{"id":7641,"date":"2011-05-05T11:31:16","date_gmt":"2011-05-05T09:31:16","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=7641"},"modified":"2011-05-05T11:33:39","modified_gmt":"2011-05-05T09:33:39","slug":"westernul-sovietic-la-festivalul-crossing-europe","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/westernul-sovietic-la-festivalul-crossing-europe\/","title":{"rendered":"Westernul sovietic la festivalul Crossing Europe"},"content":{"rendered":"

Festivalul de Film Crossing Europe de la Linz (Austria), ajuns anul acesta la a opta editie (12-17 aprilie), a prezentat un program special \u201eRed Westerns\u201c, subintitulat \u201eRaspunsul comunist la westernul american\u201c.<\/strong><\/em><\/p>\n

Ideea de a alcatui un program dedicat \u201ewesternurilor rosii\u201c i-a venit Ludmilei Cvikova, selectioner al Festivalului International de Film de la Rotterdam, precum si, in ultimii ani, al \u201eAnonimului\u201c de la Sf\u00e2ntu Gheorghe. Ea a fost inspirata de criticul rus Serghei Lavrentiev, care a si publicat o carte intitulata \u201eRed Westerns\u201c si alaturi de care a curat programul, prezentat pentru prima data la Rotterdam 2011. Ulterior, selectii din acest remarcabil program itinerant au fost reluate la festivalurile de la G\u00f6teborg (Suedia) si Linz, pentru ca, in urmatoarele luni, Eva New Horizons de la Wroclaw (Polonia) si Festivalul International de Film de la Bratislava (Slovacia) sa includa si ele o parte din cele 16 westernuri. Aceste filme au fost produse, in perioada 1924-1979, in URSS (zece), RDG (doua), Cehoslovacia, Polonia, Bulgaria si Rom\u00e2nia (\u201eArtista, dolarii si ardelenii\u201c de Mircea Veroiu, episodul secund din trilogia ardelenilor emigrati in America).
\nCrossing Europe a prezentat opt titluri, dintre care sase westernuri sovietice si, desigur, cele doua westernuri \u201eSauerkraut\u201c (\u201evarza murata\u201c in germana), cunoscute si ca \u201eIndianerfilme\u201c (\u201efilme cu indieni\u201c) \u2013 productii RDG-iste, filmate de multe ori in Iugoslavia (dar si in Rom\u00e2nia sau Bulgaria), cum sunt cele care l-au transformat pe atletul s\u00e2rb Gojko Mitic intr-un star de cinema (ni-l aducem aminte, cu siguranta, din rolul lui Winnetou). Expertul Serghei Lavrentiev a tinut un scurt, dar util discurs introductiv inaintea fiecarei proiectii.
\nPrimul \u201ewestern rosu\u201c a fost \u201eNeobisnuitele aventuri ale lui Mister West in tara bolsevicilor\u201c, film din 1924, in regia lui Lev Kulesov. Un alt western mut \u2013 si foarte \u201eminimalist\u201c \u2013 al acestui cineast (care l-a influentat mult pe Eisenstein), \u201eConform legii\u201c (1926), a fost prezentat la Linz intr-o versiune restaurata de Muzeul Austriac de Film, cu acompaniamentul live al lui Franz Reisecker.
\nIn 1936, Mihail Romm a lansat un film in stil western despre Razboiul Civil, \u201eCei treisprezece\u201c. Scenariul, semnat de Romm impreuna cu Iosif Prut, a fost inspirat de un western mai putin cunoscut al celebrului cineast american John Ford, \u201ePatrula mortii\u201c (\u201eThe Lost Patrol\u201c, 1934) \u2013 pe care, insa, nici unul nu-l vazuse. Se pare ca, la sugestia lui Stalin, boss-ul industriei de film sovietice a epocii, Boris Shumiatski, le relatase povestea celor doi si le ceruse sa realizeze un film cu un plot similar, dar care sa evidentieze eroismul soldatilor Armatei Rosii. Daca scenele de actiune nu aduceau nimic nou nici macar atunci, portretele personajelor (un detasament de 13 oameni, printre care sotia comandantului si un cercetator) si momentele de poezie prilejuite de coregrafia desertului (oceanul de nisip pare a se metamorfoza intr-un fluviu navalnic) fac deliciul cinefililor si astazi.
\nDupa trei decenii, sovieticii au mai realizat doua filme cu multe elemente de western, care au fost prezentate de festivalul Crossing Europe: \u201eNimeni nu voia sa moara\u201c si \u201eRazbunatorii invincibili\u201c. Primul, un fel de \u201eCei sapte samurai\u201c baltic, este semnat de regizorul lituanian Vitautas Jalakiavicius, se numea initial \u201eTeroare\u201c si incepea cu tancurile sovietice care patrundeau intr-un sat. Si titlul, si secventa de debut au fost eliminate la intrarea in distributie pe intreg teritoriul URSS. Povestea, despre luptele dintre \u201ebanditii\u201c ce opuneau rezistenta ocupatiei sovietice si fiii unui sef de colhoz, asasinat de \u201eFratia Padurii\u201c, este comuna si uneori confuza, insa actorii baltici au unele prestatii remarcabile. De remarcat ca \u201eNimeni nu voia sa moara\u201c a fost ales de cititorii revistei \u201eEcranul sovietic\u201c (cu un tiraj de vreo doua milioane de exemplare) cel mai bun film al anului, la concurenta cu prima parte din ecranizarea lui Serghei Bondarciuk dupa \u201eRazboi si pace\u201c.
