{"id":7239,"date":"2011-04-14T11:39:25","date_gmt":"2011-04-14T09:39:25","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=7239"},"modified":"2011-04-19T13:02:55","modified_gmt":"2011-04-19T11:02:55","slug":"laurentiu-ulici-un-cronicar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/laurentiu-ulici-un-cronicar\/","title":{"rendered":"Laurentiu Ulici: un cronicar"},"content":{"rendered":"

– Articol de dictionar –<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Modalitatea esentiala, desi nu exclusiva, a criticii lui Laurentiu Ulici sta in practicarea cronicii literare. Las\u00e2nd deoparte publicistica politica si except\u00e2nd culegerea de debut, \u201eRecurs\u201c (1971), precum si unicul volum publicat dintr-o proiectata panorama privind \u201eLiteratura rom\u00e2na contemporana\u201c (1995), cartile de critica ale autorului sunt culegeri de cronici literare. Faptul este asumat cu adaos de sens prin introduceri care isi propun sa mediteze asupra speciei, cu rezultate disputate intre pretiozitate si truism. Eseul care deschide si da titlu culegerii \u201eConfort Procust\u201c (1983) vorbeste despre \u201eriscul care fascineaza si inspaim\u00e2nta\u201c ori despre \u201eScylla si Caribda\u201c, metafora ce o dubleaza pe cea titulara. Se poate argumenta ca Laurentiu Ulici se leaga de catargul cronicii literare pentru a camufla retoric-spectaculos o perfecta si calma adeziune interioara. Uneori, din ratiuni similare, culegerile de cronici sunt descrise ca \u201eeseuri\u201c: este cazul volumului \u201eBiblioteca Babel\u201c (1978), compus in cea mai mare parte din recenzii la traduceri \u2013 de la Omar Khayyam si Th\u00e9ophile Gautier p\u00e2na la Cinghiz Aitmatov si Artur Lundkvist. Un capitol separat al volumului il ocupa totusi paginile despre personajele lui Dostoievski, conspecte si fise caracterologice al caror merit principal e ca premerg monumentala lucrare \u201eDictionarul personajelor lui Dostoievski\u201c (1983) a lui Valeriu Cristea.
\nDe numele lui Laurentiu Ulici ram\u00e2ne legata in primul r\u00e2nd cronica debuturilor, tinuta \u2013 si ca atare \u201einstitutionalizata\u201c \u2013 de-a lungul a aproape doua decenii, in anii \u201870 si \u201880 si culeasa in patru volume intitulate \u201ePrima verba\u201c (1975, 1978, 1991, 2004). Primul dintre ele, acoperind perioada 1973-1974, este deschis de un eseu privind \u201eConditia debutului\u201c, respectiv raportul dintre rolul editurii (respectiv al redactorului de carte si\/ sau al scriitorului consacrat care gireaza debutantul) si rolul criticii de int\u00e2mpinare. Intr-o astfel de functie, Laurentiu Ulici este un cronicar prob, echilibrat, deferent si in sarcasm, fara excese, fara mari riscuri. El face o critica de verdict si nu de program, precum Marin Mincu, care tine in anii \u201880\u00a0 o cronica a debuturilor in poezie din perspectiva conceptului\/ programului textualist. De altfel, majoritatea debutantilor cuprinsi in sumarele \u201ePrima verba\u201c\u00a0 nu au intrat in literatura altfel dec\u00e2t formal. Cronicile au mai multa relevanta culturala, istorica si sociala dec\u00e2t critica. Cronicile sunt grupate pe genuri, mai putin in sectiunea de deschidere, cuprinz\u00e2nd pariurile canonice ale criticului. In primul volum, Laurentiu Ulici pariaza pe Dan Culcer, Carolina Ilica, Mircea Florin Sandru, Dorin Tudoran, D. Matala, Eugen Seceleanu, Eugen Uricaru, Constantin Zarnescu, Mircea Iorgulescu si Petru Poanta (subl. mele), in timp ce autori precum Nicolae Ionel, Mihai Sin, Alexandru Monciu-Sudinschi, Livius Cioc\u00e2rlie sau Ioana Em. Petrescu au parte de intrari in sumarul \u201eordinar\u201c. Eventualul umor involuntar produs de compararea acestor liste dintr-o perspectiva ulterioara tine mai putin instinctul precar al criticului si mai mult de caracterul relativ al jocului la bursa debuturilor. O dovada indirecta este insusi \u201eRecurs\u201c, volumul neconcludent prin care debutase insusi autorul si in care poate fi identificat stadiul infantil al criticii lui Laurentiu Ulici. Eventualele promisiuni par deocamdata dezamagitoare, intr-o forma ce frizeaza proza poetica si cultiva cu fervoare cliseul si fortarea usilor deschise. Nu lipseste introducerea cu caracter de arta poetica, peror\u00e2nd despre \u201etrairea\u201c literaturii prin critica (\u201ea scrie despre literatura iubind-o si ur\u00e2nd-o s\u2026t a scrie despre literatura ca despre tine\u201c).\u00a0 Pe de alta parte, deja apar aici predilectia pentru sistematizari \u201eingineresti\u201c sau aplecarea catre analizele de poezie. Pot fi notate si incursiuni diletante in mitocritica: un eseu \u2013 ce va fi reluat in \u201eBiblioteca Babel\u201c \u2013 inventeaza o evolutie a spiritului autohton intre \u201eMiorita\u201c, creatie definitorie etnic, \u201eMesterul Manole\u201c, etapa \u201eeuropeana\u201c, si \u201eLuceafarul\u201c, \u201esublimare p\u00e2na la disparitie a etnicului\u201c.
