{"id":7449,"date":"2011-04-21T12:05:45","date_gmt":"2011-04-21T10:05:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=7449"},"modified":"2011-04-21T12:07:02","modified_gmt":"2011-04-21T10:07:02","slug":"valea-corlatului-documentar-de-stephane-lucon","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/valea-corlatului-documentar-de-stephane-lucon\/","title":{"rendered":"Valea Corlatului  (documentar de Stephane Lucon)"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Recentul documentar al cineastului Stephane Lucon1 se \u00eenscrie \u00een categoria filmelor ce interpeleaza audienta pe axa unei cauze umaniste. Pelicula descrie situatia suprarealista a unei comunitati de romi care locuiesc la granita dintre judetul Brasov si Covasna. Aici \u201eo vale \u00eengusta \u00eentesata de case formeaza un sat care nu exista pe nicio harta, un sat fara nume caruia i se refuza dreptul la identitate\u201c. Pentru ca majoritatea locuitorilor sunt romi, i se spune \u201e\u00cen tiganie\u201c. Romii \u00eesi numesc asezarea \u201edincolo de pod\u201c, iar autoritatile se refera la ea vorbind de \u201esatul din valea Corlatului\u201c. Locuitorii de aici se gasesc \u00een \u201eimposibilitatea de a obtine autorizatii de constructie sau racordare la reteaua electrica. Au dificultati \u00een a primi acte de identitate, certificate de nastere. Toate contureaza un caz clasic de refuz de legalizare a unei asezari de romi. Totusi, satul exista de zeci de ani, are 120 de case si o casa de rugaciune\u201c.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Filmul poate fi citit \u00een mod documentar (un autor real ni se adreseaza fac\u00e2nd referire la o stare de fapte adevarata din lumea noastra reala) sau poate fi \u00eenteles \u00een mod fictional (un narator ne prezinta o stare de fapte fictive cu personaje fictive). Filmul are o evidenta deschidere umanista si simbolica. C\u00e2teva trasaturi si optiuni stilistice \u00eencurajeaza lectura fictionala si fabulizanta. Filmul nu are o structura narativa, dar e format ca o suita de secvente ordonate paratactic. Formal secventele sunt fie marturisiri bazate pe structura interviului cu apel direct la camera, fie catre reporter. C\u00e2teva scene sunt filmate ca dialog dintr-un reportaj.\u00a0 Desigur ca din perspectiva documentara discutia se bazeaza pe ideea ca filmul reprezinta fidel realitatea faptelor; ca lucrurile stau sau nu asa cum apar reprezentate; ca \u00eentreaga realitate este oglindita; ca filmul este o oglinda fidela sau nu a realitatii.<br \/>\nFilmul \u00eensa are calitatea de a propune o lectura fictionalizanta, \u00eenscriindu-se astfel nu \u00een genul reportajului care transpune realitatea cu fidelitate, ci \u00een cea a fabulei care provoaca reflectia asupra conditiei umane. Aceasta se refera la cauza concreta a unui grup de oameni aflati \u00een afara societatii \u00een plin secol XXI. Altfel spus, efectul de instigare la reflectie al documentarului este potentat de fictionalitatea sa. \u00cen modul fabulizant gasim discursul asupra conditiei umane. Metaforele abunda. Tiganul e interpretabil ca o conditie existentiala a minoritatii de orice gen, neintegrabile \u00een sistemul de clasificare al Puterii.<br \/>\n<strong>Prima metafora<\/strong><br \/>\n\u00cenceputul si finalul filmului sunt planuri generale cu un blur de ceata. Cadrul ne atrage atentia asupra unei alegeri c\u00e2t si asupra posibilitatii unei lecturi alegorice. Satul apare si dispare la final \u00een neclaritatea cetei. El este o lume de fantome, o lume incert definita. Restul filmului se dezvolta \u00een contrast stilistic, ca o suita de planuri medii si apropiate sau de portrete.<br \/>\n<strong>Aberatia<\/strong><br \/>\nDe la \u00eenceput opozitia dintre comentariul calm, uman, lipsit de emfaza sau de t\u00e2nguiala victimelor, precum si tonul plat al autoritatilor fata \u00een fata cu dimensiunea absurda a faptului social deschide calea unei alegorii. Locuitorii satului sunt oameni exclusi din societate prin uitare si ignorare; ei nu au un statut existential pentru ca nu se gaseste nici o mentionare a lor \u00een vreun document administrativ. Nu au certificat de nastere, de deces, de proprietate, de identitate. Locuitorii satului nu exista. Corlatul nu este un gulag caci \u00een cazul deportarii sau al ghetoului, individul este repertoriat, masurat, identificat (fie si cu masura numarului ce anuleza numele propriu). Locuitorii Corlatului nu au nume propriu; sunt entitati transparente. Probabil ca nici nu pot fi atinsi \u00een vreun fel, caci nu exista. Prin absenta lamentatiei (tonul cu care ne-au obisnuit majoritatea reportajelor televizate cu oameni \u00een v\u00e2rsta care fie pl\u00e2ng, fie \u00eenjura agresiv autoritatile), personajele filmului capata trasaturile unei umanitati descrise abstract generalizant.