{"id":741,"date":"2009-12-10T17:32:21","date_gmt":"2009-12-10T15:32:21","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=741"},"modified":"2011-04-09T15:35:47","modified_gmt":"2011-04-09T13:35:47","slug":"basescu-versus-democratia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/basescu-versus-democratia\/","title":{"rendered":"Basescu versus democratia"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><em><strong>Aud tot mai multe voci in jurul meu care sustin ca exista multe alternative viabile la Traian Basescu. Foarte multi se orienteaza spre Crin Antonescu, cel ce ar putea sa fie primul presedinte ne-emanat de catre \u201eaparatul de partid si de stat\u201c de dinainte de 1989. Dar cum Crin Antonescu nu este cotat cu prima sansa in aceasta cursa prezidentiala, iar intrarea sa in turul II al alegerilor prezidentiale at\u00e2rna doar de buna mobilizare a electoratului care il doreste presedinte, fanii electorali ai acestuia incep sa aiba dileme morale de genul: \u201edaca in turul II vor intra Mircea Geoana si Traian Basescu, trebuie neaparat sa votez cu Basescu. Doar nu o sa vina din nou Iliescu la putere.\u201c<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n<p><strong>Un pericol pentru democratie<\/strong><br \/>\nPersonalitati de prestigiu din sfera stiintelor sociale si politice vehiculeaza, de asemenea, traditionalele mituri ale anilor &#8217;90 (care au \u201eprins\u201c si in 2004): PSD-ul este musai rau, iar venirea unui pesedist la putere va duce la&#8230; numirea lui Vanghelie in postul de ministru al Educatiei. Genul acesta de afirmatii nu fac dec\u00e2t sa dezorienteze un electorat care, lipsit si asa de o cultura politica democratica, se va orienta fie spre Traian Basescu, fie va evita sa mai voteze in turul II al alegerilor prezidentiale.<br \/>\nNu am intentia de a face aici apologia PSD-ului sau a lui Mircea Geoana. Nu cred in solutii socialiste pentru Rom\u00e2nia, motiv pentru care nu am votat niciodata cu PSD-ul sau cu PD-L-ul si nici nu am intentia de a vota. In cazul primei functii in stat, insa, fiind vorba mai ales despre un om si nu despre o doctrina, lucrurile stau altfel. Am votat cu Ion Iliescu in turul II al alegerilor din anul 2000, pentru ca celalalt candidat reprezenta un pericol pentru democratie. In 2004 am votat pentru Traian Basescu pentru ca era garantat de catre PNL si pentru ca Adrian Nastase imi aparea, iarasi, a fi un pericol pentru democratie (se pare totusi ca lucrurile nu stateau chiar asa \u2013 dovada faptul ca nici procurorii numiti de presedintele Basescu nu au reusit sa instrumenteze niste dosare serioase contra domnului Nastase).<br \/>\nAcum voi vota cu aproape oricine va intra in turul II impotriva lui Traian Basescu. Desigur ca as fi preferat ca un candidat conservator sa fi fost cel care se va opune lui Basescu. Desigur ca, din lista actuala de candidati, il prefer pe domnul Crin Antonescu. Dar, cu exceptia domnilor Corneliu Vadim Tudor si a lui George Becali (si ar mai fi si un bulibasa candidat, care nu imi inspira incredere), sunt dispus sa dau votul meu in turul II al alegerilor prezidentiale chiar si lui&#8230; Remus Cernea, omul a carui viziune asupra lumii ma infricoseaza, de altfel.<br \/>\nDe ce fac aceasta afirmatie? Pentru ca Traian Basescu este, din punctul meu de vedere, un pericol real pentru democratia din Rom\u00e2nia. Nu! Nu cred ca poate sa devina dictator. Meseria de dictator nu mai este posibila in Uniunea Europeana. Dar cred in potentialul lui Traian Basescu de a deveni un soi de Vladimir Putin d\u00e2mbovitean.