{"id":7087,"date":"2011-03-31T11:04:15","date_gmt":"2011-03-31T09:04:15","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=7087"},"modified":"2011-03-31T11:05:02","modified_gmt":"2011-03-31T09:05:02","slug":"din-nou-despre-basme-colectii-si-enigme","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/din-nou-despre-basme-colectii-si-enigme\/","title":{"rendered":"Din nou despre basme: colectii si enigme"},"content":{"rendered":"


\nImediat dupa ce antologia \u201eBasme populare rom\u00e2nesti\u201c, 2. vol., 2008, primea Premiul Perpessicius al Muzeului National al Literaturii Rom\u00e2ne (in decembrie 2010) mi-au parvenit alte doua culegeri de basme, editate de specialisti cu merite unanim\u00a0 recunoscute in c\u00e2mpul folcloristicii \u2013 Iordan Datcu si Viorica Niscov \u2013 , ale caror nume reprezinta o garantie de seriozitate si acribie stiintifica si un argument pentru a le trece intre prioritatile lecturilor de la acest inceput de an. Este vorba despre culegerea lui Grigore Cretu, \u201eBasme populare rom\u00e2nesti\u201c, vol. I-II. Editie ingrijita de Iordan Datcu si Ion Stanculescu. Prefata de Iordan Datcu, si de aceea a lui Ludwig Adolf Staufe, \u201eBasme populare din Bucovina\u201c. O colectie inedita. Transcrierea textelor in limba germana si Introducere de Helga Stein. Traducere din limba germana, cuv\u00e2nt introductiv si note de Viorica Niscov, ambele aparute la Editura Saeculum I. O., Bucuresti, 2010.<\/strong><\/em>
\nTrecut de unii dintre promotorii noului, modernitatii, europenitatii, in categoria bunurilor culturale desuete, perimate, expirate, \u201edecazute\u201c, desigur nu cu sensul folosit de Hans Neuman, \u201egesunkenes Kulturgut\u201c, basmul, ca parte a folclorului, este minat, in mintea modernizatorilor culturii, pe de o parte, de un viciu impardonabil, acela de a fi purtatorul ‘virusului’ nationalist, incompatibil cu spiritul mondializarii triumfatoare si, pe de alta parte, de o serie de prejudecati (\u201ebasme de adormit copiii\u201c, \u201epovesti pentru copii si casa\u201c, aceasta formula reproduc\u00e2nd chiar titlul primei colectii de basme a fratilor Grimm, \u201eKinder und Haus M\u00e4rchen\u201c, 1812). Cu toate acestea,\u00a0 basmul popular traieste miraculos, in mediile rurale, preponderent, dar nu exclusiv, pentru ca si aici se perpetueaza o prejudecata, lesne de combatut daca ne amintim ca naratiunile publicate de Petre Ispirescu in volumul\u00a0 \u201eLegende sau basmele rom\u00e2nilor\u201c, 1872, erau \u201eauzite\u201c, \u201eculese\u201c, in marea lor majoritate, in Bucuresti, asa dupa cum cele puse intre copertile cartii de capat\u00e2i a germanilor mai sus-mentionati proveneau de la o servitoare a unui farmacist din Kassel.
\nAr fi simplu sa probam afirmatia de mai sus cu \u201eproductia\u201c extraordinara de basme populare culese, transcrise si publicate, dupa 1960 (luam ca borna a inceputului culegerii stiintifice a basmului \u201econtemporan\u201c anii ’50-’60 ai secolului trecut) de profesionisti (precum Ovidiu B\u00e2rlea, Gheorghe Vrabie, Sabina Ispas, Otilia Hedesan etc), de semiprofesionisti (ca Ion Nijloveanu, Mihai M. Robea, Gheorghe Mihalcea etc.) si de amatori \u2013 aici lista e mult mai mare si oricum, cu toata stradania noastra, ar fi incompleta (c\u00e2teva repere semnificative se pot gasi in \u201eCronologie\u201c si in \u201eBibliografie: culegeri si colectii. Antologii\u201c din \u201eBasme populare rom\u00e2nesti\u201c. Antologie, cronologie, nota asupra editiei, repere bibliografice si glosar de Iordan Datcu, Nicolae Constantinescu, A. Gh. Olteanu, Academia Rom\u00e2na, Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta, Bucuresti, 2008, pp. LXI \u2013LXXXIII si LXXXIX-XCIII).
