{"id":7424,"date":"2011-04-21T11:26:10","date_gmt":"2011-04-21T09:26:10","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=7424"},"modified":"2011-04-21T11:27:15","modified_gmt":"2011-04-21T09:27:15","slug":"trimis-in-fata-justitiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/trimis-in-fata-justitiei\/","title":{"rendered":"Trimis in fata justitiei"},"content":{"rendered":"

La sf\u00e2rsitul lunii Iunie l977, peste intreaga Rom\u00e2nie aflata sub dictatura triumfalista a lui Ceausescu s-a abatut un val de noroi mediatic ce izvora abundent dintr-o plenara a Comitetului Central al Partidului, in care \u2013 un caz unic intr-o jumatate de secol de <\/strong><\/em>putere comunista \u2013 era atacat grosolan un scriitor si un roman: N. Breban si \u201eBunavestire\u201c. (Alaturi de Breban era numit ca \u201edusman\u201c si Paul Goma, si in treacat erau amintiti si I. Negoitescu si N. Manolescu, \u201ecomplici ideologici\u201c!) Atac imund, proferat cu spume la gura de Titus Popovici, preluat aidoma de intreaga presa de partid si, in buna masura, de cea literara din intreaga tara. Si inca o data Breban si intreaga sa literatura erau tintuiti la st\u00e2lpul infamiei, autorul era \u201einca o data\u201c, dupa 1972, scos din manualele scolare si biblioteci, interzis de a fi citat si mentionat in articole critice, pe scurt: aruncat inca o data haitei publice de unde apar aproape totodeauna sacali si coioti murdari, literati sau nu, bucurosi de a se arunca asupra \u201eprazii!\u201c<\/strong><\/em><\/p>\n

Dupa treizeci si ceva de ani, in aceeasi tara doritoare de a fi tratata ca o comunitate nationala demna si democratica, m\u00e2ndra de data aceasta de a fi \u201ede cealalta parte\u201c, membra NATO si a Uniunii Europene, se int\u00e2mpla aproape acelasi lucru: fara nici o decizie judiciara, fara ca autorul, acelasi N. Breban, sa fie informat si ascultat, el este aruncat \u201ehaitei jurnalistice\u201c nationale care titreaza iute, grabita si cam grosolan dupa parerea noastra, ca \u201eBreban a fost colaborator al securitatii\u201c. Fara nici o indoiala, fara nici o proba reala, materiala sau de marturie oculara, dupa c\u00e2teva discutii telefonice cu un general de Securitate, in care se aduce vorba despre unii dizidenti, Goma si Tudoran, sau despre un inteligent cronicar de radio de la Europa Libera, Monica Lovinescu. Din nou intreaga presa nationala libera se revarsa zgomotos si abundent asupra scriitorului si asupra operei sale, fara sa tina in nici un fel seama ca se pune in discutie mai mult dec\u00e2t persoana unui creator de prima marime si opera sa, voluminoasa, care, orice s-ar spune, a creat o noua viziune a romanului rom\u00e2nesc, dar se incrimineaza insasi capacitatea spritului creator national apt de a se apara si de a crea valoare in momente de mare si teribila criza politica si istorica. Nemaivorbind de faptul ca intregul prestigiu moral al scriitorului, demnitatea si suportul sau psihic sunt terfelite in vazul lumii, oferite unui public larg, doritor de senzatii si intr-o \u201enoua lume\u201c in care foamea de colportaj ieftin s-a instalat fara drept de apel si in care valoare a devenit pur si simplu \u201eceea ce se vinde\u201c!<\/p>\n

\u201eA fost colaborator\u201c se titreaza categoric pe paginile multor ziare si in titlurile multor Agentii de \u201einformatii\u201c, dupa \u201esurse de la CNSAS\u201c, fara sa-i treaca nimanui prin cap ca o stire, de oriunde ar veni, trebuie verificata si ca unele \u201emari cotidiene\u201c, cu pretentii de veracitate si pestigiu ar trebui sa proceada la propriile lor anchete. (E adevarat ca, fiind in Spania, in aceasta iarna, unde o insotesc, ca de fiecare data, pe sotia mea, Cristina, care sufera de o boala grava auto-imuna, sclerodermie, si trebuie sa fuga in fiecare an de frigul din Europa centrala, am primit c\u00e2teva telefoane de la unele ziare si agentii de informatie care au reprodus cam ce am spus eu, in fuga!)<\/p>\n

