{"id":7316,"date":"2011-04-14T12:58:56","date_gmt":"2011-04-14T10:58:56","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=7316"},"modified":"2011-04-14T14:15:39","modified_gmt":"2011-04-14T12:15:39","slug":"exista-in-romania-economie-de-piata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/exista-in-romania-economie-de-piata\/","title":{"rendered":"Exista \u00een Rom\u00e2nia economie de piata?"},"content":{"rendered":"

O calda pledoarie \u00een favoarea capitalismului si a economiei de piata<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Cu siguranta nu. Sa luam ca exemplu piata imobiliara. Rom\u00e2nia si-a pierdut doua milioane de locuitori \u00een ultimele doua decenii. Salariile sunt extrem de mici. (Implicit, m\u00e2na de lucru este ieftina). Criza economica a redus la jumatate preturile imobiliare. Tin\u00e2nd cont de toate acestea, metrul patrat imobiliar costa c\u00e2t \u00een Statele Unite. (Sau, daca nu e clar : preturile imobiliare, la Chicago, sunt exact aceleasi ca la Bucuresti). Asta, \u00een conditiile \u00een care salariile rom\u00e2nilor sunt de sase ori mai mici dec\u00e2t cele americane. \u00cen mod normal, ne-am astepta ca toate sa fie ceteris paribus, ca toate preturile sa fie, la r\u00e2ndu-le, de sase ori mai mici. Nici vorba. Apa minerala, Coca-Cola, hamburgerul, biletele de cinema, carnea de pui, laptele ne costa abia cu 20 % mai putin dec\u00e2t \u00eei costa pe americani. Ouale sunt mai scumpe \u00een Rom\u00e2nia dec\u00e2t \u00een SUA. Utilitatile (\u00eentretinerea la bloc, curentul, apa, salubritatea) ne costa abia de doua ori mai putin dec\u00e2t pe americani. Hainele si \u00eencaltamintea (noi) costa mai mult dec\u00e2t \u00een SUA. Cu cel putin 50 % mai mult. \u00cen medie. <\/strong><\/em>
\nSa comparam acelasi Bucuresti cu Detroitul, un oras mai modest. Salariul median \u00een Detroit e abia de patru ori mai mare ca salariul median din Bucuresti. Ne-am astepta ca cei din Detroit sa plateasca totul de patru ori mai mult ca \u00een Bucuresti. Coca-Cola costa, la Detroit, abia cu 20 % mai mult ca la Bucuresti. Apa minerala, laptele, carnea de pui costa la fel. Ouale costa abia cu 10 % mai mult \u00een Detroit. Berea e de doua ori mai scumpa, vinul de trei ori mai scump. Benzina e de doua ori mai scumpa la Bucuresti (si \u00een toata Europa, de altfel). Biletele si abonamentele de transport \u00een comun sunt de doua ori mai scumpe \u00een Detroit. (\u00cenainte de criza, erau de trei ori mai scumpe ca la Bucuresti). \u00centretinerea (utilitatile) sunt de doua ori mai scumpe \u00een Detroit dec\u00e2t la Bucuresti. Hainele costa de doua ori mai scump la Bucuresti. Chiriile sunt duble la Detroit. Preturile imobiliare sunt mai mici \u00een Detroit dec\u00e2t \u00een Bucuresti. Un singur produs, p\u00e2inea, mai are \u2013 \u00eenca \u2013 un pret corelat cu salariile, \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, laptele si ouale, carnea de vita, de pui si de porc sunt mai scumpe dec\u00e2t \u00een SUA. Nu exista nici o corelatie \u00eentre venituri si costuri. Sau altfel: rom\u00e2nii platesc m\u00e2ncarea si locuintele de sase ori mai scump, hainele de zece ori mai scump, \u00eentretinerea de trei ori mai scump dec\u00e2t ne-am astepta tin\u00e2nd cont de salarii, sau de puterea de cumparare, sau de alte mofturi econometrice. Preturile produselor \u00een Rom\u00e2nia s-au internationalizat (s-au liberalizat) demult.
\nNu exista nicio economie de piata \u00een Rom\u00e2nia. The proof is in the pudding. N-am nici o explicatie de oferit sau de sugerat (economistii de profesie \u00eensisi sunt incapabili sa explice de ce). Cei care ar trebui sa ne ofere explicatii sunt guvernantii nostri cei de toate zilele. \u00cen Rom\u00e2nia, efectivele de animale (vaci, porci, oi, pasari) sunt la jumatate din nivelul dinainte de 1990. Pretul mieilor, \u00een primavara lui 2011, la 20 lei\/ kg, este cam acelasi ca \u00een Statele Unite.
\nDaca \u00een Rom\u00e2nia ar fi aparut, \u00een ultimele doua decenii, economia de piata, sf\u00e2nta cerere si sf\u00e2nta oferta ar fi mosit preturi comparabile cu veniturile. Nici vorba.
\nIneficacitatea economiei pastreaza preturile sus, rentabile pentru micile monopoluri create local sau central.
\nNe conduce un
\nguvern nord-coreean
\nExista la Rasuceni, un sat sarac din judetul sarac Giurgiu, o ferma de struti, numita Suraki, dupa numele patronului. A fost \u00eentemeiata cu un \u00eemprumut (nerambursabil?) Sapard de 4 000 000 euro. Are 250 de struti, paziti de 150 de angajati (5 struti la trei angajati) pe vreo doua sute de hectare (un hectar pe cap de strut).
\nPuii de o luna se v\u00e2nd cu 100 de euro. Tineret, mascul plus doua femele 1 000 euro. Adulti, mascul plus doua femele
\n3 000 euro. Ouale, 35 euro bucata.
\nLa Bucuresti, la Mega Image, carnea de strut se vinde cu 76 lei kg, 18 euro kg (e acelasi cu pretul mediu international). Nu e mult mai scumpa dec\u00e2t carnea de bizon (20-30 euro kg). Un strut da cam 35 de kg de carne, vreo 700 euro.
\nVezi http:\/\/www.financiarul.ro\/2009\/ 09\/17\/afacerile-cu-struti-unde-s-a-gresit\/
\nUn articol din Financiarul numeste afacerile cu struti \u201eCaritas zootehnic\u201c.
\nFirma n-are nici un angajat cu studii superioare. S-a instalat la Rasuceni fiindca terenul era extrem de ieftin. \u201eFerma se \u00eentinde pe 226 ha din comuna Rasuceni, judetul Giurgiu. Locurile acestea stateau p\u00e2rloaga s\u2026t N-avea cine sa mai lucreze pam\u00e2ntul. Comuna seamana cu un imens azil de batr\u00e2ni. Primarul Petre Panait spune ca peste 80 la suta din populatia comunei e \u00eembatr\u00e2nita, peste 60 de ani. \u201eCa sa fie si mai clar, \u00eentareste primarul, din 2000 p\u00e2na \u00een prezent populatia comunei a scazut cu aproape un sfert\u201c. Suraki a ales Rasuceniul pentru ca acolo pam\u00e2ntul era nelucrat si ieftin: zece bani metrul patrat. A fost o investitie, \u00een timp, de unsprezece milioane de euro, din care aproape patru milioane din fonduri SAPARD\u201c.
\n\u00cen 2008, statul a mai acordat firmei prin Programul Operational Sectorial \u201eCresterea Competitivitatii Economice\u201c
\n1 700 000 RON pentru \u201ecercetare avansata pentru transformarea unui deseu (grasimea de strut) \u00een produs cu \u00eenalta valoare economica\u201c.<\/p>\n

