{"id":7203,"date":"2011-04-14T10:25:44","date_gmt":"2011-04-14T08:25:44","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=7203"},"modified":"2015-01-15T17:11:01","modified_gmt":"2015-01-15T15:11:01","slug":"urmasii-marilor-barbati","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/urmasii-marilor-barbati\/","title":{"rendered":"Urma\u015fii marilor b\u0103rba\u0163i"},"content":{"rendered":"<p>In ciuda mizeriei morale si materiale in care traim si a locului jalnic pe care ne situ\u00e3m in Europa dupa doua decenii de libertate, democratie si hotie dezlantuita, nu putini se incapat\u00e2neaza sa pledeze in continuare pentru inteligenta noastra. Cum o folosim, daca o avem, si de ce, cu aceasta inteligenta, am ajuns pe locul pe care suntem in momentul de fata, este o discutie mult mai complicata. Altii, in aceeasi ordine de idei, sunt convinsi ca, in realitate, am fi o natie de depanatori.\u00a0 Gasim, adica, solutii cu totul si cu totul neasteptate pentru cele mai insolite incurcaturi, rezolvam probleme aparent imposibile, dar nu suntem capabili sa facem doua piese la fel. Mai mult, incepem foarte bine orice, dar ducem prea putine lucruri la bun sf\u00e2rsit ba, cu timpul, ne-am obisnuit sa nici nu mai trecem dincolo de proiecte. Sigur, stim cum ar trebui sa iesim din incurcaturi, dar efortul acesta este lasat in seama altora, iar acesti altii, induiosati de soarta noastra, ne-au pus p\u00e2inea in m\u00e2na, dar noi n-am reusit inca sa o ducem la gura. Si, ciudat, stam si asteptam iarasi bunavointa lor. Sigur, numele mari nascute pe meleagurile noastre ar face cinste oricarei civilizatii importante, iar cele mai multe fac, fiindca cele mai multe dintre ele ilustreaza cu stralucire dictionarele si enciclopediile altora. Cred ca suntem printre putinii din lume care nu-si iau in seama valorile si, c\u00e2ta vreme acestea stau in tara, nu le gasesc absolut nicio intrebuintare. In tara in care s-a inventat stiloul, de exemplu, analfabetismul si prostimea fac ravagii, mai mult se vorbeste dec\u00e2t se scrie. Tara inventatorului avionului cu reactie nu are orgoliul de a-si cumpara macar un avion de lupta bun. Gr\u00e2narul de odinioara al Europei importa gr\u00e2u, ba chiar si legumele cele mai banale. Si asa mai departe. Imi amintesc de insemnarile celor vechi despre Bucurestiul antebelic in care parca e vorba de un alt popor: at\u00e2t de diferit inc\u00e2t cei de astazi abia daca mai pastreaza c\u00e2teva particularitati, si nu pe cele mai bune.\u00a0 Unde sunt politicienii \u201eisteti precum portarii hotelurilor levantine\u201c? cum spunea Camil Petrescu. Ce se int\u00e2mpla cu urmasii marilor barbati care, cu rabdare, tact si inteligenta au edificat Rom\u00e2nia Mare \u2013 la inceput \u201ein cuget si simtiri\u201c si abia apoi in hotarele ei firesti? Sa fi fost acel act uluitor culmea ascensiunii noastre in istorie? Politicienii de azi, dupa cum demonstreaza \u201edocumentele\u201c Wikileaks, nu au absolut nicio legatura cu tara si nici cu politica. Ceea ce stiam demult. Toarna pe la ambasade, asa cum inaintasii lor o faceau la Inalta Poarta ori,\u00a0 mai t\u00e2rziu, la Moscova, sau, si mai t\u00e2rziu, la Securitate. Nu au tara, nu au principii, demnitate, ci doar interese personale. Deocamdata am aflat care sunt clientii ambasadei americane. Intr-o zi s-ar putea sa aflam si care sunt clientii celorlalte ambasade. Prin ce se deosebesc unii de altii, rosii de portocalii sau de galbeni c\u00e2nd, in realitate, scopul este cam acelasi? Si cine a invatat de la cine sa stea cu m\u00e2na intinsa: concetatenii nostri de prin metrourile pariziene ori de pe intinsul Spaniei si al Italiei de la politicieni, sau politicienii de la acestia?