{"id":7273,"date":"2011-04-14T12:15:18","date_gmt":"2011-04-14T10:15:18","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=7273"},"modified":"2011-04-14T12:15:43","modified_gmt":"2011-04-14T10:15:43","slug":"simbologia-globului-in-iconografia-romana-reprezentarile-zeitei-victoria","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/simbologia-globului-in-iconografia-romana-reprezentarile-zeitei-victoria\/","title":{"rendered":"Simbologia globului \u00een iconografia romana. Reprezentarile zeitei Victoria"},"content":{"rendered":"

Simbologia sferei<\/strong>
\n\u00cen viziunea lui Platon, forma sferei ar fi perfecta si cea mai armonioasa din \u00eentreg universul, simbol al celei mai \u00eenalte speculatii filosofice. Din multimea de simboluri \u00eent\u00e2lnite \u00een iconografia romana, globul este, fara \u00eendoiala, unul dintre elementele care a cunoscut o mare rasp\u00e2ndire \u00een epoca imperiala. Reprezentat, la \u00eenceput, ca atribut al divinitatilor sau a \u00eemparatilor romani, acest simbol a fost repetat \u00een iconografia europeana p\u00e2na la \u00eenceputul secolului al XX-lea, \u00een special sub forma de Reichsapfel (Lat. Globus Cruciger).<\/p>\n

Ca urmare a descoperirilor stiintifice si a avansului \u00een domeniul astronomiei, acum percepem \u00een mod intuitiv globul sau sfera ca reprezentarea Pam\u00e2ntului, asa cum alte simboluri reprezinta alte corpuri ceresti: Soarele ca un cerc cu raze, Luna \u00een forma de semiluna, planeta Saturn \u00eenconjurata de un inel, stelele ca un poligon zimtat sau ca intersectia mai multor linii drepte. Aceasta simbologie, \u00eensa, este straina antichitatii, fapt care ne incita a aborda o problematica mai veche, pusa \u00een discutie, \u00een special, \u00een bibliografia germana si franceza a secolului trecut: ce semnificatie ar avea gobul \u00een iconografia romana?<\/p>\n

\u00cenca din Antichitate se cunosteau doua tipuri de obiecte sferice: sferele ceresti sau globurile terestre. \u00censa, cum putem distinge, \u00een mod cert, cele doua tipuri \u00een iconografia antica? Probabil prin decoratiile pe care le prezinta. Ideea c\u00e3 Pam\u00e2ntul este un corp sferic este atestata \u00een scolile filosofice grecesti \u00eenca din secolul VI \u00ee.Hr. Pitagoreicii au fost primii \u00een a afirma ca Pam\u00e2ntul si celelalte corpuri ceresti au o forma sferica. Dupa modelul aristotelic, cele doua lumi sunt considerate opuse: tot ce este ceresc apartine perfectiunii (\u201ecorpuri ceresti perfect sferice care se misca pe orbite circulare perfecte\u201c), \u00een timp ce terestrul este imperfect.
\nReprezentarile Victoriei<\/strong>
\nPrima reprezentare a Victoriei pe glob, ca imagine a Pam\u00e2ntului, dateaza \u00eenca din epoca elenistica. Mai t\u00e2rziu, \u00een epoca romana imperiala, globul va fi un element foarte comun \u00een reprezentarea \u00eemparatilor. \u00cen acest caz putem vorbi de un simbol al dominarii lumii de catre suveran sau rezultatul unei victorii militare specifice. \u00cen iconografia Victoriei, globul este asezat, \u00een cele mai multe cazuri, la picioarele zeitei si \u00een putine reprezentari \u00eel tine \u00een m\u00e2na. C\u00e2mpul actiunii sale si locul unde se celebreaza cultul sau este orbis terrarum, reprezentat \u00een mod simplu printr-un glob, asa cum apare \u00een prototipul de la Curia Iulia.<\/p>\n

Prezenta globului \u00een iconografia zeitei nu este o alegere estetica, ci una politica, iar semnificatia sa se va mentine vie de-a lungul secolelor: conservarea prin victoria perpetua a ceea ce romanii numeau orbis romanus, adica teritoriul deja cucerit de catre romani.<\/p>\n