\nSimultan cu culegerea de teren a basmului contemporan a avut loc si un semnificativ proces de recuperare a unor culegeri vechi de basme, cele mai multe de la sf\u00e2rsitul sec. al XIX-lea, ramase, din varii motive, in arhive personale sau publice. Acesta este si cazul colectiei lui Grigore Cretu, \u201eBasme populare rom\u00e2nesti\u201c, 2 volume, editat de Iordan Datcu si Ion Stanculescu, Editura Saeculum I. O., 2010, 351 + 399 p. \u201ePovestea\u201c acestei colectii ne-o spune, in detalii, dr. Iordan Datcu, cel care, in 1970, \u201eaducea pe lume\u201c, in calitate de editor, volumul Grigore Cretu, \u201eFolclor din Oltenia si Muntenia\u201c, editie ingrijita de A. Millea si I. Stanculescu, prefata de Ovidiu Papadima, 762 p., in Seria \u201eFolclor din Oltenia si Muntenia. Texte alese din colectii inedite\u201c, vol. V.
\nAflam, din relatarea lui Iordan Datcu, \u201eistoria\u201c colectiei realizate de profesorul Grigore Cretu (n. 25 ianuarie 1848\u2013 d. 1919) cu elevii sai de la seminarele din Roman si Husi, la inceput, apoi, masiv, cu aceia de la Liceul Matei Basarab din Bucuresti. Materialele, ramase in numeroase mape, au fost cercetate cu minutiozitate de un fost magistrat, Ion Stanculescu, care a transcris, a \u201ecopiat\u201c \u201ecu o rabdare demna de lauda si cu pricepere\u201c, pe 900 de pagini format A4, peste 150 de basme din cele culese de elevii lui Grigore Cretu. Manuscrisul \u201eperfect lizibil\u201c, de 400 de pagini, realizat de Ion Stanculescu, in vederea tiparirii, a ramas la Iordan Datcu \u201evreo 35 de ani\u201c, p\u00e2na acum c\u00e2nd, \u201egratie distinsului editor I. Oprisan s\u2026t apare antologia lui Ion Stanculescu\u201c.
\nCulegerea prin mijlocirea elevilor era o practica \u201ela moda\u201c, ca sa zicem asa, in folcloristica incipienta a sf\u00e2rsitului de veac XIX \u2013 exemplul cel mai cunoscut fiind acela al culegerii initiate de Ioan Micu Moldovan cu \u201epreparandistii\u201c de la Blaj, din care s-a realizat selectia antologica semnata de Ioan Urban Jarnik si Andrei B\u00e2rseanu, \u201eDoine si strigaturi din Ardeal\u201c, 1885, care a beneficiat mult mai t\u00e2rziu (1968) de o editie critica realizata de eruditul Adrian Fochi. Peste 20 de ani, avea sa apara Ioan Micu Moldovan, \u201ePovesti populare din Transilvania\u201c. Culese prin elevii scolilor\u00a0 din Blaj (1863-1878). Editie ingrijita de Ion Cuceu si Maria Cuceu. Prefata de Ovidiu B\u00e2rlea, Editura Minerva, 1987.
\nAcolo era vorba, intr-adevar, de o antologie, in timp ce aici, chiar daca se va fi facut o selectie, este greu sa ne dam seama care vor fi fost criteriile, dupa cum nu e clara nici optiunea pentru dispunerea naratiunilor in interiorul acesteia. Cert este ca sunt basme (grosso modo) culese de elevi de 15-16 ani, din diferite locuri din tara, majoritatea din Muntenia, c\u00e2teva din Moldova, unele din Oltenia (Olt, Dolj, V\u00e2lcea), altele, putine, din Transilvania (Brasov, Sibiu). Fiecare \u201eculegator\u201c avea datoria sa-si insemne numele pe caietul unde era scris basmul si sa indice de la cine l-a auzit, localitatea, v\u00e2rsta si stiinta de carte a acestuia, ceea ce se int\u00e2mpla in cele mai multe cazuri, dar nu intotdeauna, inc\u00e2t ram\u00e2ne o enigma de nedezlegat provenienta multora dintre naratiunile tiparite acum. Nici despre culegatorii ad-hoc nu putem sti prea multe, dar ar fi o sarcina de viitor sa se umble in arhivele Liceului \u201eMatei Basarab\u201c din Bucuresti, sa se scotoceasca in foile matricole si in anuarele venerabilei institutii de invatam\u00e2nt pentru a afla mai multe despre cei care, indemnati de profesorul lor de limba rom\u00e2na, s-au straduit si au cules naratiuni populare in circulatie la vremea respectiva. Retin un singur nume, mai deosebit ca sonoritate, pe acela al lui Constantin Xeni din cl. IV, Liceul Matei Basarab, in 1894, care noteaza basmul \u201eBaietii babei\u201c