Nu, stimati domni si \u201eanchetatori\u201c sau jurnalisti, nu am fost in nici un fel \u201ecolaborator\u201c si nici macar \u201evictima\u201c a trecutului regim, ci pur si simplu un curajos \u2013 si poate \u201eiresponsabil\u201c, in ochii multora, atunci \u2013 contestatar si, cu adevarat, inamic public si declarat al noii dictaturi personale a lui Ceausescu, instalata in vara lui \u201972 sub numele de \u201emica revolutie culturala\u201c in presa occidentala, dovada protestele mele in ziarele franceze si germane si demisia mea categorica din \u201efunctiile\u201c mele! (Nota bene: eram membru de partid de vreo trei ani, apoi membru supleant CC, functie pur onorifica, fara retributie baneasca si fara nici un fel de putere executiva, eram redactor sef al revistei \u201eRom\u00e2nia literara\u201c, de unde primeam singurul meu salariu! Dupa demisia si protestul meu politic fata de seful politic al Rom\u00e2niei, care in acei ani se bucura de relatii internationale extraordinare si de o adevarata, ciudata, e drept, stima politica in lumea libera, la intoarcerea mea curajoasa in tara, in anul \u201972, Aprilie, la Congresul Scriitorilor unde nu am fost primit \u2013 si nimeni, absolut nimeni nu a protestat, oare in Polonia sau Ungaria s-ar fi int\u00e2mplat la fel?! \u2013 timp de 18 ani (da, optsprezece ani!) nu am avut nici un fel de venit c\u00e2t de c\u00e2t fix, iar timp de trei ani nu am avut nici unde locui, p\u00e2na c\u00e2nd, speriati de un interviu radical dat de mine intr-un mare ziar din Suedia, \u201etovarasii\u201c l-au evacuat pe colonelul de securitate care ocupa abuziv apartamentul din str. Luterana, proprietate personala a parintilor mei!)
\nCine citeste azi acel, succint si deja \u201ecelebru\u201c, dialog al meu cu generalul de securitate Plesita, poate ca are impresia ca stateam la taclale relaxati la telefon sau la o cafea, cum s-ar int\u00e2mpla azi, in libertate sociala, un dialog intre un scriitor de v\u00e2rf si un politist. Ei bine, nu era deloc asa: eram, in ce priveste \u201erelatia\u201c mea cu acest general, dupa doua penibile anchete de securitate, care au durat ore intregi, Plesita afl\u00e2ndu-se in fruntea unei comisii de colonei, in cladirea ministerului MAI. Anchete prilejuite de nelinistea \u201eorganelor\u201c in legatura cu soarta manuscrisului voluminos al romanului meu \u201eBunavestire\u201c (ce continea circa 2 000 de observatii ale cenzurii!) si care era, dupa vreo trei ani de asteptare, refuzat de doua edituri bucurestene: Cartea Rom\u00e2neasca, director Marin Preda, si Editura Eminescu\u201c, director V. R\u00e2peanu \u2013 despre care \u201etovarasii\u201c aveau \u201einformatii\u201c ca l-am trimis in Suedia. Manuscris confiscat la granita, pe bancheta masinii prietenului meu, editorul suedez Rene Coeckelberghs; si, a doua oara, o alta ancheta iscata de \u201einformatia\u201c reala, e drept, ca as fi trimis acelasi manuscris prin \u201ecineva\u201c, tot in Suedia. Dupa prima ancheta, umilitoare si extrem de incisiva a sus-numitilor colonei \u2013 era prezent si colonelul, viitorul general, Tabacaru, mai traieste oare? \u2013 mi s-a inapoiat, cu scuze, manuscrisul voluminos al romanului, cu rugamintea sa explic pe o singura coala de h\u00e2rtie \u201emotivele\u201c pentru care l-am incredintat unui editor strain. (?!) Si, repet a suta oara: aceasta explicatie sau declaratie, cum vreti s-o numiti \u2013 in care declaram ca sunt proprietarul acestui text si l-am dat doar spre consultare unui editor prieten \u2013 este singura foaie scrisa de m\u00e2na mea, \u201eolografa\u201c, pe care eu, autorul si omul care sunt, a incredintat-o vreodata securitatii comuniste in lungile si furtunoasele decenii pe care le-am trait, eu, scriitorii si artistii rom\u00e2ni, ca si intreaga suflare rom\u00e2neasca.<\/p>\n