<br \/>\n<strong>Fortarea si deformarea statului<\/strong><br \/>\nDemocratia rom\u00e2neasca este una fragila. Aceasta mai ales din pricina slabului nivel de cultura civica a poporului rom\u00e2n. De bine, de rau, insa, sistemul democratic rom\u00e2nesc, asa cum este el, cu un regim semi-prezidential, cu parlament bicameral si cu o Constitutie binisor incropita, merge. Da. In Rom\u00e2nia exista coruptie. Da. In Rom\u00e2nia birocratia ne ucide. Da. Traim intr-o jungla legislativa si intr-un infern fiscal. Dar exista nenumarate semne ale schimbarii in bine.<br \/>\nRom\u00e2nia anului 2008 (nu ma refer la anul 2009, c\u00e2nd haosul politic instaurat de presedinte si de partidul sau a fost parte a realitatii cotidiene) era net mai buna dec\u00e2t Rom\u00e2nia anului 2000, care, la r\u00e2ndul ei, era net mai buna dec\u00e2t Rom\u00e2nia lui 1996, sau Rom\u00e2nia lui 1992. De bine, de rau, tara s-a miscat pe un fagas, iar statul a inceput un lung si lent proces de reforma, cu bune si rele.<br \/>\nAceasta evolutie a societatii rom\u00e2nesti, sustinuta mai ales de factori externi, nu este poate una care sa ne ofere satisfactii imediate. Exista nenumarate probleme. Pentru unele dintre ele nu putem intrezari o rezolvare imediata. Pentru altele pot exista solutii mai rapide. Dar un conservator ca mine nu poate dec\u00e2t sa incerce sa asiste la aceasta evolutie, sa o prezerve si sa o protejeze. De ce? Deoarece opusul evolutiei nu este involutia (imposibila \u2013 fiecare dintre noi suntem parte a acestei schimbari si nu am mai putea suporta sa traim nici macar o zi realitatile societatii comuniste sau ale Rom\u00e2niei primilor ani de dupa 1989). Opusul acestei evolutii este&#8230; revolutia.<br \/>\nRevolutia este o schimbare fortata si rapida. Revolutia presupune reforme planificate in biblioteca si apoi aplicate de catre cineva, care \u201ene vrea binele\u201c, eventual fara sa se g\u00e2ndeasca sa ne intrebe si pe noi. O revolutie este un fenomen periculos per se. Dar nimic nu este mai periculos dec\u00e2t o revolutie neterminata, fragmentata si apoi instrumentalizata dupa cheremul unor cercuri de interese. Caci o astfel de revolutie este lipsita chiar de propriul sau creier: planificarea programatica \u201edin biblioteca\u201c. Si un lucru rau, daca mai este si prost facut, nu poate dec\u00e2t sa se transforme intr-o catastrofa.<br \/>\nDomnul Traian Basescu si cei ce il sustin vorbesc direct sau voalat despre \u201ereforma statului\u201c. Ei bine, aceasta \u201ereforma a statului\u201c semiplanificata de domniile lor ma ingrijoreaza pe mine si ma determina sa il resping agresiv pe domnul Traian Basescu. Si o sa incerc sa arat mai clar de ce. Mai int\u00e2i voi explica de ce nu cred ca aceasta \u201ereforma a statului\u201c este ceva sanatos, apoi voi incerca sa arat ca ceea ce isi doreste de fapt Traian Basescu este o fortare si o deformare deloc fireasca a statului. E ca si cum un medic ar anunta un pacient ca este mai sanatos pentru el sa isi amputeze un picior si, dupa ce pune pacientul pe masa de operatie, in loc sa foloeasca un bisturiu si un fierastrau de oase, scoate o toporisca, scuipa in palme si trece la&#8230; amputare.<br \/>\n<strong>Solutia Basescu<\/strong><br \/>\nC\u00e2nd Presedintele si sustinatorii sai vorbesc de reforma statului ei folosesc de la bun inceput o strategie revolutionara. Incep sa identifice dusmanul pe care trebuie sa il distruga. In cazul acestor domni dusmanii sunt trei (in ordinea importantei lor): marii oameni de afaceri ai Rom\u00e2niei (numiti \u201emoguli\u201c, mitologizati ca un soi de cabala antinationala), clasa politica (desigur, corupta si aservita oamenilor de afaceri) si comunismul (sinonimizat fortat cu fosta Securitate). Reformele dorite de Presedinte si cei din preajma sa sunt urmatoarele: victoria impotriva cabalei de moguli, slabirea clasei politice si condamnarea comunismului, condamnare menita sa stearga urmele continuitatii (neplacute, dar inevitabile) dintre fostul regim comunist si sistemul politic rom\u00e2nesc de dupa 1989.