<br \/>\nCadrarea personajelor se face, \u00een majoritatea filmarilor, \u00een plan apropiat. Filmul aduce \u00een prim plan portrete umane, chipuri ce trimit metaforic, prin pauperitate si absenta detaliilor, la o umanitate abstracta.<br \/>\n<strong>Problema Europei<\/strong><br \/>\nDiscursul puterii tine de limba de lemn, e confuz terminologic iar discursul tiganilor se structureaza prin constatarea imediata sau prin expresia lirica. Autoritatea local\u00e3 administrativa are trasaturi de comic absurd. Dialogul comic dintre reporter si primarul din Maierus,\u00a0 constant \u00eentrerupt de telefonul de pe birou ne atrage, atentia asupra caracterului sau simbolic. Telefonul de pe biroul gol suna si \u00eentrerupe \u00een mod repetat explicatiile primarului. Acesta ridica receptorul si apoi \u00eenchide ca sa nu fie deranjat. Simbolic, relatia cu administratia sau cu reprezentantul Puterii este \u00eentrerupta, iar comunicarea transparenta pare exclusa. Puterea este interlocutorul care nu raspunde la telefon. Primarul face doua actiuni \u00een acelasi timp. De altfel, si prefectul Brasovului face promisiuni generalizante, neclare si opace. Discursul primarului ungur din Belin e, pe de o parte, lingvistic neclar si, pe de alta parte, marturiseste teama ancestrala de a schimba structura etnica prin acceptarea unui nou grup \u00een interiorul satului. Primarul maghiar reprezinta o minoritate care nu stie cum sa gestioneze situatia si \u00eesi marturiseste teama de o minoritate care-i ameninta identitatea. Solutia adoptata este ignorarea problemei. Nimeni nu vrea sa se recunoasca \u00een fond \u00een imaginea tiganului. Metafora discursului totalitar este si aici evidenta. Discursul totalitar propune o definitie ideala sau utopica a umanitatii (etnicul arian cu trasaturi fizice ideale; proletarul multilateral dezvoltat sau s\u00e2rbul ortodox si pur rasial). Orice diferenta este perceputa ca o amenintare ostila identitatii proprii. Si atunci urmeza o licita actiune de eliminare a impropriului prin excluderea fizica a purtatorului diferentei din definitia umanitatii. Definitia nu se schimba pentru a include si cazurile non-prototip, ci se considera ca ceilalti \u2013 cei diferiti \u2013 nu sunt oameni si deci nu pot fi tratati ca atare.<br \/>\n<strong>Madonna <\/strong><br \/>\nLa mijlocul filmului exista o scena cu o femeie care are un copil \u00een brate. Femeia incanteaza un text poetic, rugaciune si confesiune ceremoniala a umilintei. Ruptura stilistica a filmului atrage atentia asupra caracterului simbolic al scenei. Aceasta este cadrata \u00een plan american, si nu \u00een prim plan, asa cum sunt filmate majoritatea scenelor. Referinta intertextuala la iconografia madonei cu pruncul este transparenta. Mijlocul filmului apartine monologului\u00a0 liric si referintei culturale.<br \/>\n<strong>Gestul filantropic<\/strong><br \/>\n\u00centr-o alta scena, locuitorii satului primesc ajutoare, provizii, pachete cu hrana. Secventa are\u00a0 motivatie realista, dar trimite si la des-repetatetele imagini de la Stiri, cu spectacolul ajutorului umanitar dat refugiatilor de razboi sau populatiilor amenintate de foame, saracie sau dezastre naturale. Secventa face trimite la un loc comun al reportajului televizat. Numai ca semnificatia gestului de filantropie este vazuta \u00een lumea filmului pe dos: este vorba nu de un ajutor, ci de mita electorala. \u00cen schimbul votului, locuitorii primesc hrana si identitate sociala cu termen redus (buletine de identitate valabile un an, adica at\u00e2t c\u00e2t sa poata vota). Si aici absenta comentariului din off sau a calificarii gestului permite generalizarea si lectura metaforica; o lectura metaforica asupra relatiei dintre autoritate si individul uman; acel exclus, fara drepturi, \u00een conditie de paria, de acategorial. Paradigma la care face referire metafora este usor de identificat: tiganul, artistul, dizidentul, opozantul, ziaristul, bolnavul, saracul. Sau, altfel spus, cel care nu intra \u00een categoria sociala a normalitatii, a conformismului.<br \/>\n<strong>Autobuzul <\/strong><br \/>\nScena \u00een care copiii pleaca \u00een liniste la scoala cu un autobuz trimite la serialul alegoric \u201eOz: \u00eenchisoarea federala\u201c, unde autobuzul aminteste de transportul \u00een comun dinregimurile totalitare, de la trenul spre Auschwitz la camioanele-autobuz din padurea de la Katin. \u00cen aceasta secventa, imaginea autobuzului se profileaza \u00een defavoarea imaginii copiilor care urca \u00een el. Copiii sunt absenti din cadru, dar recipientul \u00een care acestia intra ocupa prim-planul cinematografic. Autobuzul duce at\u00e2t condamnatii c\u00e2t si elevii, sportivii ori militarii. Autobuzul duce catre o destinatie arhitectonic definita: \u00eenchisoarea, stadionul, hotelul. \u00cen el e \u00eencarcata o umanitate clasificata administrativ; una \u00eencartiruita unde, de multe ori, asa cum spuneam mai sus, numele propriu e pierdut \u00een favoarea numarului de ordine.