{"id":7626,"date":"2011-05-05T11:19:40","date_gmt":"2011-05-05T09:19:40","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=7626"},"modified":"2011-05-05T11:20:52","modified_gmt":"2011-05-05T09:20:52","slug":"demonologia-lui-creanga-draci-si-babe-specialiste-in-%e2%80%9edracarii%e2%80%9c-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/demonologia-lui-creanga-draci-si-babe-specialiste-in-%e2%80%9edracarii%e2%80%9c-ii\/","title":{"rendered":"Demonologia lui Creanga. Draci si babe specialiste \u00een \u201edracarii\u201c (II)"},"content":{"rendered":"

3. Umilirea dimonului si ridiculizarea iadului. Ivan Turbinca<\/strong>
\nNici dracii din \u201eIvan Turbinca\u201c nu exceleaza prin desteptaciune si nu dovedesc a fi stap\u00e2ni ai universului. Ei locuiesc pe pam\u00e2nt \u00eentr-o pereche de case parasite si, c\u00e2nd Ivan ajunge acolo, ei nu fac altceva dec\u00e2t sa nu-l lase sa doarma. Ivan \u00eei baga numaidec\u00e2t \u00een turbinca lui magica si tot \u00een ea este silit sa intre chiar seful lor, Scaraoschi. Mai mult, n-au nicio putere sa \u00eempiedice umilinta la care-i supune, dimineata, Ivan: bataia strasnica cu palcele (nuiele subtiri) si frecarea pielii \u201e\u00een fata tuturor\u201c, pe scurt: pedeapsa publica\u2026 Pactul cu diavolul, de care vorbeste mereu marea literatura si din care Goethe a scos o capodopera, este aici \u00eentors: \u201eghigosit\u201c (batut cu pumnii pe \u00eenfundate) muscaleste, Scaraoschi se roaga de betivul petrecaret Ivan sa-l ierte si promite sa nu mai calce pe pam\u00e2nt: \u201eN-oi mai veni, Ivane, c\u00e2te zilisoare oi avea eu, zicea uciga-l crucea cuprins de usturime.\u201c Scena comica, umilitoare, necuratul este, pur si simplu, batjocorit…
\nNu-i ultima dovada \u00een \u201eIvan Turbinca\u201c de demitizare a diavolului. Ajuns la portile iadului, dupa ce se convinge ca raiul nu are nici tabacioc, nici votchi, nici femei si nici lautari (semnele traiului \u00eenveselitor), Ivan reuseste sa-l pacaleasca pe dracul de serviciu la poarta si patrunde \u00een chiar sediul central al \u00eemparatului \u00eentunericului\u2026 Curios, chiar aici, \u00een inima \u00eemparatiei lor, dracii se arata slabi si \u00eenfricosati de turbinca lui Ivan. Ei \u00eencep sa se vaite ca niste oameni neajutorati: \u201evai de noi si de noi! zisera atunci dracii, scarman\u00e2ndu-se de cap \u00een toate partile; asa-i c-am patit-o?\u201c\u2026 Sa se observe ca ei se jeluiesc ca taranii din Humulestii Neamtului peste care a dat o napasta\u2026 Se jeluiesc si suspina, dar se supun fara \u00eempotrivire poftelor lui Ivan care, afl\u00e2nd locul nimerit, chefuieste, joaca horodinca si cazacinca, chiuie prin iad si-i ia \u00een joc pe draci si pe dracoaice\u2026 Vaz\u00e2nd aceste detalii, putem \u00eentelege ca iadul este alcatuit ca un sat cu familii, cu dracoaice si draci, lautari, hore si recipiente pline cu votca\u2026 Petrecerea lui Ivan ar fi continuat, poate, la infinit si basmul s-ar fi \u00eencheiat, daca n-ar fi intervenit chiar Talpa Iadului, un grad superior lui Scaraoschi \u00een ierarhia \u00eemparatiei \u00eentunecate, numit si Talpoiul. El gaseste o metoda de a-l scoate pe batr\u00e2nul ostean din iad: organizeaza o diversiune, adica iese afara si bate cu betele \u00eentr-o piele de c\u00e2ine \u00eentinsa pe o putina, ca la razboi. Cu simtul datoriei \u00een s\u00e2nge, Ivan \u00eesi vine \u00een simtire si iese afara cu pusca pe umar\u2026 prilej pentru Talpoi de a zavor\u00ee poarta iadului\u2026 Totul se petrece ca \u00eentr-o asezare rurala \u00een care patrunde un individ pus pe \u201eberbantl\u00e2curi\u201c si \u201ecrancal\u00e2curi\u201c si de care localnicii nu mai stiu cum sa scape\u2026
