{"id":7467,"date":"2011-04-21T12:27:47","date_gmt":"2011-04-21T10:27:47","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=7467"},"modified":"2011-04-21T12:32:52","modified_gmt":"2011-04-21T10:32:52","slug":"devalorizarea-lumii-fata-de-arta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/devalorizarea-lumii-fata-de-arta\/","title":{"rendered":"Arta, marele \u201ebubble\u201c (3). Devalorizarea lumii fata de arta"},"content":{"rendered":"

Filosofie pop<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

Cine are \u00een proprietate un Titian, un Rembrandt sau un Pollock nu are motive de \u00eengrijorare nici \u00een criza petrolului, nici \u00een cea a ipotecilor, nici macar \u00eentr-o criza a burselor si creditului. Piata operelor de arta este \u00eentr-o crestere permanenta, de parca nici nu ar tine de ce se \u00eent\u00e2mpla pe pam\u00e2nt si ar avea o singura variabila, timpul.<\/strong><\/em>
\n Cu o expresie (reductionista, conform clasicilor economiei) se poate spune ca toate monezile, terenurile, metalele si bunurile se devalorizeaza permanent, cu ratii variate, fata de operele de arta.<\/strong><\/em>
\nAceasta calitate a artei, de a-si creste permanent valoarea \u00een ultimele sute de ani de c\u00e2nd avem \u00eenregistrari si baze de date, ca o bula de aer prin apa c\u00e2nd mai usoara, c\u00e2nd mai grea a economiei, nu face \u00een mod special un serviciu artistilor. Data fiind valoarea lor de inventar, foarte multi artisti, \u00eendeosebi clasici, nici nu sunt expusi catre marele public. Multe dintre opere sunt \u00een proprietatea unor colectionari particulari sau \u00eenchise \u00een seifurile unor banci. Chiar si operele aflate \u00een colectii publice sunt foarte rar puse la dispozitia publicului. \u00cen Statele Unite, sunt expuse mai putin de 40% din operele aflate \u00een proprietatea muzeelor si galeriilor publice, iar \u00een Europa procentul este mult mai mic. La Centrul Pompidou, de exemplu, sunt expuse numai 6% din operele pe care Centrul le detine.
\nSecretul cresterii permanente a \u201evalorii instrumentale\u201c a operei de arta tine de cresterea constanta a numarului de cumparatori de pe aceasta piata, evidenta \u00een analizele de termen lung. Daca \u00een termeni macro vorbim de un oligopol dublat de un oligopson, ambele \u00eentr-o relativa dezvoltare si diversificare, componenta \u201eopson\u201c (client) are o rata de diversificare mai mare, pe masura ce apar \u201ebule macroeconomice\u201c globale, fie ca vorbim de ascensiunea Japoniei \u00een anii ’80, fie de China de azi sau \u201etigrii din est\u201c de ieri. De asemenea, cresterea \u201eindicelui prosperitatii\u201c (respectiv situatii de tipul celor existente \u00een SUA p\u00e2na \u00een 2007, c\u00e2nd \u00een fiecare zi aparea un nou milionar, pe \u201ebula tehnologiilor digitale\u201c) duce la aparitia de noi cumparatori pe o piata cu un ritm de dezvoltare a ofertei inferior. Din diferenta celor doua ritmuri rezulta inevitabil cresterea preturilor. (va urma)<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Filosofie pop Cine are \u00een proprietate un Titian, un Rembrandt sau un Pollock nu are motive de \u00eengrijorare nici \u00een criza petrolului, nici \u00een cea a ipotecilor, nici macar \u00eentr-o criza a burselor si creditului. Piata operelor de arta este \u00eentr-o crestere permanenta, de parca nici nu ar tine de ce se \u00eent\u00e2mpla pe pam\u00e2nt… Cite\u0219te mai mult »Arta, marele \u201ebubble\u201c (3). Devalorizarea lumii fata de arta<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[5398,5353,5397,5310],"class_list":["post-7467","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-cresterea-valorii-operelor-de-arta","tag-investitii-in-arta","tag-piata-obiectelor-de-arta","tag-valoarea-obiectelor-de-arta"],"views":1380,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7467","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7467"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7467\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7467"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7467"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7467"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}