<br \/>\nMijloacele ar fi fost urmatoarele: condamnarea ferma a comunismului, urmata de o lege a lustratiei si de deconspirarea tuturor increngaturilor dintre societate, partid si Securitate. Desigur ca aceasta condamnare nu ar fi fost dec\u00e2t una formala. Mai int\u00e2i, pentru ca este imposibil sa interzici comunismul intr-un stat UE in contextul in care partidele comuniste si marxiste sunt prospere in majoritatea statelor din Uniunea Europeana, iar comunistii si st\u00e2nga radicala sunt periculos de bine reprezentati in Parlamentul European. O lege a lustratiei la 20 de ani dupa caderea comunismului ar fi fost de o splendida inutilitate, iar desc\u00e2lcirea pactului nescris dintre societate si partidul comunist inainte de 1989 nu este deloc placuta pentru&#8230; societate.<br \/>\nUn al doilea pas presupunea instrumentalizarea justitiei si transformarea ei in arma de lupta impotriva \u201ecabalei\u201c marilor oameni de afaceri din Rom\u00e2nia. Genul acesta de strategie a fost aplicat cu mare succes in Rusia lui Vladimir Putin. Populatia, care nu poate intelege ideea de avere dec\u00e2t in logica comunista (in care proprietatea este ceva obligatoriu rau), ar fi jubilat v\u00e2z\u00e2nd pe Dinu Patriciu falimentar si dupa gratii. Forta economica a marilor bogati ai Rom\u00e2niei ar fi fost subordonata statului condus de domnul Basescu si astfel statul in proces de reformare ar fi avut toate p\u00e2rghiile materiale necesare.<br \/>\nAl treilea pas insemna reforma propriu-zisa a Statului Rom\u00e2n. Aceasta presupunea, simplu spus, incredintarea p\u00e2rghiilor puterii domnului Traian Basescu si celor care ii sustin proiectul. Acest al treilea pas implica si el mai multe manevre: alegerile uninominale, reducerea numarului de parlamentari si lichidarea oricarei posibilitati de (auto)control a Parlamentului prin desfintarea Senatului si prin politizarea administratiei descentralizate, administratie controlata c\u00e2t mai bine de un guvern mare si totalitarizant, subordonat, la r\u00e2ndul sau, Presedintelui. Ministere altfel inutile precum Ministerul Turismului si Ministerul Tineretului si Sporturilor, nu au aparut doar din nevoia de a plati niste datorii unor apropiati ai Presedintelui, ci sunt semnele dorintei adeptilor proiectului Basescu de a controla c\u00e2t mai bine statul. De asemenea, un alt pas presupunea revizuirea Constitutiei in sensul adoptarii unei republici prezidentiale (dupa modelul \u201esemiprezidential\u201c francez) si a lichidarii \u201espiritului\u201c acesteia, in sensul evitarii posibilitatii de interpretare a ei.<br \/>\n<strong>Parlament unicameral,<br \/>\nRepublica prezidentiala<\/strong><br \/>\nCam acestea ar fi trebuit sa fie (si asa s-ar deduce din actiunile concrete si din declaratiile politice de p\u00e2na in prezent), dupa modesta mea parere, planurile celor ce au incercat sa proiecteze \u201esolutia Basescu\u201c. Din punctul meu de vedere, acest tip de reforma revolutionara a statului nu poate conduce dec\u00e2t la dezastru. Mai int\u00e2i, pentru ca o economie capitalista nu se poate consolida dec\u00e2t pe increderea capitalistilor ca statul, dupa ce isi primeste \u201etainul\u201c de taxe si impozite, nu va agresa libertatea pietei si categoric nici pe cea a jucatorului economic. Apoi, lucru si mai grav, genul acesta de campanie nu face dec\u00e2t sa discrediteze economia de piata in ochii unei societati ce invata cu multa greutate ce inseamna capitalismul, trebuind sa reziste concomitent presiunilor serioase anticapitaliste venite dinspre discursul radical de st\u00e2nga.