\nBasmul continua cu alte ispravi sav\u00e2rsite de Ivan care, alungat din iad, se \u00eentoarce la Rai, lu\u00e2nd \u00een primire functia de portar. C\u00e2nd vine moartea (Vidma) dupa porunci, Ivan schimba hotar\u00e2rile divine, \u00een fine, se poarta la usa paradisului cum are chef. \u00cengaduitor, Dumnezeu nu-i zice nimic, st\u00e2rnind supararea Mortii care este pusa de portarul Raiului sa roada trei ani paduri batr\u00e2ne si apoi \u00eenca trei ani, paduri tinere (operatii simbolice, operatii initiatice, zice simbolologul Vasile Lovinescu). Ea se pl\u00e2nge, iarasi, ca o batr\u00e2na taranca os\u00e2ndita sa faca treburi fara noima: \u201eNu stiu ce sa mai zic si despre Dumnezeu, ca sa nu gresesc. Pesemne c-au ajuns si el \u00een mintea copiilor, Doamne iarta-ma, de i-a dat lui Ivan cel nebun at\u00e2ta putere asupra mea; bine mi-ar par\u00e8 sa-l vad si pe Dumnezeu \u00eentr-o zi, c\u00e2t e de mare si puternic, \u00een turbinca lui Ivan\u2026\u201c
\nAbuzurile lui Ivan Turbinca ajung totusi la limita si Dumnezeu \u00eei ia puterea, fara sa-si retraga simpatia fata de acest ostean milos si bun \u00een sufletul lui\u2026 Fara turbinca, redus la conditia de om obisnuit, cu iminenta disparitiei \u00een fata, Ivan se g\u00e2ndeste la trecerea lui prin viata si se \u00eentristeaza. O existenta austera, fara votci si tabacioc\u2026 \u00eei pare o zadarnicie: \u201eMa rog, ia sa stau si sa-mi fac socoteala cu ce m-am ales eu c\u00e2t am trait pe lumea asta, zise Ivan \u00een g\u00e2ndul sau. \u00cen oaste am fost numai de zbucium: hais, haram, cea, haram! De-atunci \u00eencoace am umblat ia asa, teleleu Tanasa. M-am dus la rai, de la rai la iad, si de la iad iar la rai. Si tocmai acum, la dica, n-am nicio m\u00e2ng\u00e2iere! Rai mi-a trebuit mie la vremea asta? Ia, asa patesti daca te strici cu dracul; aici, la saracaciosul ist de rai, vorba ceea: \u201eFala goala, traista usoara\u201c; sezi cu banii \u00een punga si duci dorul la toate cele. Mai mare pedeapsa dec\u00e2t asta nici ca se mai poate! Votchi nu-i, tabacioc nu-i, lautari nu-s, guleai nu-i, nimica nu-i! Mai am numai trei zile de trait, si te\u2026 ai dus, Ivane, de pe fata pam\u00e2ntului! Oare nu-i de facut vreo smichirie pana mai este \u00eenca vreme?\u201c
\nNu-i totusi resemnat din moment ce mai \u00eencearca o ultima stratagema cu Moartea si, culmea! reuseste (\u00eenchiderea Vidmei \u00een racla si darea ei pe apa s\u00e2mbetei), dar nu pentru mult timp pentru ca, ajuns la capatul bunavointei, Dumnezeu elibereaza Moartea si o repune \u00een drepturi. Pedeapsa data lui Ivan este peste asteptari: e condamnat de Moarte sa traiasca vesnic, ceea ce ar \u00eensemna un chin insuportabil pentru omul batr\u00e2n. Logica Femeii cu Coasa fatala are o anumita subtilitate: nu-i curma numaidec\u00e2t viata prigonitorului ei, cum s-ar cuveni, ci se razbuna, las\u00e2ndu-l sa traiasca \u00een neputintele senectutii, \u201ec\u00e2t zidul Goliei si Cetatea Neamtului\u201c\u2026 Aduce vorba, \u00een aceasta sentinta cu sensuri rasturnate, si de Dumnezeu, si de draci, si de relatiile unui om de r\u00e2nd ca Ivan cu aceste forte ale universului. Moartea apara vechiul canon si, p\u00e2na sa \u00eendrazneasca sa atace pe fata bunatatea si \u00eengaduinta divina, sugereaza totusi, \u00een c\u00e2teva propozitii