{"id":757,"date":"2009-12-17T13:25:38","date_gmt":"2009-12-17T11:25:38","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=757"},"modified":"2015-01-15T17:32:36","modified_gmt":"2015-01-15T15:32:36","slug":"un-fleac-am-fost-ciuruiti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-fleac-am-fost-ciuruiti\/","title":{"rendered":"Un fleac: am fost ciurui\u0163i!"},"content":{"rendered":"

Prea putine evenimente din viata mea \u00eemi sunt la fel de vii \u00een memorie precum cele din lungile si emotionantele zile ale Revolutiei. Am citit cam tot ce s-a putut citi despre acest eveniment\u00a0 crucial, pe care unii nu ezita sa-l socoteasca lovitura de stat, iar altii\u00a0 merg\u00e2nd si mai departe \u00een timp, au certitudinea ca \u201eagenturili\u201c au reusit \u00een cele din urma sa-si desav\u00e2rseasca lucrarea. Sigur este ca, orice eveniment de o asemenea\u00a0 amploare are un punct declansator, niste necunoscuti specializati \u00een a aprinde fitilul, c\u00e2tiva conspiratori sau forte straine etc care au identificat oamenii dispusi sa provoace incendiul. <\/strong><\/em><\/p>\n

La noi, mai ales, exista convingerea ca toate vin din afara, poate si pentru ca ne-am obisnuit sa traim astept\u00e2nd un ajutor, o m\u00e2na \u00eentinsa. \u00cencrederea \u00een noi si \u00een fortele noastre lipsind din aliajul din care suntem alcatuiti. Afl\u00e2ndu-ma \u00een lunile dinaintea Revolutiei \u00een Occident si cunosc\u00e2nd foarte bine anumite cercuri disidente interesate printre altele si de viitorul Rom\u00e2niei, n-as spune ca mi-au fost straine c\u00e2teva din ipotezele despre care se vorbea cu insistenta. Cu toate acestea, pe oameni, \u00een strada, i-a \u00eempins disperarea si nu sentimentul ca\u00a0 ar fi facut parte dintr-un proiect al cuiva. Timisorenii au demonstrat ca se poate dob\u00e2ndi libertatea, dar ea nu putea fi pastrata fara sprijinul celorlalti, a multimilor din marile orase ale tarii care s-au solidarizat cu ei. A fost unul din rarele momente c\u00e2nd toti \u00eesi doreau acelasi lucru, iar solidaritatea, oaspete foarte, foarte rar prin spatiul nostru, nu era doar un cuv\u00e2nt oarecare. \u00cen anii aceia, ca si astazi de altfel, suveran era zvonul, \u00een fata caruia de cele mai multe ori palea\u00a0 cel mai evident adevar. Zvonurile \u00eentretineau speranta, ne dadeau de multe ori puterea de a \u00eendura mizeria\u00a0 \u00een care eram obligati sa traim. \u00cen anii aceia cumpliti, nu de caderea comunismului era vorba \u2013 caci nimeni nu o vedea posibila -, ci\u00a0 de sanatatea\u00a0 Celui mai iubit fiu al poporului. \u00cen locul lui, oamenii s-ar fi \u00eempacat cu un\u00a0 dictator mai putin brutal, iar misia \u00eenlaturarii celui existent parea lasata, ca at\u00e2tea altele, \u00een seama Celui de\u00a0 Sus. Asa se face ca unii \u00eei descoperisera pe fata diferite pete suspecte, altii \u00eei analizasera vocea si jurau ca are cancer laringian, \u00een vreme ce o seama de impulsuri optimiste veneau de la diversele specialiste \u00een horoscoape sau de la ghicitoarele care mai cunosteau taina unor blesteme. Oricum, era o asteptare grea, tensionata.\u00a0 Falsul socialism \u2013 impus la noi cu forta \u2013 a \u00eenceput sa dea semne de agonie pretutindeni din cauza gravelor sale carente si contradictii. Noi \u00eensa \u00een ochii tuturor paream resemnati, dinainte \u00eenvinsi, cu toate ca minerii din Valea Jiului si muncitorii brasoveni demonstrasera ca puteam fi si altfel. Si, \u00een acele zile de decembrie, am dovedit-o din nou, iar furia revoltei, a nesupunerii, a fost pe masura asteptarii de p\u00e2na atunci. Spaimele din noptile \u00een care\u00a0 balanta nu se \u00eenclinase \u00een partea dorita, iar\u00a0 moartea se \u00eencapat\u00e2na sa poarte uniforma militara au fost neutralizate de bucuria unei prea scurte victorii. Caci, treptat, Revolutia a fost adjudecata de cei ce n-au avut nici o legatura cu ea, de cei ce au stiut sa stea la p\u00e2nda pentru a se napusti, la momentul potrivit, asupra \u201eprazii\u201c. Cu alte cuvinte, la putina vreme dupa ce unii\u00a0 au platit cu viata ideile pentru care iesisera \u00een strada, au \u00eenceput sa agonizeze si apoi sa moara si idealurile Revolutiei. Dupa douazeci de ani, tara este neguvernata, la propriu, si neguvernabila, \u00een timp ce verbul cel mai uzual, cu acoperirea cea mai mare \u00een fapte, este \u201ea fura\u201c!\u00a0 Propagandistii diverselor partide au instalat pe tot cuprinsul tarii m\u00e2rlania si ignoranta ca reguli de viata. Se vede ca Uniunea Europeana trebuie sa aiba si o mahala. \u201eOamenii politici\u201c, de fapt niste papagali \u00een marea lor majoritate, s-au obisnuit sa repete ceea ce li se spune de \u201esus\u201c, cu silinta \u00eenaintasilor lor politici care stiau pe de rost Cuv\u00e2ntarile celui mai iubit fiu…<\/p>\n

