{"id":7072,"date":"2011-03-31T10:45:49","date_gmt":"2011-03-31T08:45:49","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=7072"},"modified":"2011-03-31T10:47:26","modified_gmt":"2011-03-31T08:47:26","slug":"carti-bune-tiraje-mici-circulatie-restransa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/carti-bune-tiraje-mici-circulatie-restransa\/","title":{"rendered":"Carti bune, tiraje mici, circulatie restr\u00e2nsa"},"content":{"rendered":"

Cu acest text cu statut de recenzie, mi-am propus sa \u00eencep, oarecum tardiv, un proiect cu caracter reparatoriu. Ani \u00eentregi am asistat la felul \u00een care, intentionat, concertat sau nu, editurile cu traditie si pretentii de interfata culturala au ignorat o buna parte a ofertei provenite dinspre literatura istoriografica, \u00eendeosebi dinspre cercetarea tinerei generatii. O astfel de distantare vizavi, \u00eendeosebi, de rodul acestei investigatii stiintifice \u2013 altfel lipsita si de suficienta sustinere (inclusiv academica) \u2013 face parte dintr-o atitudine specifica societatii rom\u00e2nesti, atitudine traditionala care acum descurajeaza potentialul intelectualitatii tinere si (\u00eenca) \u201eneconsacrate\u201c, condamnate sa ram\u00e2na astfel anonima. <\/strong><\/em>
\nSe publica sau se reediteaza (uneori p\u00e2na la saturatie), si mai mult dec\u00e2t preferential, lucrarile personalitatilor domeniului. Demersuri semnificative, novatoare chiar, nu ajung \u00een atentia publicului larg, circul\u00e2nd doar \u00een medii restr\u00e2nse; cele mai multe dintre acestea sunt \u201escoase \u00een regie proprie\u201c si \u00een tiraje reduse, chiar foarte reduse, fiind promovate si studiate doar \u00een mediile specialistilor. \u00cen schimb, se reediteaza, dupa cum am mai afirmat, lucrarile devenite, \u00eentre timp \u201epre-clasice\u201c, sau orice poate sa mai produca \u2013 de multe ori \u201emanierist\u201c\u2013 un \u201econsacrat\u201c. Am fost si am ramas sub Zodia Varsatorului, a risipei\u2026
\nDe aceea, \u00eencerc, prin abordarea care debuteaza acum, sa readuc interesul pentru lucrari de exceptie, pentru cartile care apartin unor cercetatori tineri. Cea mai mare parte dintre acestia nu au fost absorbiti de sistemul academic, sau sunt marginalizati \u00een spatiul acestuia. Mediile academice, cu tot ceea ce implica acestea, au devenit, mai ales \u00een ultimul deceniu, parte a sistemului clientelar. Eu folosesc, \u00een acest context, semnificatia veche a conceptului.
\nUn demers clasic:
\ndespre identitatea kurzilor<\/strong>
\n\u201eIdentitate si alteritate la kurzi \u00een secolele XIX, XX\u201c este forma edita a tezei de doctorat a Adrianei Tamasan1. Prefata este semnata de fostul coordonator al lucrarii de doctorat, profesorul universitar Sorin Mitu, poate cel mai bun specialist rom\u00e2n \u00een istoria identitatilor etno-culturale. Unele dintre asertiunile mele, inevitabil, sunt similare cu ale prefatatorului. Cartea \u00een discutie se prezinta sub forma unui construct inedit pentru istoriografia rom\u00e2neasca a momentului, abordarea si densitatea problematicii fiind impuse, \u00een primul r\u00e2nd, de natura tematicii stiintifice alese pentru investigatie si analiza. Consider lucrarea un demers monografic complex si interdisciplinar, autoarea apel\u00e2nd, uneori cu o nonsalanta demna de invidiat, la continuturi si registre metodologice specifice istoriei culturale si imagologiei, istoriei politice, istoriei culturii si religiei, demografiei istorice, psihosociologiei geopoliticii si legislatiei internationale.