nemultumirea ei: \u201eDe demult erai tu matrasit din lumea asta si ajuns de batjocura dracilor, daca nu-ti intra Dumnezeu \u00een voie mai mult dec\u00e2t \u00eensusi fiului sau\u201c\u2026 Valeriu Cristea descopera aici si \u00een alte fragmente din basm simboluri religioase si interpreteaza, \u00een genere, naratiunea lui Creanga ca o parodie evanghelica. Dumnezeu l-ar fi adoptat pe Ivan pentru bunatatea lui si i-ar fi intrat \u00een voie \u201emai mult dec\u00e2t fiului sau\u201c care, nu uitam, este Iisus Hristos. Opreste analogia aici si, bine face, pentru ca \u201eIvan Turbinca\u201c este, \u00een fapt, o scriere \u00een registru umoristic, o parodie. Aluziile religioase bat mai mult spre partea comica a lucrurilor, cel putin aici, dec\u00e2t spre simbolurile sacralitatii. Dumnezeu este vazut ca un batr\u00e2n blajin si tolerant, iar dracii, s-a remarcat, sunt minimalizati, \u00eenfatisati ca o oaste de neispraviti, incapabili sa se fereasca de hachitele unui chefliu care le violeaza locasul\u2026
\nBasmul \u00een sine este splendid si faptul ca omul petrecaret reuseste sa pacaleasca si sa m\u00e2nuiasca, dupa dorinta lor, puterile luminoase si puterile \u00eentunecate ale universului, produce o mare satisfactie la lectura. Nu mai punem la socoteala spiritul de saga, sentintele naratorului care, ca peste tot \u00een epica lui Creanga, pun \u00een valoare ca rama unui tablou desenul din interior\u2026
\n4. \u201eCapitania iadului\u201c \u2013 Scaraoschi \u2013 se face de r\u00e2s\u2026<\/strong>
\nAr trebui sa citam \u00een acest capitol dedicat \u201edimonilor\u201c, cum le zice \u00eentr-un r\u00e2nd prozatorul, si pe seful lor, Scaraoschi, \u00eemparatul iadului, numit si Sarsaila de Ivan Turbinca, iar de narator \u2013 \u00een der\u00e2dere \u2013 Mititelul. \u00cen limbajul taranesc numele sau este asociat cu \u00eentunericul, necuratul, Uciga-l Toaca, metafore ale raului si i se spune de regula dracul. Un cuv\u00e2nt ce vine din latina (draco) si \u00eenseamna, la origine, \u201esarpe\u201c, \u201ebalaur\u201c. Diavolul a intrat \u00een limba noastra din slavona (djabolu), pornind din greaca (diabolos) si trec\u00e2nd prin latina (diabolus). Dimonul (demonul) lui Creanga, din grecescul daimon, are o evolutie mai complicata. \u00cenainte de a fi ceea ce este \u00een limbajul crestin, daimonul reprezinta, cum se stie din Platon, geniul interior al omului, un element intermediar, mediator, \u201e\u00eentre vointa zeilor si constiinta interioara a fiecarui individ\u201c(x). Angelologii crestini au urmarit evolutia semantica a daimonului p\u00e2na sa ajunga demon, cu semnificatia negativa ce se cunoaste, adica acea de \u00eenger decazut din drepturi divine. \u00cen Biblie aflam modul \u00een care \u00eel ispiteste pe Dumnezeu si-l convinge sa puna la \u00eencercare pe drept-credinciosul Iov. Romanticii au facut din el simbolul \u00eengerului rebel (Lucifer) si i-au atribuit valori spirituale \u00eenalte. \u00cen ipostaze mai putin metafizice si mai mult lumesti, Scaraoschi (Satan \u2013 adversarul) apare de trei sau patru ori \u00een naratiunile lui Creanga, fara a avea, literar vorbind, personalitate. O data \u00een \u201eDanila Prepeleac\u201c, a doua \u00een \u201eStan Patitul\u201c si, sub \u00eenfatisarea lui Statu-palma-barba-cot, zis si \u201eUriesul Zmeilor\u201c, \u00een \u201eFat-Frumos, Fiul Iepei\u201c. Ultima oara, \u00eentr-o varianta cu totul comica, descalificanta pentru prestigiul diavolului sef, \u00een \u201eIvan Turbinca\u201c.