<br \/>\nNu mai vorbim despre riscurile presupuse de instrumentalizarea justitiei. Un lucru grav este sa ai o justitie corupta. Este mult mai grav totusi sa ai o justitie aservita. Domnul Basescu nu a facut altceva dec\u00e2t sa isi aserveasca justitia, numind procurori dependenti de vointa sa, intervenind ferm in CSM, numind ministri de Justitie c\u00e2t mai apropiati de persoana domniei sale. Ba chiar, cum el insusi s-a \u201escapat\u201c la o conferinta de anul trecut, multe dosare \u201egrele\u201c nu erau si nu sunt straine de urechile si de ochii prezidentiali.<br \/>\nC\u00e2t despre votul uninominal, acesta este strain de actuala Constitutie, care decreteaza ca parlamentarii nu sunt subiectii unui vot imperativ. Campaniile electorale ale candidatilor \u201euninominali\u201c au fost prea putin diferite de cele pentru primarii, electoratul fiind dezinformat cu privre la fisa postului de deputat sau senator si pacalit de posibilitatea ca un parlamentar sa nu aiba alta treaba in Parlament dec\u00e2t aceea de a se ocupa de asfaltarea drumurilor din circumscriptia sa electorala.<br \/>\nIarasi, un Parlament unicameral, cu numar redus de parlamentari, inseamna at\u00e2t ca reprezentativitatea electoratului va fi mai redusa, c\u00e2t si faptul ca Parlamentul Rom\u00e2niei va fi lipsit de propriile sale instrumente de autocontrol. Departe de a simplifica activitatea legislativa, Parlamentul unicameral va fi doar mai sensibil presiunilor venite dinspre Guvern si Administratia Prezidentiala.<br \/>\nRepublica prezidentiala, scopul principal al acestei reforme, are ca obiectiv simplu acordarea posibilitatii presedintelui de a se implica c\u00e2t mai mult in activitatea executivului , inclusiv dreptul de a numi si revoca ministri. Aceasta in contextul in care proiectul Basescu exclude din start existenta unui executiv \u201esuplu\u201c si presupune si politizarea \u201edeconcentratelor\u201c. Un guvern largit si un sector bugetar bine tinut in fr\u00e2iele politicii, iata caile de control ale grupului electoral cel mai disciplinat: cel al angajatilor din sectorul bugetar, interesati sa voteze pentru continuitate din ratiuni de&#8230; conducere politizata.<br \/>\nDupa cum vedeti, proiectul Basescu este departe de a dori reducerea controlului statului. Sau poate ca doreste reducerea controlului unor institutii ale statului asupra cuiva: a presedintelui in persoana.<br \/>\n<strong>O strategie post factum<\/strong><br \/>\nDar daca acest plan, nu diabolic (orice politician, in definitiv, doreste putere), c\u00e2t antidemocratic (pentru ca este liberticid si reduce reprezentativitatea oamenilor in sferele decizionale), pare totusi rational, realitatea este cu totul alta. Aceasta pentru ca planul de mai sus nu a pre-existat actiunilor domnului Basescu si ale adeptilor domniei sale. El se deduce din ele, fiind expresia lor teoretica, in mare parte post factum.<br \/>\nIn fapt, domnul Basescu nu a dorit reforma Statului Rom\u00e2n dec\u00e2t in masura in care acest stat a parut ca se opune vointei sale. A dorit sa lichideze pe \u201emoguli\u201c doar c\u00e2nd nu au mai fost serviabili domniei sale. A condamnat doar formal comunismul pentru a isi fideliza acea parte din elita intelectuala care astepta aceasta condamnare. A incercat sa isi subordoneze justitia, dar a descoperit un adevar: o justitie corupta nu poate sa fie aservita, ci doar cumparata. Oamenii sai din justitie nu au putut sa \u201ereformeze\u201c justitia in sensul dorit de presedinte si au sf\u00e2rsit prin a fi ei insisi izolati.