\nAl doilea film din 1966 a precedat aniversarea a jumatate de secol de la Revolutia din Octombrie si le este dedicat \u201etinerilor eroi ai Razboiului Civil\u201c. \u201eRazbunatorii invincibili\u201c de Edmond Keosaian este de fapt un remake in cinemascop al unui \u201ewestern rosu\u201c clasic, \u201eMicii diavoli rosii\u201c de Ivan Perestiani (contemporan cu Kulesov). Desigur, titlul a fost schimbat pentru ca nu mai putea contine cuv\u00e2ntul \u201ediavol\u201c, in timp ce pustiul de culoare din grupul de copii plasat in centrul actiunii a fost inlocuit cu un tigan pitoresc. In acea perioada, \u201eCei sapte magnifici\u201c (\u201eThe Magnificent Seven\u201c, 1960), remake-ul lui John Sturges dupa capodopera lui Akira Kurosawa, a avut un succes uluitor in URSS, unde era proiectat nu doar in cinematografe, ci si pe stadioane, asa ca tovarasii sus-pusi din cinematografie au avut grija sa retraga filmul din distributie inainte de expirarea licentei si au decis sa-i infr\u00e2nga pe americani cu propriile arme, prin westernuri \u201ecorecte\u201c ideologic. Asa s-a nascut si filmul lui Edmond Keosaian, care se remarca printr-un ritm al actiunii absolut naucitor (singurul moment de pauza este secventa de final, in care, normal, cei patru pustani sunt distinsi pentru eroismul lor revolutionar impotriva \u201ealbilor\u201c ticalosi) si prin efectele spectaculoase. Uriasul succes al \u201eRazbunatorilor invincibili\u201c l-a determinat pe regizor sa realizeze doua continuari cu aceleasi personaje principale.
\nAlte doua westernuri sovietice prezentate in cadrul festivalului de la Linz, ambele din 1969, marcheaza schimbarea accentelor si pierderea treptata a optimismului dupa invazia din Cehoslovacia. Primul, \u201eSoarele alb al desertului\u201c de Vladimir Motil, este, totusi, o comedie delectabila, in care Anatoli Kuznetov interpreteaza un aventurier solitar, ofiter al Armatei Rosii, care viseaza la intoarcerea acasa, la sotia sa Katerina (aparitie intr-o serie de flashbackuri in culori idilice), dar este nevoit sa mai zaboveasca in desertul central-asiatic si sa-si puna din nou viata in primejdie pentru a proteja femeile \u201eeliberate\u201c din haremul celui mai puternic bandit local.
\nIn fine, \u201eInt\u00e2lnire la vechea moschee\u201c al regizorului tadjik Sukbath Khamidov, are ca personaj principal un fost erou al Razboiului Civil (dintre cei care au fost lichidati de Stalin, ca \u201edusmani ai poporului\u201c), care revine in actiune, dupa o lunga l\u00e2ncezeala, atunci c\u00e2nd o banda de banditi, in cautarea unei comori, ocupa fosta moschee (transformata in sala de cinema). Filmul (prezentat la Linz intr-o versiune RDG-ista, dublata in germana, deoarece in arhiva moscovita GosFilmoFond nu s-a gasit nici o copie originala) mi-a atras atentia prin secventele cu film-in-film. Se poate spune ca moartea din final a protagonistului marcheaza si sf\u00e2rsitul unei epoci din istoria \u201ewesternului rosu\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Festivalul de Film Crossing Europe de la Linz (Austria), ajuns anul acesta la a opta editie (12-17 aprilie), a prezentat un program special \u201eRed Westerns\u201c, subintitulat \u201eRaspunsul comunist la westernul american\u201c. Ideea de a alcatui un program dedicat \u201ewesternurilor rosii\u201c i-a venit Ludmilei Cvikova, selectioner al Festivalului International de Film de la Rotterdam, precum si,… Cite\u0219te mai mult »Westernul sovietic la festivalul Crossing Europe<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[5512,5510,3414,5513,5508,83,5509,5514,5511,5507],"class_list":["post-7641","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-artista","tag-red-westerns","tag-cinematografie","tag-dolarii-si-ardelenii","tag-festivalul-crossing-europe","tag-film","tag-ludmila-cvikova","tag-mihail-romm","tag-mircea-veroiu","tag-westernul-sovietic"],"views":1730,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7641","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7641"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7641\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7641"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7641"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7641"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}