A, se spune ca am \u201eturnat\u201c, verbal bineinteles, si am dat \u201einformatii\u201c despre Goma, Tudoran, Eugen Ionescu si Monica Lovinescu? Probabil ca am vorbit despre aceste persoane publice c\u00e2nd eram sicanat sau asaltat la telefon de Plesita (pe care l-am int\u00e2lnit de doua ori in cladirea ministerului unde functiona si o data in curtea Uniunii Scriitorilor, c\u00e2nd l-am rugat sa-l elibereze pe criticul I. Negoitescu, arestat de doua zile!) sau de alti ofiteri de politie, mai ales la unele intoarceri sau plecari in strainatate, cum li se int\u00e2mpla nu putinor colegi de-ai mei. Sicanati si presati, bietii de ei, cu zecile, sa dea declaratii despre ce au vazut acolo si cu \u201ecine s-au int\u00e2lnit\u201c, fapt, pe care, o spun inca o data, eu nu l-am facut niciodata: n-am dat niciodata asemenea declaratii! O spun fara multa m\u00e2ndrie, probabil ca ma apara si firea mea \u201earoganta, megalomana\u201c, ca si statutul meu de scriitor foarte cunoscut si, nu ignor, poate si zelul sau \u201esarcina\u201c unor ofiteti, in frunte cu acelasi Plesita, care in unele conversatii se arata fals amabil pentru a ma \u201eneutraliza\u201c, c\u00e2t de c\u00e2t, probabil, sau pentru a ma impiedica sa ma aliez fatis cu Goma \u2013 pe care il primeam in casa (eu si Nichita, singurii, se pare, scriitori rom\u00e2ni!) si pe care l-am dus in doua r\u00e2nduri la Burtica, secretarul CC. Dupa ce acesta, Burtica, mi-a cerut, barbateste, parerea, despre \u201ecazul Goma\u201c. Si care, in prezenta mea, i-a propus apoi lui P. Goma, c\u00e2nd am mers impreuna, sa scrie un articol despre drama recenta in acele zile, cutremurul din 4 Martie, articol (\u201ereportajul\u201c cum apare el in discutia mea telefonica cu Plesita) care a aparut pe prima pagina a revistei \u201eRom\u00e2nia literara\u201c si care, am aflat ulterior, a facut o \u201eproasta impresie\u201c vechii emigratii culturale de la Paris! Tot tov. Burtica i-a promis lui Goma ca-i publica un roman, dupa ce, in prezenta noastra, a telefonat la o editura unde era oprita o traducere a scriitorului, din Faulkner parca, si care a aparut a doua zi, inlesnindu-i traiul scriitorului care in vremea aceea vietuia muncind mai ales prin unele ateliere de pictori! In acelasi moment, de fata cu Goma, mie tov. Burtica mi-a promis ca mi se va publica romanul \u201eBunavestire\u201c, anul\u00e2ndu-se sutele de obiectii ale cenzurii, iar lui Goma i-a facut aceeasi promisiune, de a-i publica o carte \u2013 Goma, de fapt, s-a si prezentat a doua zi cu manuscrisul unui roman \u2013 cu conditia, insa, sa nu-l mai atace direct pe seful statului. Dar Goma, dupa c\u00e2teva sapt\u00e2m\u00e2ni, a dat din nou interviuri critice unor jurnalisti straini, mention\u00e2ndu-l pe Ceausescu, iar Burtica si-a retras promisiunea facuta lui. Fata de mine, insa, el s-a tinut de cuv\u00e2nt, mi-a publicat romanul, la sugestia mea la o editura din Iasi; si a si platit pentru aceasta \u2013 ca si pentru alte insubordonari probabil! \u2013 a fost exclus din aparatul CC, cur\u00e2nd dupa aceasta!<\/p>\n

