{"id":7322,"date":"2011-04-14T13:10:38","date_gmt":"2011-04-14T11:10:38","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=7322"},"modified":"2011-04-22T07:51:00","modified_gmt":"2011-04-22T05:51:00","slug":"profetul-romanismului-si-%e2%80%9eputrejunea%e2%80%9c-iudaica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/profetul-romanismului-si-%e2%80%9eputrejunea%e2%80%9c-iudaica\/","title":{"rendered":"Profetul rom\u00e2nismului si \u201eputrejunea\u201c iudaica"},"content":{"rendered":"

Context: N. Iorga, antisemit p\u00e2na la moarte<\/strong><\/h2>\n

<\/strong>
\nMoartea violenta a lui N. Iorga, asasinat de Miscarea Legionara in noiembrie 1940, a adus cu sine, o data cu falsa antiteza dintre savant si legionari (aceasta fiind mai mult personala dec\u00e2t teoretic\u00e3-ideologica), estomparea profilului radical al savantului. Pioasa, memoria intelectuala nu mai retine actiunea furibund antisemita a istoricului in anii 30 ai secolului trecut.<\/p>\n

In 1937, N. Iorga participa la Congresul anual al Ligii Culturale a lui A. C. Cuza, editie jubiliara organizata la Iasi intre 27-29 iunie. Aici tine un discurs perfect asortat evenimentului:
\n\u201eSa se rerom\u00e2nizeze orasele Rom\u00e2niei, scot\u00e2ndu-le de sub atotputernicia jidanilor, cari au ajuns sa le stap\u00e2neasca in mod absolut, cu excluderea rom\u00e2nilor. s\u2026t Nu voi discuta mijloacele intrebuintate pentru a se ajunge la aceasta atotputernicie, care se exprima at\u00e2t prin proprietatea imobilelor, c\u00e2t si prin aproape exclusiva luare in stap\u00e2nire a tuturor industriilor si a comertului, precum si printr-o presa de un caracter asa de inferior, prin care se urmaresc alte scopuri dec\u00e2t ale noastre, intr-un ton care corespunde unei mentalitati si sentimentalitati pe care o respingem cu dezgust. s\u2026t Suntem invinsi material, dar spun cu toata hotar\u00e2rea, ca nu suntem moral invinsi\u201c1.
\nO idee care va avea un deosebit ecou printre radicalii nationalismului2 este propunerea istoricului de a contrabalansa \u201eatotputernicia\u201c evreilor prin crearea in jurul bisericilor a unei \u201ezone rom\u00e2nesti\u201c, libere de evrei. Un fel de linie Maginot in fata ofensivei institutionale si economice iudaice, ce ar urma sa fie obtinuta prin exproprieri: \u201eIn aceasta zona, exproprieri vor trebui sa permita asezarea unor institutii si unor formatii economice care sa ne apartina numai noua\u201c.
\nN. Iorga revine asupra problemei evreiesti in serialul de 11 episoade \u201eIudaica\u201c, publicat in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c intre 13 august \u2013 23 august 1937 si reluat imediat intr-o brosura. Iorga consider\u00e3 c\u00e3 Rom\u00e2nia e vazuta de evrei drept \u201eun fel de vag teritoriu cu indigeni, in parte prosti, in parte corupti, in care se poate colonisa\u201c3; colonizarea s-ar face conform unui \u201eintreg program de expansiune\u201c4. Sunt reluate o serie de clisee ale antisemitismului vulgar, precum\u00a0 exploatarea satelor prin \u201ec\u00e2rciumarii otravitori, cari asteapta si la bariera oraselor\u201c si prin \u201emari arendasi, sec\u00e2nd, in vederea c\u00e2stigului, care singur ii preocupa, si vlaga tarinei si puterea insasi a omului\u201c5. In antiteza, Iorga face elogiul paradisului autarhist de la Valenii de Munte, localitate \u201efara evrei\u201c, unde \u201eo grupare a noastra poate trai in toate ramurile ei fara sa se constate o singura lipsa\u201c6. Concluzia serialului, revenind de fapt la premise, descrie invazia evreiasca prin doua tendinte majore: 1. refuzul de a se lasa asimilati si 2. incercarea de a se substitui fondului autohton7.