\nNu sunt multe de spus despre acest personaj-simbolic. Prozatorul nu insista asupra lui, nu-i face portretul, nu-i descrie \u00een amanunt viclesugurile, cum face cu alti eroi fabulosi. Nici fantezia populara nu umple cu detalii aceasta schema universala. Scaraoschi este numit \u201ecapitania dracilor\u201c \u00een \u201eDanila Prepeleac\u201c si tot asa \u00een \u201ePovestea lui Stan Patitul\u201c. Este imaginea emblematica a \u00eemparatiei de sub pam\u00e2nt: seful autoritar, stap\u00e2n pe o oaste de draci ce se supune militareste ordinelor si toanelor lui. G\u00e2ndul lui este sa \u201earvoneasca\u201c oamenii, sa-i \u00eenvrajbeasca, sa-i corupa si sa le aduca nenorociri. Programul este prezentat succint la \u00eenceputul \u201ePovestii lui Stan Patitul\u201c (\u201e\u00een acea zi, Scaraoschi, capitenia diavolilor, voind a-si face mendrele cum stie el, a dat poronca tuturor slugilor sale ca sa apuce care \u00eencotro a vede cu ochii, si pretutindeni, pe mare si pe uscat, sa v\u00e2re vrajba \u00eentre oameni si sa le faca pacoste\u201c). Si, obedienti, dracii din subordine aplica \u00eentocmai acest program \u00een viata de pe pam\u00e2nt. Ei \u201etrebaluiesc\u201c prin sate si paduri, \u00eencearca (si de multe ori reusesc) ca omul \u201esa b\u00e2rfeasca \u00eemprotriva lui Dumnezeu\u201c, pe altul \u00eel \u00eendeamna sa-si \u201eschilogeasca\u201c semenii si chiar sa-i ucida etc. Creanga are mereu la \u00eendem\u00e2na, parca, \u00een imaginatia lui o turbinca \u00een care aduna si \u00eemprastie aceste \u201edracarii\u201c.
\nDar sa nu-l pierdem din vedere pe Scaraoschi, Printul \u00centunericului, cum este numit \u00een literatura europeana, Demonul, adversarul luminii si al ordinii divine, \u00een fine, spiritul rebel care agita lumea\u2026 \u00cen spatiul epic al lui Creanga, Scaraoschi nu se bucura, repet, de at\u00e2tea onoruri. Am putea zice ca, \u00een sfera lui de competenta, el nu are geniu. Are doar putere, si puterea se bazeaza (pe ce altceva?) pe asprime. Ca orice dictator este capricios, orgolios, da ordine si pedepseste cu cruzime abaterile de la reguli. C\u00e2nd unul dintre supusii sai (dracul numit mai t\u00e2rziu Chirica) rateaza misia sa pe pam\u00e2nt (nu face, adica, niciun rau memorabil), Scaraoschi \u00eel supune unui veritabil interogatoriu:
\n\u201e\u2013 Ei, copile, ce isprava ai facut? C\u00e2te suflete mi-ai arvonit? Da-ti solia!
\n\u2013 Ia, mai nimica, stap\u00e2ne, raspunse dracul, rusinat si tremur\u00e2nd ca varga de frica; se vede c-am pornit \u00eentr-un ceas rau. Vremea a fost prea dimpotriva, cum stiti, si numai un om a venit azi \u00een padure, dar s-acela a scapat de mine, caci am dat \u00een urma lui t\u00e2rziu, tocmai c\u00e2nd se dusese. Noroc numai c-am gasit pe-o tesitura un bot de mamaliga, de-am m\u00e2ncat, caci \u00eemi g\u00e2r\u00e2iau matele de foame. Alta nu mai stiu nimica, \u00eentunecimea-voastra.
\n\u2013 Ei bine, zm\u00e2rdoare uricioasa ce esti, de m\u00e2ncat ai m\u00e2ncat botul cel de mamaliga, dar ce-a zis omul acela, c\u00e2nd a pus mamaliga acolo, pe tesitura, ai tu la stiinta?
\n\u2013 Ba da asta nu stiu nimica, stap\u00e2ne.