\u00a0 Anii de uniformizare si de spaima\u00a0 de sub comunisti si salbaticia postrevolutionara\u00a0 ne-au scos la lumina mai ales defectele.\u00a0 Faptul ca oamenii reactioneaza la toate diversiunile pe care ni le servesc zi de zi oficialitatile nu este semnul inteligentei acestora, ci este dovada ca oamenii\u00a0 au obosit, nu le mai pasa,\u00a0 si mai mult, nici\u00a0 nu stiu ce inseamna sa le pese. Oamenii, ca si oile, isi\u00a0 urmeaza in tacere, supusi, ciobanii, iar acestia nu au nici macar o Stea Polara dupa care sa se orienteze, nu au in minte nici timp, nici istorie, nici credinte, ci numai pofte. Si asta pentru ca locuitorii acestui minunat spatiu au fost parasiti de intelectuali, care s-au dovedit a fi prea mici pentru o misiune at\u00e2t de mare.<br \/>\nDe aceea, toate c\u00e2te se int\u00e2mpla de foarte multi ani dovedesc, fara posibilitatea de a fi contrazis, ca zborul nostru este at\u00e2t de jos inc\u00e2t acesta le pare o trista t\u00e2r\u00e2re celor mai multi dintre cei ce ne privesc. T\u00e2r\u00e2re intr-o tacere desav\u00e2rsita. Si nicio breasla sau categorie sociala ori profesionala nu fac exceptie. Batr\u00e2nii pensionari, mai umiliti ca oric\u00e2nd, aduna zaharul de pe jos de la diversele pomeni facute de proprietarii unor mall-uri in loc sa ceara public ce li se cuvine pentru ca au platit: hrana, medicamente, respect. In Parlament sunt reprezentate toate profesiile si toate etniile, dar parlamentarii se poarta ca niste simpli membri de partid si nu ca niste legiuitori, Medicii, de exemplu, parasesc tara in loc sa se opuna reformei facute pe genunchi a unui specialist in autonomie teritoriala si nu in organizare sanitara. Fara logica, fara suflet, fara sa le pese de bolnavi. Profesorii, mai umiliti ca oric\u00e2nd in decursul istoriei noastre, cedeaza santajelor, isi ascund frica in spatele \u201egrijii\u201c pentru elevi \u2013 adevarata si asta \u2013, oricum, energia natiei se consuma pe nimicuri, iar a majoritatii politicienilor, indiferent de breasla din care provin, pe vanitati, cacealmale, slugarnicie si lasitate. Diletantismul si lipsa de calificare par criterii obligatorii pentru a conduce. Un psihopat oarecare, Csibi Barna, este ingropat in invective si ironii indoielnice, in timp ce nimeni nu simte nevoia sa-i reproseze ceva lui T\u00f6kes \u2013 ales, cica, de vasluieni, si sustinut de pedelisti \u2013, care declara ce\u00a0 declara contest\u00e2nd p\u00e2na si articole din Constitutia Rom\u00e2niei. Ca sa nu mai vorbim de\u00a0 presedintele Parlamentului Ungariei! Sat fara c\u00e2ini condus, in realitate, de catre o minoritate etnica de la care am avea destule de invatat. Caci ei cer mereu scoli si universitati in plus, mai multe dec\u00e2t au nevoie, carte si invatam\u00e2nt, pe c\u00e2nd noi desfiintam scoli, spitale, fugarim specialisti,\u00a0 facem totul pe dos p\u00e2na vom ram\u00e2ne pe-aici doar cu Bercea Mondialul\u00a0 si cu cei ce au cam aceleasi studii. Dupa acesta din urma, Iri si Moni, Pepe si Oana s-au instalat in topul interesului general. Ce nevoie avem de Shakespeare sau de Dostoievski c\u00e2nd, fara niciun efort, viata ne ofera dramele si tragediile pe care le pricepe oricine, drame insa cu un sf\u00e2rsit previzibil: ne ad\u00e2ncim intr-un noroi din care de asta data s-ar putea sa nu mai iesim. Cutremurul din Japonia ne-a obligat sa dam un raspuns concret intrebarii pe care din ce in ce mai frecvent ne-o pune odiosul