\nIntr-un nou serial, \u201eXenodulii\u201c, inceput pe 4 septembrie, N. Iorga revela iarasi pericolul \u201eacestui boa constrictor, care e represintanta rom\u00e2neasca a asociatiei de interese evreiesti din lumea intreaga\u201c8 sau \u201ec\u00e2t de navaliti, striviti sau asfixiati suntem de o infiltratie evreiasca ale carei proportii sunt intolerabile si pentru omul cel mai suferitor\u201c9. In acest serial, Iorga pune si problema patrunderii \u201eelementului strain\u201c in universitati, vestea buna fiind ca acesta \u201epare a fi patruns foarte putin in comparatie cu alte teri\u201c; sunt notate totusi si exceptiile contrariante:\u201csitn timpul din urma numai filologia d-lui sGraurt si Byck da asalturi fatise la cariere universitare care se cuvin int\u00e2iu tinerilor nostri\u201c10.<\/p>\n

Antisemitismul nu este unica specie a rasismului lui N. Iorga, din moment ce marele invatat pare sa impartaseasca axiologia rasiala a secolului XIX, disting\u00e2nd intre \u201erasele nobile\u201c si \u201esemintiile coloniale\u201c (\u201egalbenii si negrii\u201c)11. Totusi, nici o alta semintie nu se bucura de atentia pe care istoricul o arata evreilor. In conditiile anului 1940, c\u00e2nd Basarabia este cedata URSS-ului, antisemitismul lui Iorga atinge notele cele mai de sus. Savantul, care vede, desigur, numai m\u00e2na iudaica in pierderea suferita de Rom\u00e2nia, propune ca represalii\u2026 defensive intarcuirea evreilor din Bucovina \u2013 \u201eacea Jidovime bucovineana care in mare parte ni-a ramas si care macar acum trebuie inchisa in anume margeni legale\u201c (\u201eAsia basarabeana\u201c, in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, 11 iulie 1940). Materialele care umplu ziarul, escort\u00e2nd linia parintelui spiritual, sunt dintre cele mai curioase. C\u00e2nd Nichifor Crainic, ministrul Propagandei Nationale, comunica in numele guvernului politica de rom\u00e2nizare\u00a0 a presei12, ziarul lui Iorga publica prompt un articol unde documenteaza erudit primejdia presei iudaice; conform autorului acestui articol, un anume Claudius Ionescu, insusi Einstein ar fi o inventie de presa: \u201eChiar in domeniul cosmogoniei s-a gasit un Albert Einstein care sa atace sisteme consacrate, printr-o teorie subreda si sa parodieze studiul serios al marelui savant rom\u00e2n, Stefan Cristescu, studiu aparut la Paris in 1921 si intitulat \u00abLa Relativit\u00e9 et les Forces dans le Syst\u00e8me Cellulaire des Mondes\u00bb. s\u2026t In diferitele batalii stiintifice Einstein a stiut sa-si reduca adversarii la tacere in mod definitiv, unii dintre ei dispar\u00e2nd subit. Dar temeiurile stiintifice ale marilor cosmologi nu vor fi niciodata strivite de bolnava fantezie a unui pseudo-savant!\u201c13.<\/p>\n

In putinul timp ce-i mai ram\u00e2ne de trait, Iorga va sprijini prin impunatorul sau cuv\u00e2nt legile antisemite introduse in Rom\u00e2nia. Decretul-lege, pur rasist, de \u201eOprirea casatoriilor intre rom\u00e2nii de s\u00e2nge si evrei\u201c, semnat de Carol II pe 8 august 1940, este salutat de Iorga drept \u201eo opera rom\u00e2neasca\u201c, \u201erom\u00e2neasca in fond si rom\u00e2neasca in forma\u201c, care \u201etine sama de anumi consideratii de echitate si bl\u00e2ndeta pe care nimeni nu le va putea smulge din sufletul nostru\u201c14.<\/p>\n

1937. N. Iorga si\u00a0Georgescu-Cocos vs. \u00a0Mihail Sebastian<\/strong><\/h2>\n

<\/strong>
\nCa angajat al \u201eRevistei Fundatiilor Regale\u201c, pozitie unind avantajele unei consistente remuneratii cu acelea simbolice ale prezentei intr-o redactie influenta aflata sub patronajul regelui, Mihail Sebastian este in contextul anilor \u201830 o tinta pe care presa nationalista nu avea cum sa o rateze. Prezenta unui evreu intr-o institutie care face politica culturala a Rom\u00e2niei reprezinta in ochii acestei prese confirmarea teoriilor conspirationiste ale evreimii infiltrate mai mult sau mai putin ocult in centrii spirituali, dar si lucrativi ai natiei. Tinta nu este de aceea at\u00e2t Mihail Sebastian, c\u00e2t Iosef Hechter, acel Iosef Hechter care se ascunde sub numele Sebastian15: de aceea, orice ofensiva av\u00e2ndu-l ca obiect pe Sebastian contine cu necesitate deconspirarea identitatii lui evreiesti.