\n\u2013 Apoi, ce pazesti tu alta, daca nu stii nici macar ceea ce vorbesc muritorii? Sa-ti spun eu dara, desi n-am fost \u00een padure, ca tine: a zis ca cine-a m\u00e2ncat botul cel de mamaliga sa zica bodaproste\u2026 zis-ai tu ceva c\u00e2nd ai m\u00e2ncat-o?
\n\u2013 Ba n-am zis nimica, stap\u00e2ne.
\n\u2013 Asa? \u00cen loc sa-ti dai osteneala ca sa afli pana si g\u00e2ndul oamenilor, tu nu stii nici macar ceea ce vorbesc ei? Mai pot eu sa am nadejde \u00een voi? Ei, las’, ca-ti gasesc eu acus leacul; te-i \u00eenvata tu minte de alta data! Hai, porneste acum degraba la omul acela, si sa-l slujesti taman trei ani de zile, cu credinta, la ce te-a pune el! Simbrie \u00een bani sa nu primesti de la d\u00e2nsul, ci sa faci tocmala ca, dupa ce ti-i \u00eemplini anii, sa ai a lua din casa lui ce-i vrea tu; si aceea are sa fie de trebuinta la talpa-iadului, ca au \u00eenceput a putrezi capat\u00e2iele\u2026 Ia sa vedem, ti-a venit \u00een cap ce ai sa iei? hai, gata esti? ie-ti talpasita!
\n\u2013 Gata, stap\u00e2ne, iaca, pornesc!\u201c…
\nSi ce observam? Observam, \u00eent\u00e2i, ca Scaraoschi practica o pedagogie a purificarii \u00een care intra, \u00een mod ciudat, si o nota crestina. Pagubosul Chirica trebuie sa argateasca trei ani de zile \u201ecu credinta\u201c si \u201efara simbrie\u201c, iar la \u00eencheierea stagiului pe pam\u00e2nt sa nu ia nimic altceva dec\u00e2t ceea ce este \u201ede trebuinta la talpa iadului\u201c (baba corupatoare). Un element, adica, derizoriu.
\n\u00cen \u201eDanila Prepeleac\u201c, Scaraoschi este un personaj de-a dreptul caraghios. El locuieste \u00eentr-un iaz si slujitorii sai, s-a dovedit, sunt cu totul neispraviti. Nu sunt \u00een stare sa faca fata viclesugurilor lui Danila, om, altminteri \u201enechitit la minte si nechibzuit la trebi\u201c, cum s-a putut constata. Mai mult, Scaraoschi se poarta ca un negustor oarecare, nu are, putem zice, stil, nu are m\u00e2ndrie, puterea lui \u00eentunecata este vulnerabila. C\u00e2nd vede ca nu-l poate hotar\u00ee pe Danila sa renunte la proiectul de a ridica o m\u00e2nastire, el \u00eei ofera, ca orice corupator marunt, mita (un burduf de bivol plin cu bani), dar si acum este pacalit\u2026 Scaraoschi pierde, pe scurt, probele, toate probele, si iese \u00eenfr\u00e2nt moral din confruntarea cu un individ comun. Creanga \u00eei ia toate \u00eensusirile \u00eenalte, desfigur\u00e2nd astfel mitul raului, risipind stralucirea si sugestia puterii lui absolute\u2026
\n*
\nDemitizarea iadului si, fatalmente, a capeteniei sale este, am demonstrat mai \u00eenainte, si mai mare \u00een \u201eIvan Turbinca\u201c. Simbolul dracimii \u00eesi pierde completamente maretia, este umilit \u00een vazul public de un betiv petrecaret ca Ivan, iar \u00eenfricosatoarea armata a \u00eemparatiei \u00eentunericului se arata a fi cu totul neputincioasa\u2026 C\u00e2nd Scaraoschi intervine \u00een sprijinul slujitorilor sai si \u201esterge o palma prin somn\u201c lui Ivan (gest sub demnitatea unui sef de oaste), el este