Printre imaginile Victoriei (mai mult de 500 deja catalogate) din provinciile occidentale (reprezentari \u00een relief sau ronde-bosse, \u00een piatra si metal) majoritatea globurilor apar nedecorate. Pe l\u00e2nga acestea, au fost contabilizate unsprezece piese \u00een care sfera apare decorata cu diferite simboluri: linii simple, linii duble, stele etc.<\/p>\n

Prima piesa pe care o vom analiza aici este o placa din piatra nisipoasa, o distance slab, descoperita \u00een timpul sapaturilor de la castrul roman din Lanchester (Britannia), aflata \u00een custodie la Biblioteca Chapter din Durham (RIB, 1093). Datata \u00een secolul al II-lea d.Hr., aceasta placa reprezinta doua Victorii cu ramuri de palmier si peltae care sustin o coroana de laur, \u00een interiorul careia putem citi inscriptia leg(io) XX Valeria Victrix fec(it). Cele doua globuri reprezentate \u00een partea inferioara sunt decorate cu doua benzi \u00eenguste, intersectate, ce \u00eempart sfera \u00een patru segmente inegale (fig. 1).<\/p>\n

Acelasi tip de decoratii \u00eel \u00eent\u00e2lnim \u00een alte doua monumente de piatra, de asemenea de provenienta britanica. Este vorba de o alta distance slab descoperita \u00een apropierea valului lui Antoninus Pius, \u00een localitatea Ferrydike, expusa \u00een Muzeul Hunterian din Glasgow (RIB, 2208). Aceasta, sub forma unui aediculum, reprezinta zeita Victoria \u00een pozitie de repaus, sprijinidu-si cotul de o sfera decorata (fig. 2). Cel de-al doilea, un monument votiv descoperit printre ruinele unei case romane din Risingham, azi disparut, s-a pastrat printre desenele lui J. Horsely (RIB, 1221). \u00cen partea superioara a c\u00e2mpului epigrafic este reprezentat cuplul Victoria \u2013 Mars, unde zeita apare \u00eentr-o maniera singulara, cu globul \u00een m\u00e2na dreapta ridicata deasupra capului (fig. 3).<\/p>\n

Pe o alta piesa, de data aceasta un opait de tip Loeschcke V, pastrat \u00een Muzeul de Antichitati din Frankfurt (SCH\u00c4FER, 1990: 42), vedem o alta Victorie cu atributele sale specifice, ramura de palmier si coroana, \u00een pozitie statica, pe glob. Acesta din urma este decorat cu o serie de linii asezate \u00een cruce si un mic cerc la intersectia acestora (fig. 4).\u00a0 Probabil ca si \u00een cazul statuetei de bronz, descoperita pe teritoriu francez (KISCH, 1976: 328, fig. 22), \u00een Sceaux-du-G\u00e2tinais (Aquae Segetae), \u00eempreuna cu c\u00e2teva instrumente medicale, de asemenea de bronz, putem vorbi de aceeasi schema decorativa: doua linii duble intersectate (fig. 5).
\nCu toate ca acesta nu este modelul cel mai vechi de glob, reprezentarile pot fi datate \u00eentre secolul I si secolul III d.Hr. (ARNAUD, 1984: 78), extrem de recurent \u00een emisiunile monetare ale lui Cezar. Distributia acestor linii descriu, de fapt, doua benzi ce permit diviziunea sferei terestre, dupa o veche teorie formulata de Strabo (II, 5, 10), cea a \u201ecenturilor oceanice\u201c, \u00een cele patru \u201epam\u00e2nturi\u201c locuite: Perioeci, Antoeci, Antipodes si Oecumene. \u00cen epoca romana aceeasi teorie apare doar la Cicero (rep, VI, XX, 21), \u00een unul dintre dialogurile sale. Prima reprezentare a acestui tip de glob terestru o \u00eent\u00e2lnim la cartograful grec Crates de Mallos (cca. 150 \u00ee.Hr.) ce va fi preluata ulterior, \u00een epoca romana, cu mici diferente (fig. 6). Se pare ca aceasta categorie de globuri terestre reprezenta \u00een viziunea anticilor \u201eMarele Tot\u201c.
\nUrmatoarele reprezentari de sfere (fig. 7-9), inedite \u00een iconografia zeitei, nu apar \u00een nici una dintre cele doua tipologii stabilite anterior de T. H\u00f6lscher (1967) si
\nP. Arnaud (1984). Acestea apartin grupului de sfere armilare descrise, pentru prima data, de catre geograful grec Eratostene (sec. III-II \u00ee.Hr.) pentru a demonstra aparenta miscare a stelelor \u00een jurul Pam\u00e2ntului. Sferele armilare nu sunt altceva dec\u00e2t rezultatul unei sfere plane \u00eencojurata de o serie de cercuri prin care se poate vedea interiorul acesteia. Traditia \u00eei atribuie lui Thales din Milet inventarea primei sfere de acest tip (Cicero, Rep., I, 14, 22), o sfera plana care prezenta pe suprafata sa cele cinci cercuri fundamentale care divizau cerul. Cercurile care divid aceste globuri se \u00eempart \u00een doua categorii: cercuri cu acelasi diametru ca cel al sferei, asa cum sunt Orizontul, Ecuatorul, Ecliptica, Calea Lactee si Meridianele (ARNAUD, 1984:61), si cercuri cu diametrul inferior, ca Tropicele si cele doua Cercuri Polare.<\/p>\n