<br \/>\nVotul uninominal a confirmat faptul ca presedintele nu poate sa fie o locomotiva eficienta pentru partidul sau (ce a obtinut un numar de voturi sub PSD), iar Parlamentul nu poate sa fie nici el subminat pe aceasta cale. C\u00e2t despre executiv, dezavantajele inevitabilelor guvernari in coalitie sunt resimtite din plin de Traian Basescu. De aici si nevoia acestuia de a solicita un Parlament suplu si unicameral precum si o revizuire a Constitutiei.<br \/>\n<strong>Care e misiunea<br \/>\nPresedintelui Basescu?<\/strong><br \/>\nDeparte de a fi un vizionar, departe de a avea capacitatea de a planifica un proiect politic pe termen lung, Presedintele Basescu a improvizat mult in acest mandat al sau, cu singurul scop: de a avea controlul necesar pentru a isi \u201eface treaba\u201c. Care este aceasta treaba? Domnul Presedinte nu a reusit sa ne explice. S-a rezumat doar sa insiruie, din 2004 incoace, o tot mai lunga lista de adversari ce trebuie infr\u00e2nti pentru ca domnia sa sa faca&#8230; ce? Doreste oare cineva lucid sa ii acorde lui Traian Basescu sansa de a \u201ereforma statul\u201c fara sa stie daca acesta este si capabil sa guverneze democratic statul astfel \u201ereformat\u201c? Si chiar daca, prin voia lui Dumnezeu si a Uniunii Europene, un Basescu cu puterea lui Sarkozy si-ar face mendrele democratic inca 5 sau 10 ani in Rom\u00e2nia, cine ne garanteaza ca, dupa acest interval de timp, Statul Rom\u00e2n revolutionat basescian nu va fi locul ideal in care, daca Dumnezeu va dori si UE nu va mai fi, se va putea aciua un dictator?<br \/>\nEu nu sunt dispus sa dau democratia mea, at\u00e2ta c\u00e2ta este ea (dar cu potential de a creste si de a inflori) lui Traian Basescu. Cred ca ne este mai bine asa dec\u00e2t intr-o Rom\u00e2nie nascuta din vointa unui singur om si din visurile unui grup de intelectuali si politicieni ce nu au reusit in ultimii cinci ani sa ne arate altceva dec\u00e2t ca sunt incapabili sa se ridice din ingenunchierea in fata lui Traian Basescu.<br \/>\nP\u00e2na una, alta, ar trebui sa stim ca mesajele antiparlamentare de pe posterele cu care Traian Basescu a imp\u00e2nzit Rom\u00e2nia seamana frapant cu cele pe care, in 1932, un alt candidat la alegeri, de data asta din Germania, le imprastia electoratului. Acel candidat, singur impotriva unei clase politice \u201ecorupte\u201c se numea Adolf Hitler.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Aud tot mai multe voci in jurul meu care sustin ca exista multe alternative viabile la Traian Basescu. Foarte multi se orienteaza spre Crin Antonescu, cel ce ar putea sa fie primul presedinte ne-emanat de catre \u201eaparatul de partid si de stat\u201c de dinainte de 1989. Dar cum Crin Antonescu nu este cotat cu prima&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/basescu-versus-democratia\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Basescu versus democratia<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[410,413,411,412],"class_list":["post-741","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-democratie","tag-misiune-basescu","tag-parlament-unicameral","tag-solutia-basescu"],"views":1729,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/741","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=741"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/741\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=741"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=741"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=741"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}