{"id":763,"date":"2009-12-17T13:32:07","date_gmt":"2009-12-17T11:32:07","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=763"},"modified":"2009-12-17T13:32:26","modified_gmt":"2009-12-17T11:32:26","slug":"necunoscut-in-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/necunoscut-in-romania\/","title":{"rendered":"Necunoscut in Rom\u00e2nia …"},"content":{"rendered":"

Aflam cu bucurie din \u201eAdevarul\u201c ca in zilele noastre avem in sf\u00e2rsit parte de \u201eredescoperirea\u201c unui mare scriitor rom\u00e2n mort la Auschwitz, dar \u201eaproape necunoscut in Rom\u00e2nia, in ciuda importantei operei sale\u201c, un scriitor ale carui \u201escrieri valoroase asteapta sa fie scoase la lumina in tara natala\u201c, un poet, eseist si filozof ale carui scrieri in limba franceza \u201ezac netraduse in limba materna a autorului\u201c asupra operei si destinului caruia \u201es-au aplecat numerosi cercetatori din intreaga lume\u201c, in timp ce \u201ein limba rom\u00e2na sunt disponibile foarte putine studii\u201c, cititorii rom\u00e2ni av\u00e2nd la dispozitie doar \u201eImagini si carti\u201c, volumul tiparit la vechea editura Minerva si, dupa ’89, alte c\u00e2teva titluri de la Humanitas si Hasefer.<\/em><\/strong><\/p>\n

Ati ghicit: scriitorul rom\u00e2n exclus, discriminat si at\u00e2t de ignorat, \u201eaproape necunoscut in Rom\u00e2nia\u201c incapabila sa-si cunoasca si pretuiasca geniile, e B. Fundoianu. Ce sa mai zic dupa aflarea acestei vesti, semnul unei t\u00e2rzii recunoasteri si pretuiri a poetului \u201ePrivelistilor\u201c?! In primul r\u00e2nd trebuie sa multumim gazdei acestei descoperiri, Institutului Cultural Rom\u00e2n care, precum noteaza laconic ziarul, \u201econtinua actiunea de recuperare a valorilor pe care istoria mutilanta a secolului XX le-a sters sau estompat\u201c. Te intrebi imediat cine l-a \u201esters\u201c pe Fundoianu din cultura si literatura rom\u00e2na, ce m\u00e2na i-a inchis gura poetului nelas\u00e2ndu-l sa le vorbeasca rom\u00e2nilor in limba materna pe cel nascut in Herta Dorohoiului din Rom\u00e2nia, lu\u00e2ndu-si numele literar de la mosia Fundoaia unde bunicul dinspre tata fusese arendas? Sa fie primul \u201edenigrator\u201c E. Lovinescu, marele critic care \u2013 prea iritat de alegatia nonconformista si provocatoare a lui Fundoianu conform careia \u201eCultura noastra a evoluat, si-a destinat o figura si o stare, a devenit o colonie: o colonie a culturii frantuzesti\u201c \u2013 il \u201esterge\u201c intr-adevar in \u201eMemoriile\u201c sale ca pe un evreu \u201einteligent, aproape ca toti ai rasei sale cu facultati apreciabile de asimilare, desi ostentativ, dar numai provizoriu infipt in baligarul national cu antenele indreptate spre Apus …\u201c?! Sa-l aflam printre persecutori pe G. Calinescu, cel care a facut \u201ecanonul\u201c literar valabil inca si azi? Ca sabotor nevadit inca al operei \u201enecunoscutului\u201c Fundoianu in Rom\u00e2nia natala, G. Calinescu scria: \u201eB. Fundoianu a fost printre primii promotori ai poeziei pure. Dar pentru ca in poezia lui se vorbea de vaci, de privelisti provinciale, a fost catalogat ca poet traditionalist, in afara modernismului. In realitate traditionalismul reprezinta o forma de modernism. Nu numai ca poezia veche nu cultiva in bucolica ei vacile si provincia, dar ea privea c\u00e2mpul prin conceptul de natura, percep\u00e2ndu-l prin tablouri. Traditionalistii sunt mai toti fosti simbolisti si prin urmare indirect baudelairieni si au pastrat obisnuinta imbratisarii universului. (…) Poetul are o capacitate extraordinara de a se bucura de prezenta materiei. Poetul este evreu din Moldova, unde evreii au indeletniciri aproape c\u00e2mpenesti, impiedicati totusi de traditia aglomerarilor t\u00e2rgovete sa se bucure din plin de sinceritatea vietii agreste. E in el o nostalgie