\nPrincipala lucrare a lui Laurentiu Ulici, \u201eLiteratura rom\u00e2na contemporana\u201c, datoreaza in buna parte existenta tot activitatii de cronicar, din moment ce sumarul unicului volum elaborat, cel dedicat \u201epromotiei \u201870\u201c, coincide cu sumarul perioadei acoperite de recenzent. De asemenea, din volumele anterioare se putea observa o pregatire a materiei pentru o sinteza ulterioara: ideile privind un autor circulau manifest de la o cronica la alta, compens\u00e2nd caracterul inevitabil fragmentar\u00a0 al abordarii si confection\u00e2nd o naratiune in progress. Laurentiu Ulici dispune materia in functie de criteriul istoric al generatiilor, identific\u00e2nd intre 1956-1986 o unica generatie compusa din trei promotii decenale \u2013 \u201esaizecistii\u201c, \u201esaptezecistii\u201c si \u201eoptzecistii\u201c \u2013 carora li se adauga \u201epromotia reformata\u201c, compusa din autori al caror debut a fost int\u00e2rziat de natura anilor \u201850 (Mircea Horia Simionescu, Alice Botez, Constantin Toiu, Leonid Dimov s.a.). Desi aprig contestata, compartimentarea decenala a sf\u00e2rsit prin a intra in vulgata limbajului critic rom\u00e2nesc. Totusi, dincolo de conceptul preliminar de structurare si de o sumara schita de context cu privire la promotia \u201870, Laurentiu Ulici nu g\u00e2ndeste in termeni de morfo-dinamica a fenomenelor dezbatute, ci in blocuri sectionate axiologic, pe cinci niveluri de performanta, si genologic (poetii, prozatorii, dramaturgii si criticii, istoricii literari, eseistii). Ca atare, \u201eLiteratura rom\u00e2na contemporana\u201c este mai cur\u00e2nd o panorama cvasilexicografica si mai putin o istorie. Lucrarea are meritul de a expune realele calitati ale criticului \u2013 inteligenta, spiritul sintetic, subtilitatea psihologica.
\nDupa 1989, Laurentiu Ulici si-a relevat fata de politician, nu doar prin activitatea de parlamentar si presedinte al Uniunii Scriitorilor, ci si prin numeroase articole de atitudine si analiza politica culese in \u201ePutin dupa exorcism\u2026\u201c (1991), cuprinz\u00e2nd si o savuroasa sectiune despre teoria jocului de bridge aplicata spatiului politic, \u201eDubla impostura\u201c (1995) \u2013 care contine si articole si cronici literare, si, postum, in \u201eMitica si Hyperion\u201c (2000). Pasiunea criticului pentru jocuri s-a relevat in antologiile \u201eNobel contra Nobel\u201c (I-II, 1988), in care listei de c\u00e2stigatori ai premiului le este opusa o contra-lista cuprinz\u00e2nd si scriitori rom\u00e2ni, precum si in antologia in zece volume \u201eO mie si una de poezii rom\u00e2nesti\u201c (1997), arbitrar-subiectiva.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

– Articol de dictionar –   Modalitatea esentiala, desi nu exclusiva, a criticii lui Laurentiu Ulici sta in practicarea cronicii literare. Las\u00e2nd deoparte publicistica politica si except\u00e2nd culegerea de debut, \u201eRecurs\u201c (1971), precum si unicul volum publicat dintr-o proiectata panorama privind \u201eLiteratura rom\u00e2na contemporana\u201c (1995), cartile de critica ale autorului sunt culegeri de cronici literare.… Cite\u0219te mai mult »Laurentiu Ulici: un cronicar<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2028,1779,3494],"class_list":["post-7239","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cronica-literara","tag-laurentiu-ulici","tag-mihai-iovanel"],"views":2193,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7239","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7239"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7239\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7239"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7239"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7239"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}