\nMomentul de v\u00e2rf al instrumentalizarii lui Sebastian drept purtator de \u201eputrejune\u201c pe spezele Majestatii-Sale (adica ale rom\u00e2nitatii insesi) e atins in vara lui 1937, c\u00e2nd lui Sebastian i se delega temporar, din ratiuni de vacanta cvasi-generala, sarcini de coordonare redactionala.
\nEra inca proaspat scandalul st\u00e2rnit de N. Georgescu-Cocos, directorul ziarului lui N. Iorga \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, in 8 iulie 193716, pe marginea unui articol comemorativ scris de Sebastian despre Zarifopol. Sebastian fusese acuzat de\u00a0 Georgescu-Cocos de a-i fi atribuit lui Zarifopol ideea ca \u201epasiune, iubire, eroism, sacrificiu\u201c ar fi bune de \u201eexpus in vitrina prostiilor omenesti de mare circulatie\u201c; act pervers, prin care cu \u201epag\u00e2na ura impotriva credintei crestine\u201c, Sebastian ar fi pus in gura unui mort propriile-i credinte, in cadrul conspiratiei mai largi de la \u201eRevista Fundatiilor Regale\u201c pusa la cale si intretinuta de \u201eCioculestii Camili, de Pipersbergii Baltazari, de Hechtarii si alte lighioane din jungla \u00abliterara\u00bb\u201c.
\nN. Georgescu il denunta pe Sebastian regelui (\u201eAcesta e rostul unei publicatii care apare sub semnul Regelui Carol, din inalta Lui vointa? Ce spune Voevodul Culturei s\u2026t?\u201c), dar si generalului N. N. Condeescu, presedinte S.S.R, \u201eeminent scriitor, excelent sot si parinte\u201c17.
\nSebastian are un loc rezervat at\u00e2t pe lista lui N. Georgescu, c\u00e2t si pe aceea a lui N. Iorga. Astfel, in articolul \u201eO tabara literara\u201c18, profit\u00e2nd de scandalul recent care lega ziarul \u201eAdevarul\u201c de capitalul sovietic, via Marcel Pauker, istoricul infiereaza partida \u201eestetica\u201c lovinesciana, a \u201eautonomiei literaturii\u201c, \u201eboala sufleteasca\u201c indaratul careia acuza ca s-ar ascunde o conspiratie ce ar urmari sa inrobeasca natia ideologic si politic. In linia cliseului antisemit intens specific intregii drepte reactionare, Iorga leaga pe evrei, vazuti ca masa compacta de manevra, de interesele ocultei sovietice:
\n\u201es\u2026t in toata lumea se duce lupta intre nationalism si internationalism, intre autoritate si ideologie, intre soviete si dictatura. Foile din Sarindar represintante ale av\u00e2ntului acaparator evreiesc in Rom\u00e2nia, prin legatura fireasca dintre Evreii ramasi sufleteste Evrei (eu cunosc inca si pe altii) si o falsa democratie cu tendinte internationale, au nevoie pentru scopurile lor bine definite de influenta unei anume literaturi, careia alti represintanti ai aceleiasi idei internationale si asa zise democratice ii tin la indem\u00e2na, fie si supt cifra Regelui, cu dibacie acaparata, toate avantagiile unei remunatoare edituri\u201c.
\nIn aceasta masa este nominalizat si Sebastian, ca reprezentant al \u201egrifonajului, c\u00e2nd trivial, c\u00e2nd pretentios, al Adercilor, Sebastienilor si Racaciunilor, plus ce alta spurcaciune mai e pe acolo\u201c.
