica ma-si, apai fugeau taranii p-aicea, p\u00e2n paduri da rupea pam\u00e2nturli; da c\u00e2nd venea, ai vast, sa zguduia si frunzili, \u2026 tu-i maica ma-si; ce spaima pa rum\u00e2ni si pa tigani \u2026 tu-i!\u201c Autorul introducerii se dovedeste interesat de acest fenomen si de asemenea \u201eintruziuni\u201c ale cotidianului \u00een lumea basmului. Una din ele, \u00een spiritul limbajului oficial al epocii, este povestea lui Ion Ruhat zis \u201eBulivrancea\u201c, de 58 de ani \u00een 1968, din Boisoara, V\u00e2lcea, o poveste cu metamorfoze, obiecte fermecate si casatorie glorioasa, care se \u00eencheie cu \u2026 \u201esi daca o fi traind azi, dragi tovarasi si preteni, traiesc \u00een pace si-n liniste.\u201c<\/p>\n
Mai putin studiat este felul \u00een care formulele versificate si textele lirice sau strigaturile patrund \u00een tesatura narativa a povestii. Scopul este schimbarea ritmului povestirii, un mod de a pipera naratiunea, dar si un procedeu de introducere a elementelor noi. Sigur, s-a vorbit despre formulele versificate initiale, mediane, finale, adeseori elaborate:<\/p>\n
\u201eA fost odata<\/p>\n
ca niciodata;<\/p>\n
c\u00e2nd n-ar fi,<\/p>\n
nu s-ar povesti!<\/p>\n
A fost un crai, de care se dusese faima<\/p>\n
peste noua tari<\/p>\n
si peste noua mari,<\/p>\n
ca-n tineretea lui fusese viteaz mare:<\/p>\n
se batuse cu zmeii,<\/p>\n
se batuse cu leii,<\/p>\n
se batuse cu paraleii,<\/p>\n
ajutat de:<\/p>\n
trei c\u00e2rlani<\/p>\n
nazdravani.\u201c<\/p>\n
(\u201eIon Fat-Frumos\u201c, \u00een \u201eBasme populare rom\u00e2nesti\u201c, I, p. 43)<\/p>\n
sau, la sf\u00e2rsitul actiunii, povestitorul se plaseaza pe sine la petrecerea care \u00eencheie aventurile:<\/p>\n
\u201eEram si eu p-acolo si la masa \u00eemparateasca:<\/p>\n
Caram, mereu la vatra, lemne cu frigarea,<\/p>\n
Duceam eu la masa glume cu caldarea;<\/p>\n
Pentru care capatai:<\/p>\n
Un napastroc de ciorba<\/p>\n
s-o s\u00e2nta de cociorba<\/p>\n
Pentru cei ce-s lunga vorba.\u201c<\/p>\n
(\u201eFat-Frumos cu parul de aur\u201c, Op. cit., I, p. 469)<\/p>\n
Structuri poetice apar adesea ca refrene care marcheaza progresul actiunii eroului:<\/p>\n
\u201eScoala, Petre, scoala!<\/p>\n
Sa ma scapi de boala,<\/p>\n
Ca-i demult de c\u00e2nd te cerc<\/p>\n
Sa-ti pui m\u00e2na pe-al meu cerc,<\/p>\n
Sa plesnasca cercul meu<\/p>\n
Sa nasc copilasul tau,<\/p>\n
Sa-mi alin durerile,<\/p>\n
Sa-mi scurtez cararile!\u201c<\/p>\n
(\u201ePetrea Fat-Frumos si z\u00e2nele\u201c, Op. cit., I, 188-190)<\/p>\n
Relativ rar sunt incluse \u00een basme piese lirice sau strigaturi. Povestitorul poate face uz de libertatea de a conecta episoadele narative prin apel la asemenea texte. \u00cen \u201eNepotul de la nepot al lui Pepelea\u201c (Op. cit, II, p. 553) \u00eemparatul, speriat la g\u00e2ndul ca un nepricopsit vrea sa se casatoreasca cu fata lui \u00eel \u00eentreaba:<\/p>\n
\u201eSi-ai putut tu razbate, bre baiete, tocmai aici, \u00een \u00eemparatia mea?\u201c<\/p>\n
Prilej ca Pepelea sa lanseze un text liric potrivit situatiei:<\/p>\n
\u201e-E, hei! D-apoi, luminate \u00eemparate, nu stii vorba veche:<\/p>\n
Pentru-n pui care mi-i drag,<\/p>\n
Trei zile de vara fac;<\/p>\n
Pentru care mi-i ur\u00e2t<\/p>\n
Fac un ceas si-mi pare mult\u2026\u201c<\/p>\n
Pentru ca \u00een cursul aceleiasi povesti (Op. cit. p. 554) sa mai apara ocazia de a plasa un text liric de dragoste:<\/p>\n