chip al mortii. Dar noi nu avem timp pentru asemenea intrebari, ne risipim in penibil, caut\u00e2nd pe sub cearceafuri nefiind in stare sa privim lumea mai sus de br\u00e2u. Cu ce contribuie la imbogatirea spirituala a\u00a0 neamului faptul ca te miri cine divorteaza, inca nu am reusit sa deslusesc. Oricum, reporteri de investigatie sunt mereu pe urmele lor, le sorb orice cuv\u00e2nt, caut\u00e2nd raspuns la putinele nedumeriri care tulbura constiintele concetatenilor nostri. De ce craiul batr\u00e2n s-a culcat cu doua deodata si nu pe r\u00e2nd? Este sau nu este gravida Querrida? C\u00e2nd o sa-i dea drumul lui Bercea? Caci nu se poate ca rudele, vechi si noi, sa nu-i sara in ajutor. Traim la inaltimea acestor necunoscute si sarim doar stachetele care nu ne cer niciun efort\u00a0 fizic si intelectual. Mai demult, in tineretea mea, era deseori pomenit Alain, poate si pentru ca, paradoxal, pe atunci se vorbea mai mult despre libertate dec\u00e2t astazi. \u201eApartin eternei st\u00e2ngi \u2013 spunea eseistul si filozoful francez despre sine \u2013, cea care nu ajunge niciodata la putere, caci puterea, prin esenta ei, este deschisa abuzurilor\u201c. Toti naivii care s-au ridicat impotriva totalitarismului din tristul nostru Est\u00a0 au facut-o pentru ca asa trebuia, fara g\u00e2ndul ca vor ajunge vreodata sa dob\u00e2ndeasca puterea. Singuri sau in grupuri clandestine si-au asumat riscul de a spune adevarul desi nimeni nu credea ca pe parcursul vietii lor vor asista la caderea comunismului. Astazi, termenii ecuatiei s-au schimbat radical. Unde sunt naivii de altadata? Pentru ca pe ei trebuie sa contam, ei ne vor salva, desi, aparent, nicio voce nu mai poate fi auzita din cauza zgomotului infernal facut nu numai de diversionisti, dar si de victimele acestora. Reflexele conditionate dob\u00e2ndite in comunism s-au pastrat si au fost transmise\u00a0 celor de astazi. P\u00e2na si faptul ca am iesit din recesiune apartine zgomotului de fond cu care ne-am obisnuit. In afara de divorturile pomenite, doar doua noutati mi-au retinut atentia: un grup de preoti ortodocsi au decis sa-si alcatuiasca o echipa de fotbal si asteapta binecuv\u00e2ntarea; si: un deputat al partidului de guvernam\u00e2nt a propus castrarea chimica a pedofililor. Pentru prosti si lichele nu s-a gasit inca nicio solutie, cu, desigur, exceptia posturilor de conducere.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>In ciuda mizeriei morale si materiale in care traim si a locului jalnic pe care ne situ\u00e3m in Europa dupa doua decenii de libertate, democratie si hotie dezlantuita, nu putini se incapat\u00e2neaza sa pledeze in continuare pentru inteligenta noastra. Cum o folosim, daca o avem, si de ce, cu aceasta inteligenta, am ajuns pe locul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/urmasii-marilor-barbati\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Urma\u015fii marilor b\u0103rba\u0163i<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[5264,14953,4,5265],"class_list":["post-7203","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-documentele-wikileaks","tag-politica","tag-editorial","tag-politicienii-de-azi"],"views":1996,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7203","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7203"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7203\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7203"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7203"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7203"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}