\u201eUrasc supunerea, spunea Rousseau, pentru ca e sursa tuturor relelor.\u201c De altfel, alegerile prezidentiale au demonstrat cu prisosinta valentele supunerii, faptul ca la noi nimic nu conteaza, totul se vinde si totul se cumpara, iar supararea nu tine mult. \u00centre libertate si mici rom\u00e2nul stie ce sa aleaga fara sa stea pe g\u00e2nduri. Si mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, stie si pe cine sa iubeasca. Orice le-ai face, au, se pare, credinta si consecventa biblicului Iov. At\u00e2ta doar ca, dupa ce au fost umpluti de bube si de mizerie, binele \u00eent\u00e2rzie sa se arate. Micii, sarmalele, berica, galetile, pilotele, pufoaicele, uleiul, zaharul, faina, ba chiar si frigiderele, leii si \u201eeuroii\u201c tin locul ideilor despre viitor, a programelor de guvernare. Presedintele proaspat ales \u00eesi anunta victoria printr-o replica a unui personaj dintr-un film binecunoscut: \u201eUn fleac, i-am ciuruit!…\u201c Ciuruitii fiind\u00a0 alte cinci milioane de rom\u00e2ni care nu l-au votat. C\u00e2t despre celelalte cinci milioane de rom\u00e2ni, \u201ecare au stiut sa aleaga\u201c, erau la fel de ciuruiti: la pensii, la salarii, la locuri de munca, ciuruiti la medicamente si la taxe. De acum, \u00eensa, \u00een viata noastra politica nu va exista nimic imprevizibil. Lupta cu securistii si cu comunistii va continua cu \u00eend\u00e2rjire, caci oamenii care au facut Revolutia nu i-au \u00eenvins destul. Plus ca descendentii directi ai acestora nu trebuie sa-si piarda obiectul muncii. Capitalismul va fi construit cu si mai mult optimism, lozincile\u00a0 ce amintesc de defuncta \u201elupta de clasa\u201c fiind la fel de eficiente ca odinioara. Cei saraci st\u00e2rniti \u00eempotriva acelor bogati care nu sunt pe placul presedintelui: \u201eSculati voi oropsiti ai vietii,\/ Voi os\u00e2nditi la foame, sus!\u201c. Semn ca nimic nu se pierde, totul se transforma. Iar la noi: totul se perpetueaza si se modernizeaza! Dar,\u00a0 \u00een anii imediat urmatori, lupta \u00eesi va pierde treptat din importanta: Parlamentul va avea o singura camera, Constitutia, de care, oricum, demult nu se \u00eempiedica nimeni, va fi asa cum o va dori arhitectul modernizarii Rom\u00e2niei. Caci la noi criza economica si mizeria morala si materiala se trateaza numai cu articole din Constitutie. Iar la nevoie, mai un referendum, mai niste mici si bere, ba chiar si c\u00e2te un frigider.\u00a0 Rom\u00e2nia, sau ce va mai ram\u00e2ne din ea, va trebui cautata departe, dincolo de hotarele ei. Sau, mult mai sigur, \u00een vechile carti de istorie.
\n\u00cen apasatorii ani prerevolutionari, ma miram din ce \u00een ce mai des: \u201eDoamne, c\u00e2t poate suporta acest popor!\u201c. Acum, de c\u00e2nd stiu prea bine raspunsul, m-am linistit: regret doar ca l-am descoperit cu at\u00e2ta \u00eent\u00e2rziere.\u00a0\u00a0 \u00a0n<\/p>\n

P.S. Aflu, fara surprindere, consecventa cu care ICR, si \u00een special presedintele acestuia, dl. Horia-Roman Patapievici, promoveaza imaginea Rom\u00e2niei. Dupa poneiul roz si puturicile care au umplut peretii sediului ICR din New York, dupa etapa urmatoare, c\u00e2nd sam\u00e2nta unui sf\u00e2nt a fost risipita \u00een Valea Ruhrului, a venit vremea ca dl. Patapievici sa-i anunte pe spanioli prin intermediul ziarului La Vanguardia (din 6 decembrie 2009), ca si pe la noi se practica sexul oral. De parca n-ar fi fost suficienta gloria fetelor noastre\u00a0 rasp\u00e2ndite\u00a0 \u00een toata Uniunea Europeana. Putem avea, oare, speranta ca rom\u00e2nii, cu toate ale lor, vor fi c\u00e2ndva promovati si de la br\u00e2u \u00een sus?\u00a0 \u00cenclin sa cred ca nu, c\u00e2ta vreme \u00een fruntea ICR se afla unul dintre cei mai eficienti agenti electorali ai presedintelui Rom\u00e2niei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prea putine evenimente din viata mea \u00eemi sunt la fel de vii \u00een memorie precum cele din lungile si emotionantele zile ale Revolutiei. Am citit cam tot ce s-a putut citi despre acest eveniment\u00a0 crucial, pe care unii nu ezita sa-l socoteasca lovitura de stat, iar altii\u00a0 merg\u00e2nd si mai departe \u00een timp, au certitudinea… Cite\u0219te mai mult »Un fleac: am fost ciurui\u0163i!<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[418,4,419],"class_list":["post-757","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-decembrie-1989","tag-editorial","tag-revolutia-89"],"views":2628,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/757","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=757"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/757\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=757"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=757"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=757"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}