<br \/>\n<strong>Obstinatia de a exista<\/strong><br \/>\nTiganii din sat se obstineaza sa ram\u00e2na oameni. Au activitati normale care nu ies cu nimic \u00een evidenta. Un t\u00e2nar taie lemne si se ocupa de o capita de f\u00e2n. Un batr\u00e2n are 35 de nepoti si nu crede \u00een promisiunile si demersurile administrative. Un barbat ne povesteste cum fura \/ nu fura curent electric de la o ruda. O femeie a venit din Suedia. Alta \u00eesi boteaza copilul. Indiferent de cum judeca sau nu judeca administratia actele acestor oameni, ei exista si coexista cu obstinatia umanitatii care se perpetueaza pe pam\u00e2nt fara acceptul cuiva. Cu alte cuvinte, tiganii din Corlat \u2013 ca si specia \u00een ansamblu \u2013, exista \u00een univers fara sa le poata cineva oferi o ratiune sau un sens, asa cum \u00eensasi umanitatea exista fara sa capete girul cuiva, indiferent de faptul ca o alta entitate o percepe sau \u00eentelege. Umanitatea exista, pur si simplu.<br \/>\n<strong>Doua referinte cinematografice<\/strong><br \/>\nVictimele seamana cu extraterestrii condamnati sa locuiasca pe terenul unei gropi de gunoi, \u00eentr-un fel de bidonville din filmul australian \u201eDistrict 9\u201c (v. IMDB). Finalul \u00een care se schimba albia r\u00e2ului pentru a permite integrarea tine mai degraba de lumea lui Pacala sau de povestea cu drobul de sare; adica de solutia cea mai putin economica si eficienta. \u00cen loc sa emita acte de identitate locuitorilor satului, puterea se apuca sa mute albia r\u00e2ului, sa schimbe geografia si \u00een cele din urma sa mute muntii din loc pentru a crea o zona topologica diferita care sa permita o alta situare a locuitorilor. Gestul consoneaza cu afirmatia unui fost ministru de Externe care dorea expulzarea tiganilor \u00een desertul african.<\/p>\n<p>Filmul este un fel de \u201eNeighbours\u201c de Norman McLaren (v. IMDB) pe invers. \u00cen filmul citat, alegorie a mecanismului razboiului, cei doi beligeranti mutau granita pentru a include floarea feminina pe care si-o doreau \u00een propria curte. Aici, dimpotriva, cei doi primari muta granita pentru a exclude un grup de oameni. Poate fi si o metafora a comportamentului politic din Orientul apropiat, dar si al Uniunii Europeene.<br \/>\n<strong>Concluzia <\/strong><br \/>\n\u00cen concluzie, la o prima abordare, filmul \u201eValea Corlatului\u201c utilizeaza stilul documentarului care, prin simplitate si economia portretului ori prin punerea comica \u00een scena, propune si o lectura fictionalizanta. Lectura \u00een termeni de fictiune si de metafora face cu at\u00e2t mai memorabil mesajul. Portretele schitate ale locuitorilor satului si ale autoritatii administrative le confera un statut semantic simbolic. Ei reprezinta categorii simbolice aflate \u00een opozitie: individul uman vs. puterea. si, \u00een cele din urma, descoperim fabula filosofica. Ceea ce cred ca reprezinta un exemplu de excelenta artistica pentru un discurs cinematografic.<br \/>\n<strong><\/strong><\/p>\n<p><strong>Nota:<\/strong><br \/>\n<em><strong>1.Informatii suplimentare despre film pe http:\/\/www.valeacorlatului.com\/<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Recentul documentar al cineastului Stephane Lucon1 se \u00eenscrie \u00een categoria filmelor ce interpeleaza audienta pe axa unei cauze umaniste. Pelicula descrie situatia suprarealista a unei comunitati de romi care locuiesc la granita dintre judetul Brasov si Covasna. Aici \u201eo vale \u00eengusta \u00eentesata de case formeaza un sat care nu exista pe nicio harta, un sat&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/valea-corlatului-documentar-de-stephane-lucon\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Valea Corlatului  (documentar de Stephane Lucon)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[5387,5389,5388],"class_list":["post-7449","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-documentar-despre-romi","tag-film-strain-despre-romania","tag-filme-documentare-despre-romania"],"views":1657,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7449","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7449"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7449\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7449"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7449"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7449"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}