{"id":7561,"date":"2011-04-28T09:21:41","date_gmt":"2011-04-28T07:21:41","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=7561"},"modified":"2011-04-28T09:23:40","modified_gmt":"2011-04-28T07:23:40","slug":"arta-marele-%e2%80%9ebubble%e2%80%9c-31-un-balon-deasupra-celorlalte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/arta-marele-%e2%80%9ebubble%e2%80%9c-31-un-balon-deasupra-celorlalte\/","title":{"rendered":"Arta, marele \u201ebubble\u201c (3+1). Un balon deasupra celorlalte"},"content":{"rendered":"

\u00cen termeni istorici, exista trei indicatori care descriu piata artistica, unul psiho-financiar (indicele prosperit\u00e3tii, conform caruia o persoana care are perceptia propriei bogatii va investi \u00een bunuri de prestigiu si adictive), unul de socio-economie (coeficientul Gini, care reflecta distributia PIB pe categorii de populatie) si unul de econometrie (cota de piata a artistilor, un catalog strict, tinut de specialisti, critici si muzee, care limiteaza specula cu opere de arta si confera predictibilitate pietei). Si tot \u00een termeni istorici, \u201ebula\u201c sau \u201ebalonul\u201c pietei de arta beneficiaza de pe urma altor \u201ebule\u201c sectoriale pentru care serveste, \u00een parte, drept \u201eexit\u201c de stabilizare.<\/strong><\/em>
\nTeoria \u201ebulelor economice\u201c este, de regula, un studiu asupra crahurilor. Pentru ca orice alta bula ajunge la epuizare \u00eentr-un an, trei ani sau \u00een zece. Combustia supralicitarilor de tip bursier sau investitional este rapida, iar spargerea bulei se face catastrofic, influent\u00e2nd vertical si orizontal economii \u00eentregi.
\nRezistenta pietei de arta e data de trei diferente specifice: slaba capitalizare (cca 8 miliarde euro transfer anual), normativitatea stiintifica (cota de piata a artistilor) si un Gauss cu \u201eumeri\u201c foarte fermi (Gauss este o curba statistica ce marcheza distributia unor valori asupra unor cantitati; \u00een termeni economici, cu c\u00e2t aceasta curba este mai lina cu at\u00e2t mai mult permite evolutii catastrofice; ceea ce face bine pietei de arta este tocmai diferenta foarte mare de pret dintre autorii bine v\u00e2nduti si toti ceilalti). Sigur ca pe termen foarte lung piata artei e un joc piramidal, dar ea poate fi atacata doar de schimbari antropologice majore, cum ar fi schimbarea semnului demografic sau… o abandonare flower-power a capitalurilor. De aceea pictura e singura \u201ebula\u201c fara crahuri.
\nPractic, sincope apar \u00een piata artei numai atunci c\u00e2nd omul le creeaza \u00een mod expres si explicit: \u00een razboaie, dictaturi si revolutii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen termeni istorici, exista trei indicatori care descriu piata artistica, unul psiho-financiar (indicele prosperit\u00e3tii, conform caruia o persoana care are perceptia propriei bogatii va investi \u00een bunuri de prestigiu si adictive), unul de socio-economie (coeficientul Gini, care reflecta distributia PIB pe categorii de populatie) si unul de econometrie (cota de piata a artistilor, un catalog… Cite\u0219te mai mult »Arta, marele \u201ebubble\u201c (3+1). Un balon deasupra celorlalte<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[5462,5397,5461],"class_list":["post-7561","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-cota-de-piata-artisti","tag-piata-obiectelor-de-arta","tag-tranzactii-opere-de-arta"],"views":3939,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7561","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7561"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7561\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7561"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7561"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7561"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}