{"id":7376,"date":"2011-04-14T14:07:15","date_gmt":"2011-04-14T12:07:15","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=7376"},"modified":"2011-04-14T14:09:42","modified_gmt":"2011-04-14T12:09:42","slug":"in-mintea-criminalilor-de-ce-sistemul-juridic-are-nevoie-de-o-infuzie-de-neurologie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-mintea-criminalilor-de-ce-sistemul-juridic-are-nevoie-de-o-infuzie-de-neurologie\/","title":{"rendered":"\u00cen mintea criminalilor: de ce sistemul juridic are nevoie de o infuzie de neurologie"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>The Telegraph<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Primul lucru pe care-l descoperim, atunci c\u00e2nd ne \u00eentoarcem atentia asupra propriilor noastre creiere, e ca cea mai mare parte a lucrurilor pe care le facem scapa controlului nostru constient, arata neurologul David Eagleman \u00een \u201eThe Telegraph\u201c. Daca, oricum le-ai masura, creierele omenesti sunt diferite \u00eentre ele, n-ar trebui ca sistemul nostru juridic sa nu mai c\u00e2ntareasca oamenii cu una si aceeasi unitate de masura? <\/strong><\/em><br \/>\n\u201eUn creier uman \u00eenseamna un kilogram si jumatate din cel mai complex material din Univers. (&#8230;) Acest bizar material computational, de culoare roz, care are consistenta jeleului si care e compus din elemente miniaturale, capabile sa se autoconfigureze, \u00eentrece de departe orice am visat noi sa construim\u201c, scrie David Eagleman.<br \/>\nFolosind aceste creiere, oamenii au reusit sa faca ceva cu totul iesit din comun: s-au apucat sa-si descifreze propriul limbaj de programare. \u201eImaginati-va calculatorul dvs de birou, care ar \u00eencepe sa-si controleze componentele periferice, sa-si scoata carcasa si sa-si \u00eendrepte webcam-ul spre propriile circuite. Aia suntem noi\u201c. Iar descoperirea pe care am facut-o e, \u00een opinia lui Eagleman, una dintre cele mai \u00eensemnate realizari intelectuale ale speciei noastre: ne-am dat seama ca nenumaratele fatete ale comportamentului, g\u00e2ndurilor si ale experientei noastre sunt legate, inseparabil, de o vasta retea chimico-electrica \u2013 sistemul nervos.<br \/>\n\u201ePrima lectie pe care o \u00eenvatam, atunci c\u00e2nd ne studiem propriul ansamblu de circuite, e socanta: cea mai mare parte din ceea ce facem si din ceea ce simtim nu se afla sub controlul nostru constient. Junglele nesf\u00e2rsite de neuroni \u00eesi ruleaza propriile programe. Partea constienta din dumneavoastra \u2013 acel Eu care se trezeste la viata c\u00e2nd va treziti, dimineata \u2013 e cea mai mica parte din ceea ce se petrece \u00een creierele dumneavoastra\u201c. Desi depindem de functionarea creierului \u00een toate aspectele vietilor noastre, el \u00eesi vede de propria lui treaba, arata Eagleman.<br \/>\n\u201eDepindem, \u00eentru totul, de biologia noastra\u201c, crede neurologul american. Mii de experimente cu tumori cerebrale, boli degenerative, mutatii genetice, dependente de droguri si traume ale creierului ne-au condus la o concluzie simpla: sperantele, ideile, dorintele si comportamentele noastre depind \u00een mod direct de starea acestui bulz enigmatic de materie g\u00e2nditoare.<br \/>\n\u201eFizicul si mentalul sunt at\u00e2t de apropiat \u00eentretesute, \u00eenc\u00e2t ele apar, at\u00e2ta c\u00e2t \u00eesi poate da seama stiinta moderna, ca fiind identice. Acest punct de vedere ne schimba conceptia despre noi \u00eensine \u2013 si va schimba, cu siguranta, si sistemul juridic\u201c, crede David Eagleman. Problema e ca legile actuale se bazeaza pe doua presupozitii false. Prima e aceea ca oamenii sunt capabili sa se comporte astfel \u00eenc\u00e2t sa-si urmareasca, cel mai bine, propriile interese si sa-si anticipeze, \u00een mod rational, consecintele propriilor actiuni. A doua e ca toate creierele sunt facute la fel.