facut prizonier laolalta cu diavolii marunti. Umilirea lui este si mai mare c\u00e2nd, a doua zi, Ivan \u00eel \u201erafuieste\u201c zdravan si-l face de r\u00e2sul curtii boieresti. Scena de comic burlesc. Slab si las, Scaraoschi scapa promit\u00e2nd si el, ca toti ceilalti draci, sa nu mai dea niciodata pe acolo. Ivan \u00eei rezerva chiar o pedeapsa suplimentara: \u201e\u00eei trage un frecus de cele moschicesti, de-i fug\u00e8 sufletul\u201c si-l admonesteaza cu aceste vorbe moralizatoare: \u201ePoftim! Dupa bucluc umbli, peste bucluc ai dat, mai Jup\u00e2ne Scaraoschi! Sa te \u00eenveti tu de alta data a mai b\u00e2ntui oamenii, Sarsaila spurcat ce esti\u201c\u2026
\nC\u00e2nd, dezgustat de austeritatea din rai, Ivan se refugiaza \u00een iad, el da din nou cu ochii de Scaraoschi, dar nici acum conducatorul dracilor nu se arata la \u00eenaltimea renumelui sau. Afla aici un sef fara imaginatie si o dracime confuza, derutata, servila si peste masura de panicata. Se tem, toti, de turbinca fermecata si \u00eencearca sa-i intre \u00een voie osteanului batr\u00e2n si petrecaret, miluit de Dumnezeu cu un instrument asa de eficace (\u201eg\u00e2ndesc ei, se sucesc ei, se fram\u00e2nta ei cu mintea \u00een fel si chip, dar nici unuia nu-i vine \u00een cap ce sa faca\u201c)\u2026 Noroc cu Talpa-iadului care gaseste solutia de a-l scoate printr-o smecherie pe Ivan din iad. Aflam cu acest prilej ca Scaraoschi nu-i \u00een realitate seful absolut \u00een lumea de dincolo. Deasupra lui, \u00een ierarhia dracilor, se afla Talpa-iadului care \u00een \u201eStan Patitul\u201c avea un rol mult mai modest. Era ceea ce-i spune numele: un element material fixat la temelia constructiei care \u00eencepuse sa putrezeasca. Deducem acum ca Talpa-Iadului este un fel de comandant suprem, adevarata \u201ecapitanie a dracilor\u201c, caci, iata, cum se adreseaza ea supusilor, inclusiv lui Scaraoschi: \u201eHaram de capul vostru de n-as fi eu aici, ati pati voi si mai rau dec\u00e2t asa\u201c\u2026 Iadul este, \u00eentr-adevar, salvat, dar reputatia lui Scaraoschi este integral compromisa\u2026
\n5. \u201ePocitania\u201c Statu-palma-barba-cot si metamorfozele sale<\/strong>
\nRam\u00e2ne de vazut daca ruda sa, Statu-palma-barba-cot din basmul \u201eFat-Frumos, Fiul Iepei\u201c, poate sa-i \u00eembunatateasca imaginea proasta lasata prin actele de incompetenta si lasitate. Povestitorul \u00eei face un portret fizic caricatural, numindu-l \u201epocitanie\u201c. \u00cenfatisarea lui este ridicola, o combinatie de monstruozitati, un desen apocaliptic: \u201ela stat de-o palma si cu barba de-un cot, cu capul c\u00e2t nuca, cu ochii c\u00e2t talgerele, cu m\u00e2nele c\u00e2t fusele, cu picioarele c\u00e2t drugii si cu sezutul c\u00e2t o fata de arie\u201c. Nu se stie de ce, naratorul \u00eei spune \u201eUriesul zmeilor\u201c. Mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd pocitania se suie \u00een vazduh cu copacul at\u00e2rnat de barba, acelasi narator \u00eei dezvaluie reala identitate: Scaraoschi.