\nAcesta fiind background-ul stabilit de tabara iorghista pe timp de pace, in momentul in care evreimea declara razboi instal\u00e2ndu-l pe Sebastian la \u201econducerea\u201c revistei regale, situatia scapa de sub control.
\nSesizat de \u201eBuna Vestire\u201c, prin pana lui Gabriel Balanescu, N. Georgescu scrie un prim articol19 demascator al situatiei pe 13 august 1937:
\n\u201eD. Sebastian, scriitor si critic literar, \u2013 unul din Cei Sapte \u2013, stap\u00e2neste destinele marei publicatii literare\u2026 D. Al. Rosetti, directorul Fundatiei editoare, e probabil in concediu. Comitetul de directie, compus din d-nii academicieni Octavian Goga, D. Gusti, Bratescu-Voinesti, C. Radulescu-Motru si E. Racovita, nu se ocupa de revista. D. Camil Petrescu a plecat si d\u00e2nsul las\u00e2nd d-lui Radu Cioculescu, \u2013 recensent muzical \u2013 calificata grija a conducerii si imensa raspundere a selectiei colaborarilor.
\nIar filarmonicul personaj, plictisit ca de obicei sa tot daraceasca poeme si proza, a inventat cine stie ce catastrofa si a disparut sa se odihneasca. s\u2026t
\nSi au lasat pe d. M. Sebastian, arbitru al \u00abcreatiei\u00bb literare, conducator al Revistei domnestilor Fundatii.\u201c
\nRestul articolului reaminteste cititorilor pe larg, amanuntele recentului scandal Zarifopol; Sebastian e apelat constant pe numele evreiesc.
\nPe 22 august, N. Georgescu revine20; in articolul \u201eAccidentul d-lui Sebastian-Hechter\u201c el preleveaza c\u00e2teva pasaje din fragmentul din Accidentul publicat de Sebastian in \u201eRevista Fundatiilor Regale\u201c, in mai: prin ele, Sebastian \u201eurmeaza sirul batjocoririlor estetice si nationale, brodat pe un fapt formidabil: o t\u00e2nara cade din tramvai\u201c. In interpretarea lui
\nN. Georgescu, personajul feminin al lui Sebastian este prostituata (aduc\u00e2nd, implicit, alta \u201ebatjocura\u201c): \u201eNora Munteanu, dama de consumatie care agata clientii de pe ulita, are apoi prilejul sa vada apar\u00e2ndu-i aventura in \u00abproblematica\u00bb \u00abRevistei Fundatiilor Regale\u00bb!!\u201c. A doua zi, N. Georgescu aprofundeaza21 noul scandal, r\u00e2z\u00e2nd de scaparea \u2013 comica, desigur \u2013 lui Sebastian de a fi tratat o jartiera ca \u201epiesa anatomica\u201c (\u201eIata ce bazaconii cu sensualism in regiuni epidermice mai sus de genunchi au prilejul sa admire cititorii \u00abRevistei Fundatiilor Regale\u00bb\u201c), dar ocup\u00e2ndu-se si cu toata seriozitatea de rasa Norei Munteanu: in faptul ca aceasta, prostituata \u2013 cum crede Georgescu \u2013 are un nume rom\u00e2nesc si nu unul evreiesc, secundul lui Iorga vede un nou afront adus rom\u00e2nilor de evreul Sebastian: \u201eDesigur, nu se putea sa fie dec\u00e2t Munteanu si nu vreo Berg oarecare aceasta perversa pescuitoare de tineri inocenti\u201c.
\nLa r\u00e2ndul sau, aflat in plina ofensiva antisemita (tocmai publicase serialele \u201eIudaica\u201c, \u201eAlunecam\u2026\u201c si incepuse \u201eXenodulii\u201c), N. Iorga22 revine pe 15 septembrie 1937 la navalitorii evrei, printre care se numara si Sebastian, finantati de oculta iudaica:
\n\u201eDupa ce s-au amestecat in toate domeniile intelectualitatii practice: drept, medicina, inginerie, arhitectura s\u2026t, navalitorii metodici ai vietii noastre au trecut de la poezia Baltazarilor, la romanul Adercilor si Benadorilor, la critica Sebastianilor, la filosofia corespunzatoare, la arta de violenta si corosiva caricatura a Iserilor, la constructiile americane ale arhitectilor de blockhausuri pentru gruparile financiare, de acelasi caracter etnic, care le finanteaza\u201c.