<br \/>\n\u201eOricine care a trecut de v\u00e2rsta majoratului si are un IQ de minim 70 se presupune, \u00een ochii legii, ca ar avea aceleasi capacitati de a lua decizii, de a \u00eentelege, de a-si controla pornirile si de a judeca precun toti ceilalti oameni\u201c, scrie Eagleman. \u201eDar aceste idei pur si simplu nu se potrivesc cu datele neurologiei\u201c. Oricum le-am masura, creierele sunt diferite \u2013 \u00een privinta agresivitatii, a capacitatii de empatie si asa mai departe. Miturile \u00eenglobate \u00een sistemul nostru juridic nu ofera \u201eun ghid cu o precizie uniforma pentru comportamentul uman\u201c.<br \/>\n\u201eSistemul jurudic are nevoie de o infuzie de neurologie\u201c, scrie David Eagleman. \u201eE necesar sa se \u00eendeparteze de vechile idei despre cum ar trebui sa se poarte oamenii, pentru a \u00eentelege mai bine cum se poarta de fapt acestia\u201c. Schimbarea nu va \u00eensemna ca orice criminal va fi achitat, deoarece faptele lui vor fi explicate printr-un cumul de factori genetici, sociali si neurologici; vom continua sa judecam comportamentul uman \u00een termeni de bine si rau. \u00cen fapt, schimbarea va fi la nivelul rafinamentului sentintelor judiciare.<br \/>\nO schimbare \u00een ceea ce priveste \u00eentelegerea diferentelor dintre indivizi va conduce, arata neurologul american, la orientarea condamnarilor cu \u00eenchisoarea spre riscul recidivei, \u00een locul dorintei de razbunare. \u201e\u00cen cele mai multe tari, \u00eenchisorile au devenit, de facto, sisteme sanitare publice de tratament psihiatric. E mai eficient, \u00een privinta banilor, si mai putin probabil sa \u00eencurajezi comportamentele criminale, daca \u00eei trimiti pe bolnavii mintal spre aziluri proiectate sa le faca fata\u201c.<br \/>\n\u00cen mod similar, am cheltuit miliarde de dolari \u00een razboiul \u00eempotriva drogurilor, \u00eensa o abordare mai buna ar fi sa ataci cererea, \u00een locul ofertei, \u00eenteleg\u00e2nd creierul unui dependent, crede Eagleman. \u201eNeurologia poate oferi abordari personalizate, bazate pe studiul creierului, pentru reabilitare, ceea ce \u00eenseamna ca oamenii vor fi ajutati sa depaseasca bolile mintale, dependenta de droguri si chiar impulsivitatea. Acest fapt ar putea \u00eenlocui premisa tocita ca \u00eenchisoarea e mereu cea mai buna abordare\u201c.<br \/>\nE timpul sa renuntam la intuitiile noastre despre cum ar trebui sa se comporte oamenii si sa fim atenti la felul \u00een care ei se poarta \u2013 \u201esa facem sistemele juridice sa fie la fel de riguroase ca un experiment stiintific\u201c. O abordare neurologica a dreptului penal poate fi, \u00een opinia lui David Eagleman, mai economa, mai umana si poate fi \u00eencununata de mai mult succes.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>The Telegraph &nbsp; Primul lucru pe care-l descoperim, atunci c\u00e2nd ne \u00eentoarcem atentia asupra propriilor noastre creiere, e ca cea mai mare parte a lucrurilor pe care le facem scapa controlului nostru constient, arata neurologul David Eagleman \u00een \u201eThe Telegraph\u201c. Daca, oricum le-ai masura, creierele omenesti sunt diferite \u00eentre ele, n-ar trebui ca sistemul nostru&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-mintea-criminalilor-de-ce-sistemul-juridic-are-nevoie-de-o-infuzie-de-neurologie\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u00cen mintea criminalilor: de ce sistemul juridic are nevoie de o infuzie de neurologie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[17],"tags":[5349,5348,5347,5350],"class_list":["post-7376","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-diferentele-dintre-indivizi","tag-mintea-criminalilor","tag-neurologia-in-sistemul-judiciar","tag-tratament-psihiatric-pentru-criminali"],"views":1395,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7376","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7376"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7376\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7376"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7376"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7376"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}