Deci, pe scurt: o \u00eentreprindere extrem de rentabila, pe banii SAPARD!
\nCercetare stiintifica de 400 000 euro, cu babe si mosi analfabeti, \u00eentr-un sat din fundul Baraganului!
\nAs dori sa-mi explice cineva care e diferenta dintre investitiile nerentabile din epoca Ceausescu si investitiile nerentabile ale perioadei post-revolutionare.
\nFie cresterea strutilor e rentabila economic \u2013 si atunci statul n-ar trebui sa se implice, fie ea e nerentabila \u2013 si atunci nu e nicio diferenta \u00eentre investitiile ridicole ale epocii comuniste si investitiile ridicole de dupa 1990. (Statul a finantat, timp de cinci ani, salariile lunare complete ale tuturor angajatilor de la SC Suraki SRL). Sau, \u00een marfa: statul a subventionat, timp de zece ani, o productie lunara de
\n2 000 de kg de carne de strut. Cu o asemenea finantare, bine\u00eenteles, firma n-are concurenta.<\/p>\n

Sper ca am reusit sa dovedesc trei lucruri:
\n1. Economia Rom\u00e2niei este, \u00een continuare, finantata de stat, care deocamdata \u00eengroapa milioane de euro \u00een struti (si sute de mii de euro \u00een cercetarea seului r\u00e2nced de strut).
\n2. Economia Rom\u00e2niei nu e o economie de piata. Daca era, oferta s-ar fi echilibrat cu cererea.
\n3. Eu personal sunt din tot sufletul \u00een favoarea economiei de piata \u00een Rom\u00e2nia, dar nu cred c-o mai apuc.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O calda pledoarie \u00een favoarea capitalismului si a economiei de piata   Cu siguranta nu. Sa luam ca exemplu piata imobiliara. Rom\u00e2nia si-a pierdut doua milioane de locuitori \u00een ultimele doua decenii. Salariile sunt extrem de mici. (Implicit, m\u00e2na de lucru este ieftina). Criza economica a redus la jumatate preturile imobiliare. Tin\u00e2nd cont de toate… Cite\u0219te mai mult »Exista \u00een Rom\u00e2nia economie de piata?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[5357,5355,5356],"class_list":["post-7316","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-comparatii-preturi","tag-economia-de-piata","tag-viciile-economiei-de-piata-in-romania"],"views":1942,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7316","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7316"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7316\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7316"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7316"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7316"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}