Aceste tipuri de globuri, adesea \u00eent\u00e2lnite \u00een iconografia medievala sau renascentista, apar \u00een mai multe reprezentari ale Victoriei de epoca romana, \u00een bronz, din Raetia: un coif de parada descoperit \u00een Eining si expus \u00een Muzeul de Arheologie din Kelheim (GARBSCH, 1994: 71) si doua piese de harnasament descoperite \u00eentr-un depozit de bronzuri din Straubing (KEIM, 1951: 29, fig. 21 si 24).<\/p>\n

Din aceeasi categorie face parte si globul nicefor reprezentat pe monumentul din Bath (Britannia), datat \u00een secolul IV d.Hr, care a trezit numeroase discutii \u00een literatura de specialitate (TOYNBEE, 1964: 131). Este evident faptul ca modelul a fost reprezentat gresit si ca artistul a reprodus o serie de cercuri a caror logica nu a \u00eenteles-o, confund\u00e2nd o sfera armilara cu una plina. Probabil ca \u201evina\u201c nu e exclusiv a artistului din Bath, de vreme ce acesta ar fi putut copia sfera av\u00e2nd ca modele reprezentari anterioare, de asemenea gresite, \u00eent\u00e2lnite pe tritoriul britanic (fig. 10-11).<\/p>\n

O alta categorie o reprezinta globurile cu patru alveole, ce pot fi datate \u00eentre secolele II \u00ee.Hr. si IV d.Hr. Acestea sunt comune \u00een emisiunile monetare ale lui Marcus Antonius, Octavianus si p\u00e2na la Constantinus I. Printre imaginile Victoriei exista o singura reprezentare de acest tip (fig. 12): este vorba despre o statueta de bronz descoperita \u00een Reni\u00e8re \u2013 Givors (Gallia Lusitania), datata \u00een secolele II-III d.Hr (BOUCHER \u2013 TASSINARI, 1976: 79).<\/p>\n

\u00cen cele din urma, statueta de bronz din Augst (Germania Superior) ce o reprezinta pe zeita Victoria \u00een pozitie statica, pe glob, sustin\u00e2nd un clipeus cu imaginea lui Iuppiter, a fost descoperita \u00eentr-un nivel de distrugere datat \u00een 275 d.Hr (KAUFMANN \u2013 HEINIMANN, 1998: 89, ns 75ab). Sfera reprezentata aici, decorata cu zece stele si un simbol lunar (fig. 13), este un glob-cer care \u00eencepe a fi utilizat \u00een arta greaca \u00eencep\u00e2nd cu secolul IV \u00ee.Hr. Aceasta piesa unica, cu evidente conotatii astrologico-religioase, se pare ca facea parte dintr-un set de sapte piese cu aceleasi caracteristici care reprezentau, ca imago clipeata, pe cei sapte zei ai saptam\u00e2nii.<\/p>\n