auzit \u201ede la un baiat din Bucuresti, pe care nu-l numeste\u201c (vol. II, p. 181-183). Constantin Xeni (nume la nastere Zenden) era nascut in 1878, avea deci, in 1894, 16 ani, ceea ce corespunde v\u00e2rstei pe care trebuie sa o fi avut-o culegatorul din clasa a IV-a de liceu atunci. \u201eAtras de literatura inca de pe bancile liceului \u2013 consemneaza istoricul Marian Stefan, editorul cartii lui Constantin Xeni, \u201eFiguri ilustre din epoca Rom\u00e2niei Mari\u201c, Editura Oscar Print, 2009, p. 7 \u2013 a debutat in presa timpului cu traduceri din poezia germana si franceza, retin\u00e2ndu-i atentia lui Alexandru Vlahuta, care i-a indrumat cu dragoste primii pasi\u201c. C\u00e2ti altii dintre elevii-culegatori de basme vor fi facut, in timp, o cariera de literati sau chiar de folcloristi nu vom sti cu siguranta prea cur\u00e2nd \u2026
\nTot o enigma, nu neaparat \u201enesplicata\u201c, ram\u00e2ne surprinzatoarea uniformitate stilistica a naratiunilor puse pe h\u00e2rtie de liceenii bucuresteni de la sf\u00e2rsitul secolului al XIX-lea. Doua ipoteze pot fi formulate in legatura cu aceasta. Prima ar putea fi confirmata sau nu daca ar exista posibilitatea compararii manuscrisului original cu textul \u201ecopiat\u201c \u201ecu o rabdare demna de lauda si cu pricepere\u201c de editorul Ion Stanculescu care, presupunem, a pregatit textele pentru publicare av\u00e2nd in minte o \u201eschema\u201c a basmului popular, o imagine modelata dupa colectiile clasice ale lui Petre Ispirescu, in primul r\u00e2nd. A doua, mai interesanta inca, ar fi ca insisi elevii profesorului Grigore Cretu scrisesera basmele auzite de ei de la varii categorii de povestitori, barbati si femei, batr\u00e2ni si tineri, cu sau fara stiinta de carte, urm\u00e2nd modelul variantei scripturale a basmelor publicate de culegatorii vremii, dar si de scriitori precum Creanga si altii. Problema trecerii de la varianta orala la versiunea scrisa, asa-numita textualizare in folclor, larg dezbatuta in zilele noastre, ar gasi in studiul aprofundat al textelor publicate in cele doua volume de \u201eBasme populare rom\u00e2nesti\u201c atribuite lui Grigore Cretu un material plin de interes. Sau, poate, stilul zonal muntenesc, bucurestean era at\u00e2t de puternic imprimat in constiinta culegatorilor-ascultatori de basme, inc\u00e2t s-a impus asupra naratiunilor, indiferent de provenienta lor, asa cum s-a int\u00e2mplat si cu singurul basm ardelenesc din colectiile lui Petre Ispirescu, devenit, sub pana culegatorului-tipograf o autentica poveste munteneasca. Dincolo de lectura divertisment, cele doua volume comentate aici ii pot impinge, pe specialisti, la meditatie si reflectie stiintifica in marginea unui subiect inepuizabil cum este basmul popular rom\u00e2nesc.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Imediat dupa ce antologia \u201eBasme populare rom\u00e2nesti\u201c, 2. vol., 2008, primea Premiul Perpessicius al Muzeului National al Literaturii Rom\u00e2ne (in decembrie 2010) mi-au parvenit alte doua culegeri de basme, editate de specialisti cu merite unanim\u00a0 recunoscute in c\u00e2mpul folcloristicii \u2013 Iordan Datcu si Viorica Niscov \u2013 , ale caror nume reprezinta o garantie de seriozitate… Cite\u0219te mai mult »Din nou despre basme: colectii si enigme<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[5240,5241],"class_list":["post-7087","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-basme-populare-romanesti","tag-grigore-cretu"],"views":2868,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7087","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7087"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7087\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7087"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7087"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7087"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}