\nSa-i luam, dar, urmele si sa-i descifram viclesugurile. Observam, mai \u00eent\u00e2i capacitatea sa proteica, stiinta de a se metamorfoza. C\u00e2nd apare \u00een casa cu z\u00e2ne, acolo unde sta de veghe Str\u00e2mba-Lemne, seful demonilor apare cu forma lui caricaturala de care am vorbit (pocitania). De ce? Pentru a-si deruta adversarii, pentru a facilita prin dese schimbari la fata uneltirile sale? Cert este ca pocitania cu m\u00e2inele c\u00e2t fusele si capul c\u00e2t nuca are o forta cu adevarat draceasca. El zdrobeste trupul lui Str\u00e2mba-Lemne ascuns \u00eentr-o surcica si \u201ebuchisaza\u201c tot asa pe Sfarma-Peatra transformat, din motive tactice, \u00eentr-o pietricica. Numai Fat-Frumos da de rost acestui Scaraoschi pitic si schimonosit, cu puteri magice. Prefacut \u00een palos, fiul iepei \u00eel biruie pe perfidul, proteicul Statu-palma-barba-cot si-l face prizonier, prinz\u00e2ndu-i cu mestesug barba \u00een crapatura unui capac urias\u2026 Dar, am constatat deja, dracul schilod scapa si-i da \u00eent\u00e2lnire lui Fat-Frumos, peste un an, la gura iadului\u2026
\nMai este ceva nelamurit cu acest personaj: relatia lui cu cele trei z\u00e2ne captive care \u00eei fac de m\u00e2ncare, aici pe pam\u00e2nt, \u00een casa cu mari si frumoase curti boieresti\u2026 Dupa fuga rusinoasa a uriasului zmeilor, dispar si acele trei z\u00e2ne cu care, \u00eentre timp, se \u00eensurasera Fat-Frumos, Str\u00e2mba-Lemne si Sfarma-Peatra\u2026 La o saptam\u00e2na, precizeaza povestitorul. Si, daca dispar, ele trebuie recuperate. Asa ca fratii de cruce pleaca \u00een cautarea lor la Gura iadului. O vizita, dar, \u00een infern, a doua dupa aceea facuta de Ivan Turbinca. Drumul spre iad dureaza un an si trece peste noua mari si noua tari, \u201ecalc\u00e2nd codri si pustietati \u00eengrozitoare\u201c. Aici are loc un adevarat razboi, disproportionat \u00een ceea ce priveste fortele, pentru ca pe Fat-Frumos si pe aliatii sai \u00eei asteapta toata oastea dracimii (\u201ecare era c\u00e2ta frunza si iarba, de nu mai \u00eencapea pe locurile acele\u201c) \u00een frunte, se \u00eentelege, cu comandantul suprem, Scaraoschi-Statu-palma-barba-cot. Batalia se \u00eencinge si cei trei sf\u00e2rteca oastea dracilor, iar dupa ce s\u00e2ngele varsat le trece de v\u00e2rful capului, mor si ei, apoi sunt resuscitati cu farmece de iapa nazdravana etc.\u2026
\nCe se \u00eent\u00e2mpla \u00een acest timp cu Scaraoschi nu se spune. Dispare, pur si simplu, din tabloul s\u00e2ngeros. Este de banuit ca, daca Ion Creanga ar fi ajuns sa \u00eencheie basmul, Fat-Frumos l-ar mai fi \u00eent\u00e2lnit. El se afla deocamdata nu \u00een iad (resedinta lui Scaraoschi), ci la gura iadului, pe pam\u00e2nt. De-abia acum eroul coboara cu h\u00e2rzobul pe tar\u00e2mul de dincolo si, dupa ce se bate cu zmeii \u2013 fiii lui Statu-palma-barba-cot \u2013 si le recupereaza pe cele trei z\u00e2ne, \u00eencearca sa se \u00eentoarca pe pam\u00e2nt. Nu reuseste \u00eensa pentru ca este tradat de Str\u00e2mba-Lemne si Sfarma-Peatra\u2026 Basmul se \u00eencheie la acest punct\u2026 Ram\u00e2n nelamurite multe mistere \u00een acest basm. De pilda imaginea iadului, care nu-i deloc un foc continuu cum sugereaza scrierile teologice, ci un c\u00e2mp rodnic, cu r\u00e2uri limpezi \u00een care femeile spala rufe si cu locuri bune de v\u00e2natoare. Jean Bouti\u00e8re a observat faptul ca Ion Creanga ignora \u00een naratiunile sale, c\u00e2nd este vorba de migratia fiintelor fantastice, notiunea de timp si spatiu. Actiunea se desfasoara, adevarat, \u00een locuri nedeterminate. \u201eLumea de dincolo\u201c nu seamana cu hades-ul grec si nici cu sheol-ul evreilor. Nu-i un spatiu de eterna ispasire (o apocatastaza), asa cum o descrie Dante \u00een \u201eDivina Comedie\u201c. Iadul lui Creanga este un loc de petrecere cu femei, votca si lautari (\u201eIvan Turbinca\u201c) sau un c\u00e2mp luminos si fertil (\u201eFat-Frumos, Fiul Iepei\u201c), nu o gaura fara fund, cum si-o imagineaza teologii crestini sau o imensa \u00eencapere \u00een care pacatosii fierb \u00een cazane cu smoala…