Asa cum putem vedea din reprezentarile Victoriei, imensa majoritate a sferelor care \u00eensotesc imaginea zeitei, prin dimensiuni, decoratii si functia pe care o \u00eendeplinesc, se \u00eendeparteaza, din ce \u00een ce mai mult, de arhetipurile lor pentru a deveni simple obiecte simbolice.<\/p>\n

Avem de-aface, deci, cu patru tipuri bine definite: sfera de tip Crates de Mallos, sfera armilara, sfera cu patru alveole si sfera cereasca. Primele, decorate cu doua grupuri de linii duble paralele si \u00eenclinate, asezate \u00een forma de cruce, sunt cele mai rasp\u00e2ndite, at\u00e2t \u00een reprezentarile Victoriei c\u00e2t si, \u00een general, \u00een arta romana. Primele trei tipuri reprezinta, cu siguranta, globuri pam\u00e2ntesti si numai \u00een ultimul caz, Victoria de la Augst, putem vorbi de o sfera cereasca.<\/p>\n

 <\/p>\n

Bibliografie<\/strong>
\nARNAUD, P. (1984): \u201eL\u00b4image du globe dans le monde romain\u201c \u00een MEFRA, 96, 1, pp. 75-77.
\nBERGER, H. (1903): Geschichte der Wissenschaftlichen Erdkunde der Griechen, Leipzig.
\nBOUCHER, S. \u2013 TASSINARI, S. (1976): Bronzes antiques du Mus\u00e9e de la civilisation \u00a0\u00a0\u00a0 gallo-romaine a \u00a0\u00a0\u00a0 Lyon, I. Inscriptions, statuaire, vaisselle, Lyon.
\nCOLLINGWOOD, R. G. \u2013 WRIGHT, R. P. (1965): The Roman Inscriptions of Britain.I, Inscriptions on stone (RIB), Oxford.
\nGARBSCH, J. (1994): R\u00f6mischer Alltag in Bayern. Das Leben vor 2000 Jahren. 125 \u00a0\u00a0\u00a0 Jahre Bayerische \u00a0\u00a0\u00a0 Handelsbank in M\u00fcnchen 1869-1994, Munchen.
\nH\u00d6LSCHER, T. (1967): Victoria Romana. Arch\u00e4ologische Untersuchungen zur Geschichte und Wesensart der r\u00f6mischen Siegesg\u00f6ttin von den Anf\u00e4ngen bis zum Ende des 3. Jhs. n. Chr, \u00a0\u00a0\u00a0 Mainz.
\nKAUFMANN-HEINMANN, A. (1998): G\u00f6tter und Lararien aus Augusta Raurica, Augst.
\nKEIM, J. (1951): Der R\u00f6mische Schatzfund von Straubing, M\u00fcnchen.
\nKISCH, Y. (dir.) (1976): \u201eInformations arch\u00e9ologiques\u201c \u00een Gallia. Fouilles et monuments arch\u00e9ologiques en France m\u00e9tropolitaine, 34, 2, pp. 311-329.
\nSCH\u00c4FER, S. (1990): Arch\u00e4ologische Reihe Lampen der Antikensammlung. Auswahlkatalog, \u00a0\u00a0\u00a0 Frankfurt.
\nTOYNBEE, J. M. C. (1964): Art in Britain under the romans, Oxford..<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Simbologia sferei \u00cen viziunea lui Platon, forma sferei ar fi perfecta si cea mai armonioasa din \u00eentreg universul, simbol al celei mai \u00eenalte speculatii filosofice. Din multimea de simboluri \u00eent\u00e2lnite \u00een iconografia romana, globul este, fara \u00eendoiala, unul dintre elementele care a cunoscut o mare rasp\u00e2ndire \u00een epoca imperiala. Reprezentat, la \u00eenceput, ca atribut al… Cite\u0219te mai mult »Simbologia globului \u00een iconografia romana. Reprezentarile zeitei Victoria<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[5303,5304],"class_list":["post-7273","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-globul-in-iconografia-romana","tag-simbolul-sferei-zeita-victoria"],"views":5860,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7273","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7273"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7273\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7273"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7273"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7273"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}