Iata, c\u00e2teva din \u201ecolaborarile\u201c lui Breban cu… nu stiu cine! Oare jurnalistii nabadaiosi de azi isi dau seama ca prezinta unele dintre aceste nume si fapte unor insi care nu au trait acele vremuri teribile, infricate si umilitoare la extrem, momente si ani in care unii dintre noi incercam nu numai sa supravietuim, dar si sa reinsufletim, sa dam o noua fata, valoare, precum si o minima demnitate literaturii si culturii rom\u00e2ne, dupa anii sufocanti si criminali ai stalinismului?! Anii dusmanosi si distrugatori ai traditiei si valorilor comunitatii noastre, ani ai minciunii si ai grosolanei propagande bolsevice, in care au fost calomniate, murdarite nume de ctitori ai culturii, ca Titu Maiorescu, Iorga sau Eugen Lovinescu, arestati sau exclusi din activitatea lor exemplara, insi ca V. Voiculescu, Lucian Blaga si G. Calinescu?! Nume pe care, impreuna cu scrierile lor, generatia noastra, zisa \u201esaizeci\u201c, i-a repus in drepturi, la loc de cinste!!
\nIata, domnii mei, pentru ce \u201efapte\u201c este trimis Nicolae Breban in judecata! Vi se pare ca… s-a schimbat ceva in \u201enoua noastra Rom\u00e2nie\u201c? Coruptia grosolana a unor functionari publici, platiti cu salarii grase, functionari care, dupa ce \u201evoteaza\u201c, in \u201econsiliu\u201c, se grabesc sa arunce ziarelor si agentiilor de presa un nume, un autor, aflat in totala necunostinta de cauza, fara sa-l invite sau sa-l intrebe, arunc\u00e2ndu-i numele si opera de o viata (circa 15 000 de pagini din care s-au hranit nu putine generatii de lectori si mii si mii de cetateni rom\u00e2ni din toate straturile sociale!) in forfota si tumultul nu totdeauna foarte curat al vietii publice si al presei \u201ede informatii\u201c. Sau, nu cumva mai degraba, de \u201escandal\u201c?! Oare, dupa doua decenii de la revolutie, mai avem noi nevoie de un scandal pentru a \u201einforma\u201c? Sa fie oare visata si presupusa democratie si demnitate a persoanei pe solul nostru rom\u00e2nesc inca deziderate de neatins?! Sau e oare acest primitivism civic un \u201eblestem\u201c al istoriei si al fiintei noastre, urme ale fanariotilor si ale asa-zisului comunism?
\nNu \u2013 omul si autorul \u2013 cetateanul care sunt nu cred intr-un asemenea \u201eblestem\u201c si, ca si in ultimele mele texte, in nici un fel de fatalitate care ar apasa asupra noastra. Si pentru acest lucru, nu sunt din cale afara de indignat de ce mi se pune, grabit si cam grosolan, fara dovezi, in c\u00e2rca, incercat dupa cum se stie si \u201ealte dati\u201c cu samavolnicii ale puterii. E adevarat ca ma simt ispitit sa-i chem eu in fata instantei judiciare pe acesti \u201edomni necunsocuti\u201c (oare vechiul meu amic, poetul Mircea Dinescu a intins si el o m\u00e2na?) sa explice public ce i-a impins, la sf\u00e2rsitul carierei mele, sa ma astepte la venirea in tara, inca o data, cu aceste \u201eflori otravite\u201c, cu aceste \u201eflori ale raului\u201c! Ce c\u00e2stiga domniile lor, dupa ce i-au murdarit si calomniat, post-mortem, pe marii scriitori care s-au numit Ion Caraion, Stefan Augustin Doinas sau pe carturarul ce purta numele lui Adrian Marino, publicat pe trei continente, inchis si umilit un deceniu si jumatate de rom\u00e2nii stalinisti? Ca si, recent, pe candidul poet si trubadur moldovean Cezar Ivanescu, care a vrut sa se lege \u201einca o data\u201c cu lanturi in cladirea Uniunii Scriitorilor, dupa ce intreaga lui creatie si poezie fusesera ani lungi legate cu lanturi de o putere politica!
\nDa, as fi ispitit sa cer sa mi se explice si mie ce c\u00e2stiga acesti domni sau cei care i-au incitat la \u201eaceasta fapta\u201c, care, e drept, in primul ceas, m-a facut sa r\u00e2d! Ce \u201ec\u00e2stiga\u201c ei, dar si noi, atunci c\u00e2nd umilim si terfelim in ochii multimii, numele sacre ale creatorilor de valori, intr-un moment in care aspiram sa iesim inca o data, dupa decenii lungi de suferinta, in lume, rec\u00e2stig\u00e2ndu-ne, cum se spune, dreptul la stima si recunoastere a statelor vecine, europene!<\/p>\n

 <\/p>\n

Acelasi, dintotdeauna,
\nsenin in spirit,<\/p>\n

Nicolae BREBAN
\nParis, 9 aprilie 2011<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La sf\u00e2rsitul lunii Iunie l977, peste intreaga Rom\u00e2nie aflata sub dictatura triumfalista a lui Ceausescu s-a abatut un val de noroi mediatic ce izvora abundent dintr-o plenara a Comitetului Central al Partidului, in care \u2013 un caz unic intr-o jumatate de secol de putere comunista \u2013 era atacat grosolan un scriitor si un roman: N.… Cite\u0219te mai mult »Trimis in fata justitiei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[5373,5374,3106],"class_list":["post-7424","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-dusmani-ai-poporului","tag-ideologia-comunista","tag-perioada-comunista"],"views":1507,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7424","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7424"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7424\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7424"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7424"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7424"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}