\nNici statutul zmeilor \u00een tipologia demonologica a lui Creanga nu este clar definit. Care este locul si, repet, competenta lor \u00een ierarhia \u00eemparatiei \u00eentunericului? Din naratiunea pe care tocmai am prezentat-o se poate \u00eentelege ca zmeii sunt fiii lui Scaraoschi. Ei nu traiesc \u00eensa, sa se remarce, laolalta cu ceilalti draci, au un regim preferential, au casele si proprietatile lor private, ca beizadele moldo-valahe. Sunt singuratici si se ocupa cu v\u00e2natoarea. \u00cesi procura neveste (prin \u201erapt\u201c) si apoi se bat pentru a le apara. De regula, sunt \u00eenvinsi, ca \u00een \u201eFat-Frumos, Fiul Iepei\u201c, dar nu usor. Sunt puternici si curajosi. Am putea spune, vaz\u00e2nd comportamentul lor, ca zmeii fac parte din elita iadului si nu iau parte la actiunile de uzura pe care le executa dracii obisnuiti. Nu-i \u00eent\u00e2lnim, de pilda, \u00een scenariul pus la cale de Scaraoschi la \u00eenceputul povestirii \u201eStan-Patitul\u201c. Nu sunt iscoade, corupatori de suflete, nu se bat cu indivizi modesti ca Danila Prepeleac si, \u00een genere, nu se amesteca \u00een micile \u201edracarii\u201c\u2026 Sunt si ei, moralmente vorbind, rai si detestabili, dar sunt orgoliosi si au \u201estil\u201c ca niste cavaleri medievali\u2026 Curioasa este si pozitia z\u00e2nelor \u00een aceasta piesa. Pozitie nesigura social si moral pentru ca, ele sunt mai \u00eent\u00e2i bucataresele lui Statu-palma-barba-cot, devin, apoi nevestele lui Fat-Frumos si ale celor doi \u00eensotitori, iar dupa ce sunt rapite de zmei ajung automat nevestele acestora. Eliberate prin lupte grele de Fat-Frumos, ele se adapteaza numaidec\u00e2t la noile circumstante, redevenind sotiile infidelilor frati de cruce (mai putin, se \u00eentelege, z\u00e2na cea mica)\u2026 Vaz\u00e2nd aceste dese schimbari, n-am putea spune ca z\u00e2nele lui Creanga sunt martire ale conjugalitatii si nici simboluri ale fidelitatii familiale\u2026 Ele trec cu usurinta dintr-o situatie \u00een alta fara sa se pl\u00e2nga prea mult. La drept vorbind, nu se pl\u00e2ng deloc de destinul lor. Se multumesc sa-l accepte fara crize de constiinta\u2026
\n\u00cen ce priveste dracii obisnuiti, slujitorii fideli ai lui Scaraoschi, acestia circula, cum s-a putut remarca, tot timpul pe pam\u00e2nt, se amesteca printre oameni, ispitesc, iscodesc, fac \u201edracarii\u201c, sunt, uneori, buni psihologi (citesc g\u00e2ndurile), dar nu provoaca, de obicei, acte teroriste. Sunt, asadar, draci c\u00e2t de c\u00e2t de treaba, frecventabili, iar c\u00e2nd nu sunt, Creanga \u00eei expediaza repede din naratiune.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

3. Umilirea dimonului si ridiculizarea iadului. Ivan Turbinca Nici dracii din \u201eIvan Turbinca\u201c nu exceleaza prin desteptaciune si nu dovedesc a fi stap\u00e2ni ai universului. Ei locuiesc pe pam\u00e2nt \u00eentr-o pereche de case parasite si, c\u00e2nd Ivan ajunge acolo, ei nu fac altceva dec\u00e2t sa nu-l lase sa doarma. Ivan \u00eei baga numaidec\u00e2t \u00een turbinca… Cite\u0219te mai mult »Demonologia lui Creanga. Draci si babe specialiste \u00een \u201edracarii\u201c (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[5499,5500,2792,5501],"class_list":["post-7626","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-demonologia-lui-creanga","tag-dracii-in-opera-lui-creanga","tag-ivan-turbinca","tag-scaraoschi"],"views":5980,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7626","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7626"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7626\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7626"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7626"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7626"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}