\nEtc.<\/p>\n

 <\/p>\n

Fragmente dintr-un studiu despre Mihail Sebastian<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Note:<\/strong>
\n1. N. Iorga, citat in C. Cuza, \u201eEpoca rerom\u00e2nizarii oraselor Rom\u00e2niei. Declaratiile d-lui prof. N. Iorga, la Iasi\u201c, in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, nr. 145, 9 iulie 1937 (articol reprodus dupa \u201eApararea Nationala\u201c).
\n2. Romulus Dianu, in articolul \u201eZone de rom\u00e2nizare\u201c (\u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, nr. 146, 10 iulie 1937) defineste mai clar conceptul de \u201ezona de rom\u00e2nizare\u201c: \u201eZona de rom\u00e2nizare va fi aceea in care nu va putea intra dec\u00e2t omul de-aici\u201c.
\nStefan Ionescu (\u201eOaze rom\u00e2nesti in Sahara oraselor instrainate\u2026\u201c, in \u201ePorunca Vremii\u201c; reprodus in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, nr. 159, 26 iulie 1937), tot pe marginea conferintei lui Iorga, comenteaza: \u201eDin m\u00e2ndra cetate a lui Stefan cel Mare, acest Ierusalim al Invierii rom\u00e2nismului, nu a mai ramas dec\u00e2t o ruina, o rusine rom\u00e2neasca si o zidire pur straina de sufletul nostru. Strainii, evreii, ne-au inabusit. Nu mai putem respira\u201c.
\n3 Nicolae Iorga, \u201eIudaica\u201c, I, in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, nr. 173, 13 august 1937
\n4 N. Iorga, \u201eIudaica\u201c, III, in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, nr. 175, 15 august 1937
\n5 N. Iorga, \u201eIudaica\u201c, III, in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, nr. 175, 15 august 1937
\n6 N. Iorga, \u201eIudaica\u201c, VI, in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, nr. 178, 19 august 1937
\n7 \u201es\u2026t Evreii aveau datoria de a iesi din ghetto.
\nAu facut-o? Nu. Traiesc si mai departe intre ei. Pastreaza ce-i deosebeste, lucreaza pentru ca sa aiba pentru ei, ca natiune navalitoare, c\u00e2t mai mult. P\u00e2na si in profesiunile liberale, p\u00e2na si in invatam\u00e2nt, in stiinta, in literatura, ca avocati, ca medici, ca arhitecti, ca profesori, tot mai multi, cu filologii, cu filosofii, cu ziaristii, cu poetii, cu criticii lor, ei ne dau, pur si simplu, afara din tara noastra. In at\u00e2ta timp, afara de un caz doua, din marea lor bogatie n-a iesit nici un dar, nici o restituire, fata de nevoile noastre, din ce in ce mai grele.
\nD\u00e2ndu-si seama de puterea lor in crestere, ei ne sugruma bisericile, ne inlocuiesc pravaliile, ne ocupa locurile si, ce e mai pierzator, ne falsifica sufletul, ne degradeaza moralitatea prin opiul ziaristic si literar cu care ne inc\u00e2nta\u201c (N. Iorga, \u201eIudaica\u201c, X, in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, nr. 182, 23 august 1937).