de bucolic…\u201c Cauti alti dirijori ai conspiratiei tacerii din jurul p\u00e2na acum \u201enecunoscutului\u201c B. Fundoianu, vrei sa-i descoperi pe sabotorii poeziei si poetului si, paradoxal, in plin comunism, c\u00e2nd, nu-i asa, istoria mutilanta l-a \u201esters\u201c si pe Fundoianu, dai de comentariile exaltate ale unor agenti de mare influenta in critica literara ce-l ridica in slavi pe autorul \u201ePrivelistilor\u201c. In \u201eMetamorfozele poeziei\u201c (1968), N. Manolescu gloseaza calinescian: \u201eAsadar, \u201ePrivelistile\u201c lui B. Fundoianu sunt imaginare, inventate ca o nevoie a spiritului de a-si gasi un refugiu si un punct de sprijin. De aici provine si tensiunea poeziei lui Fundoianu: ea nu este dec\u00e2t aparent expresia unei potriviri intre sufletul poetului si universul pe care si-l creeaza. Peisajele rustice, t\u00e2rgul de bastina, casa parinteasca, locurile copilariei sunt chemate de memoria poetului spre a suplini o absenta si spre a stinge o spaima (…) B. Fundoianu nu evoca, ci invoca: gestul lui are putere magica. El isi face din \u00abPrivelistile\u00bb trecutului o priveliste prezenta si eterna, un scut contra primejdiilor de care se simte amenintat.\u201c La r\u00e2ndul sau, alt eminent exeget, Mircea Martin, autorul unei memorabile \u201eIntroduceri in opera lui B. Fundoianu\u201c (1984), considerata in acel \u201edeceniu satanic\u201c un moment de rascruce in reconsiderarea mai ales a eseistului Fundoianu, putea si el sa scrie: \u201ein \u00abPrivelistile\u00bb titlul este polemic si ironic fata de o intreaga traditie contemplativa. Bucolismul acesta e fals, Fundoianu nu este nici un poet sentimental, nici unul descriptiv. El nu se supune la obiect in chip parnasian, nu exulta in modul lui James, nici nu evoca nostalgic precum Pillat. Contemplatia nu-i provoaca adeziune, euforie, ci, mai degraba, neliniste si tristete. Fundoianu e un nelinistit care nu cauta alinare in peisaj \u2013 ca un romantic sau ca un citadin \u2013 dar care alearga in natura pentru a-si exacerba suferinta. Nu mai putin importanta si originala este contributia eseistului Fundoianu, comentator avizat si profund al cartilor si al ideilor, om de gust si atitudine, unul din spiritele critice cele mai evoluate din cultura rom\u00e2neasca a anilor \u201820. Putini stiu astazi c\u00e2te pagini pline de simpatie si exacta judecata critica a scris Fundoianu despre scriitorii rom\u00e2ni mai vechi sau mai recenti, despre Creanga si despre Anghel, despre Bacovia, Minulescu sau Maniu, cu c\u00e2ta generoasa si clarvazatoare pasiune s-a angajat el in campania de aparare a lui Arghezi \u2013 pe care cel dint\u00e2i l-a asezat in vecinatatea imediata a lui Eminescu.\u201c Sirul acestor \u201eagenti de influenta\u201c si laudatori ilustri ai \u201enecunoscutului\u201c B. Fundoianu chiar si, ori mai ales, in \u201emutilanta istorie\u201c comunista a secolului XX poate continua cu multi altii. Nu-i mai citam. Fundoianu necunoscut sau \u201eaproape necunoscut\u201c in Rom\u00e2nia?! Nici vorba. Dar trebuie sa admitem ca in acest soi de publicitate agresiva menita sa fure ochiul cititorului neprevenit se ascunde si subzista un vechi prototip al perceptiei rom\u00e2nului \u2013 om de cultura inalta sau client al berariei din gara Buzau a lui Caragiale \u2013 fata de cultura si geniile nationale, at\u00e2tea c\u00e2te si care sunt. Pozitiva in esenta, aceasta campanie agresiva de publicitate, pentru necunoscutul Fundoianu este, din pacate, agresiva nu doar pentru a izbi nestiinta si ignoranta ori pentru a dezmorti receptivitatea noilor generatii: ea e, mai ales, agresiva si minimalizanta in raport cu exegetii si cercetatorii precedenti ai poetului, cei care, primii, l-au facut cunoscut in Rom\u00e2nia, in limitele cunostintelor timpului lor. Asupra contributiei acestora at\u00e2rna