\u201ePe ulita care mi-i drag<\/p>\n
Treaba n-am si cale-mi fac;<\/p>\n
Da pe care mi-i ur\u00e2t<\/p>\n
Treaba am si nu ma duc.\u201c<\/p>\n
O componenta noua a antologiei publicate de Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta este cronologia colectiilor, culegatorilor si cercetarilor de proza populara rom\u00e2neasca, de la primele \u00eenceputuri si p\u00e2na la data aparitiei lucrarii. Un instrument de lucru util, care prezinta istoria studiilor unei specii folclorice mult apreciate. Un glosar si o scurta selectie de materiale dedicate naratiunilor populare \u00eencheie antologia.<\/p>\n
Si, \u00een final, un cuv\u00e2nt despre \u201eTinerete fara batr\u00e2nete si viata fara de moarte\u201c, basmul nebasm din culegerea lui Petre Ispirescu. Lazar Saineanu, gaseste similitudini cu povestea sederii lui Ulysse la Kallypso, unde este macinat de dorul \u00eentoarcerii \u00een Ithaca si descopera asemanari partiale cu patru versiuni, toate din Transilvania. O naratiune care depaseste cadrele genului si trece spre roman. Fat-Frumos pleaca de acasa sa caute nemurirea, dar aspiratia aceasta este subminata de dorinta de a fi asemeni celorlalti. El ajunge \u00een lumea celor care traiesc vesnic, este fericit, totusi, dupa putina vreme, i se face dor de parinti. Se \u00eentoarce, \u00een ruinele casei gaseste o lada, o deschide si Moartea, pitita \u00eentr-un colt, \u00eei trage o palma si \u00eel face farame. Povestea a trecut pe l\u00e2nga happy-end si s-a \u00eencheiat \u00een drama. Dar este \u00een aceasta ultima \u00eent\u00e2mplare o \u00eenvatatura. Existenta omului este limitata \u00een timp. Singur Dumnezeu e etern.<\/p>\n
\u201eBasme populare rom\u00e2nesti\u201c este una din antologiile reprezentative ale literaturii noastre populare. O lucrare impunatoare at\u00e2t prin dimensiune, c\u00e2t si prin calitatea si seriozitatea selectiei si nu \u00een ultimul r\u00e2nd prin aspectul ei. Premiul Perpessicius pe care l-a primit, confirma valoarea lucrarii. Autorilor ei, Iordan Datcu, Nicolae Constantinescu si A. Gh. Olteanu li se cuvin sincere felicitari. La capatul lecturii se poate spune ca efortul a rodit din plin.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Proza populara, \u00eendeosebi basmele, s-a bucurat la noi de multa atentie din partea editorilor de carte. \u00cen ultima jumatate de secol au aparut mai bine de cincizeci de colectii de povesti, \u00eentre acestea afl\u00e2ndu-se cele ale lui G. Dem Teodorescu, Ovidiu B\u00e2rlea, Petru Uglis-Delapecica, D. Stancescu, Ion Pop-Reteganul, I. G. Sbierea, D. Furtuna, multi altii.… Cite\u0219te mai mult »Antologia basmelor populare rom\u00e2nesti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[5525,5524],"class_list":["post-7656","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-carti-de-basme","tag-editii-basme-romanesti"],"views":5693,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7656","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7656"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7656\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7656"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7656"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7656"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}