\n8. N. Iorga, \u201eXenodulii\u201c, VIII, in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, nr. 199, 13 septembrie 1937
\n9. N. Iorga, \u201eXenoduli\u201c, I, in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, nr. 192, 4 septembrie 1937
\n10. N. Iorga, \u201eXenodulii\u201c, VIII, in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, nr. 199, 13 septembrie 1937
\n11. N. Iorga, \u201eCrima usurii raselor nobile\u201c, in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, 15 februarie 1940; tema distrugerii \u201eraselor nobile\u201c va fi reluata in articolul \u201eDistrugerea raselor\u201c din \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, 6 martie 1940
\n12. \u201eziarele rom\u00e2nesti nu pot fi conduse de evrei, iar in ziarele conduse de rom\u00e2ni, colaboratorii evrei nu sunt la locul lor\u201c (Nichifor Crainic, citat in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, 11 iulie 1940)
\n13. Claudius Ionescu, \u201eLichidarea unei culturi\u201c, in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, 11 iulie 1940
\n14. N. Iorga, \u201eStatutul evreiesc\u201c, \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, 14 august 1940
\n15. Argument caracteristic: in serialul \u201eO istorie a literaturii rom\u00e2ne contemporane\u201c, publicat in 1937 in \u201eCuget clar\u201c pe marginea \u201eIstoriei literaturii rom\u00e2ne contemporane. 1900-1937\u201c\u00a0 a lui E. Lovinescu, N. Iorga vizeaza indignat articolul despre Sebastian, care apare \u201efara portret, an de nastere si identitate nationala\u201c (v. episodul V al serialului, aparut pe 15 iulie, citat in nota Gabrielei Omat la insemnarile lui E. Lovinescu din 2 septembrie 1937, \u201e\u00abSburatorul\u00bb. Agende literare\u201c, vol. V, p. 542)
\n16. N. Georgescu, \u201eDin \u00abRevista Fundatiilor\u00bb\u201c, in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, nr. 144, 8 iulie 1937
\n17. Ceea ce nu-l va impiedica pe Nicolae Iorga ca, doar dupa doua luni, sa il infiereze pe Zarifopol ca \u201exenodul\u201c pentru aceleasi idei descrise neutru de Sebastian (si carora N. Georgescu le negase paternitatea zarifopoliana, cer\u00e2nd interventia familiei distinsului disparut):: \u201eAcest spirit sal xenodulilor rom\u00e2ni care lucreaza intru folosul evreimiit e facut tot din scr\u00e2sniri si stridente, din ruperi de legaturi si din t\u00e2sniri, din sfidari si din obraznicii, din ironii ieftene, terfelind tot ce e traditie, tot ce e buna cuviinta, tot ce e logica si armonie, tot ce e bun simt si bun gust. Se incearca indraznet, prin acesti salahori pregatind inaintarea ostilor cotropirii, inlocuirea batjocoritei seninatati si masuri elenice, \u2013 de care-si r\u00e2dea un Zarifopol rom\u00e2n inainte de a o face, la r\u00e2ndul sau, dupa program, un Sebastian evreu, prin convulsiunile si cracanarile cinice ale asiatismului semit si turanic\u201c (N. Iorga, \u201eXenodulii\u201c, IX, in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, nr. 200, 15 septembrie 1937).
\n18. N. Iorga, \u201eO tabara literara\u201c, in \u201eCuget clar\u201c, reprodus in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, nr. 156, 1937
\n19. N. Georgescu, \u201e\u00abEstetul\u00bb Hechter Sebastian, la Fundatia de Literatura\u201c, in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, nr. 173, 13 august 1937
\n20. N. G.seorgescut, \u201eAccidentul d-lui Sebastian-Hechter\u201c, in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, nr. 181, 22 august 1937
\n21. N. Georgescu, \u201eDin \u00abopera\u00bb lui Hechter-Sebastian, sef la Fundatiile Regale\u201c, in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, nr. 182, 23 august 1937
\n22. N. Iorga, \u201eXenodulii\u201c, IX, in \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201c, nr. 200, 15 septembrie 1937<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Context: N. Iorga, antisemit p\u00e2na la moarte Moartea violenta a lui N. Iorga, asasinat de Miscarea Legionara in noiembrie 1940, a adus cu sine, o data cu falsa antiteza dintre savant si legionari (aceasta fiind mai mult personala dec\u00e2t teoretic\u00e3-ideologica), estomparea profilului radical al savantului. Pioasa, memoria intelectuala nu mai retine actiunea furibund antisemita a… Cite\u0219te mai mult »Profetul rom\u00e2nismului si \u201eputrejunea\u201c iudaica<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[5346,5345,3494,1314,5399,31,2619],"class_list":["post-7322","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-antisemitism","tag-iudaism","tag-mihai-iovanel","tag-mihail-sebastian","tag-n-georgescu-cocos","tag-n-iorga","tag-nationalism"],"views":6449,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7322","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7322"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7322\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7322"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7322"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7322"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}