o perdea groasa de ignoranta voita si discriminare vinovata. Pe de alta parte, dar in acelasi spirit, acuzatia ca nu suntem capabili sa distingem si sa pretuim propriile valori e veche si tine de puterea si placerea noastra de autovictimizare. Teoria si practica autovictimizarii izvorasc dintr-un complex, fie ca-l numim de inferioritate ori de superioritate. D. Draghicescu observase bine si de mult ca daca poporul rom\u00e2n este un popor t\u00e2nar si \u201eneispravit\u201c, nici cultura lui nu poate fi altfel dec\u00e2t tot o cultura \u201eneispravita\u201c. O cultura care o ia si o va lua mereu de la capat in chip adamic, sterg\u00e2ndu-si predecesorii pentru ca apoi sa ne putem aseza si pl\u00e2nge, linistiti si impacati intru autovictimizare, ca valorile rom\u00e2nesti nu ne sunt cunoscute, ci ignorate si tainuite. P\u00e2na c\u00e2nd, din nou, vine un ceas al \u201eredescoperirii\u201c necunoscutilor Fundoianu si a tuturor celorlalti ca el. Un ceas c\u00e2nd persoane ori institutii providentiale capata fulgerator privilegiul ca ignor\u00e2ndu-si cu nonsalanta predecesorii, sa ni-i arate cu degetul lor de lumina pe acesti mari \u201enecunoscuti\u201c cunoscuti. Conform acestei forme de publicitate un mare poet ca Fundoianu nici n-ar fi putut exista fara, sa zicem, I.C.R., Mihai Sora si Luiza Palanciuc… In realitate, despre scriitori si artisti, despre vietile si operele lor nu se va sti niciodata totul sau prea mult, ram\u00e2n intotdeauna lucruri de descoperit, colturi si chiar bucati intregi lasate in umbra pentru ca mereu alte si alte generatii sa aspire catre imposibila cunoastere integrala si definitiva a marilor creatori de universuri imaginare, himere, utopii. Uneori, deseori viata lor intra sub influenta operei cu care se confrunta: inghitit de opera, creatorul devine personajul propriei creatii, intra si el in mit, in regimul existentelor fictive cu viata mult mai lunga dec\u00e2t cea reala. Cronicarii, exegetii, arhivistii sunt mereu pe urmele si in urma lor, despartind fictiunea de realitate, fac\u00e2nd detectivistica literara, descoperind scrieri mai putin sau deloc cunoscute si, adesea, surprinz\u00e2nd grave contradictii intre omul care a scris-o si opera care s-a lasat scrisa. Santierul pe care lucreaza acesti arheologi si exegeti ai marilor scriitori nu se inchide niciodata si niciodata fronturile de lucru nu vor fi prea multe. Cu toate acestea, cazul \u201enecunoscutului\u201c Fundoianu mai reflecta, cu publicitatea lui agresiva cu tot, si altceva: reflecta razboaiele \u201es\u00e2ngeroase\u201c ce se duc pe frontul literar pentru monopol, int\u00e2ietate si uitarea celorlalti. Sunt razboaie in care ultimii veniti vor sa fie si cei dint\u00e2i…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aflam cu bucurie din \u201eAdevarul\u201c ca in zilele noastre avem in sf\u00e2rsit parte de \u201eredescoperirea\u201c unui mare scriitor rom\u00e2n mort la Auschwitz, dar \u201eaproape necunoscut in Rom\u00e2nia, in ciuda importantei operei sale\u201c, un scriitor ale carui \u201escrieri valoroase asteapta sa fie scoase la lumina in tara natala\u201c, un poet, eseist si filozof ale carui scrieri… Cite\u0219te mai mult »Necunoscut in Rom\u00e2nia …<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[394,420,422,421],"class_list":["post-763","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-acum","tag-b-fundoianu","tag-icr","tag-privesti"],"views":3887,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/763","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=763"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/763\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=763"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=763"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=763"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}