\nCa structura, Adriana Tamasan a preferat o compartimentare dictata de natura complexa a problematicii; astfel, lucrarea a fost concentrata \u00een patru capitole cu, evident, subcapitole substantiale, dialectic determinate. Astfel, Introducerea, ea \u00eensasi un capitol \u00een sine, prezinta justificarea stiintifica a demersului, diversitatea surselor utilizate (documente inedite si edite, bibliografiile temei, dar si bibliografii complementare, documente de istorie orala), prezentarea metodologiilor complementare impuse de rezolvarea temei cercetate, precum si o analiza critica a preocuparilor istoriografice legate de tema kurda. \u00cen primul capitol \u2013 \u201eIntroducere \u00een istoria si civilizatia kurda\u201c -, autoarea ne prezinta istoria grupului etnic cercetat, originalitatea civilizatiei sale, dar si tema kurda ca tema de politica zonala si internationala. \u00cen urmatoarele capitole \u2013 \u201eImaginea de sine la kurzi\u201c si \u201eKurzii \u00een viziunea calatorilor straini din secolele XIX-XX\u201c, autoarea se afla pe terenul imagologiei, recurge la analize si metode consacrate si exceleaza \u00een realizarea acestor teme imagologice. Prin capitolul al patrulea \u2013 \u201eKurzii din Rom\u00e2nia\u201c2 \u2013, capitol care implica informatii de diverse naturi, abordari sensibile, metodologii determinate de contextul imediat, de istoria recenta, Adriana Tamas aduce contributii esentiale cu privire la un grup etnic studiat, pentru care rom\u00e2nii au la dispozitie, cel mult, identificari ambigue. Evident, documentarea a fost impusa de pretentiile abordarii si a presupus si utilizarea raportului diplomatic, interviul.
\nDe altfel, \u00een functie de natura problematicii dezvoltate \u00een fiecare capitol, Adriana Tamas a utilizat, dupa cum am mai afirmat, izvoare istorice specifice sau mai putin specifice, edite, dar si interviul, bibliografia de referinta a subiectului, punctele de vedere asumate de istoriografia temei, si a aplicat metodologiile revendicate de tema \u00een discutie. Astfel, \u00een capitolele care dezvolta substanta imagologica a problematicii, autoarea si-a asumat, \u00een relatie cu demersul sau, metodologia consacrata de cercetarile anterioare care au studiat si dezvoltat teme similare. Vezi, \u00een acest sens, \u00een mod special, capitolele concentrate pe imaginea de sine a kurzilor, ca produs etno-cultural si politic cu rol legitimator si mobilizator \u00een proiectul national, precum si reprezentarile europenilor despre grupul etnic studiat, un credit mare, vizavi de aceasta secventa a investigatiei, acord\u00e2ndu-se relatiilor de calatorie. Consider \u00eensa, ca autoarea putea sa realizeze capitole autonome cu referire la imaginea Celuilalt, a adversarului, precum si la \u201eimaginea asupra istorie\u201c, ad\u00e2ncind astfel consideratiile specifice reflectie istorice.
\nProblematica angajata \u00een acest demers complex si interdisciplinar este una cel putin surprinzatoare pentru preferintele manifestate \u00een lumea academica rom\u00e2neasca dupa 1989. \u00cen acelasi timp \u00eensa, efortul autoarei se \u00eenscrie \u00een preocuparile manifeste vizavi de genezele identitare, preocupari \u00een care s-a impus scoala istoriografica transilvaneana, si \u00een maniera speciala, Sorin Mitu, coordonatorul lucrarii de doctorat; \u00een cadrul acestei traditii, demersul stiintific al Adrianei Tamas este un demers clasic.
\nInternationalizarea
\nproblemei kurde<\/strong>
\n\u00cen epoca noasta, caracterizata prin optiuni care se opun, nu de putine ori, \u00een maniera radicala, \u00een orice ecuatie politica si culturala \u2013 problema realizarii echilibrului \u00eentre proiectul identitatii globale (o alta fata a proiectului \u201eomului universal\u201c) si, respectiv, reformularea si chiar constructia unor identitati nationale si regionale \u2013 este o problema (fundamentala) de care depinde evolutia civilizatiei umane. \u00cen timp ce experimentul constituirii unui stat federal european prinde contur, pe baza unor relative caracteristici culturale comune, \u00een spatii precum cele din Orientul Mijlociu se confrunta optiuni politice si etno-culturale conflictuale. Ne referim la proiectul afirmarii unei natiuni arabe3, la expunerea natiunii turce ca expresie a europenitatii orientale, si, respectiv, la proiectul afirmarii kurzilor ca natiune, acest din urma construct ideatic (implicit imagologic) fiind produsul unei elite militante (vezi emigratia din Occident), desi teoreticienii problematicii, precum si autoarea cartii, \u00eei considera pe kurzi doar un grup etnic suprastatal.
\nLiderii si militantii kurzi sunt atasati \u00eensa de proiectul statului national, proiect care, ca problematica, evident \u00een alt context istoric si geopolitic, pare a reedita \u201eprogramul national\u201c al popoarelor europene care, \u00een secolul al XIX-lea, erau implicate, prin elitele lor, \u00een efortul (dificil) de realizare a statului ca matrice geo-culturala si politica necesara dezvoltarii macrocomunitatilor etno-culturale existente \u00een Europa Centrala si de Sud-Est. Daca, dupa cum am subliniat, \u00een spatiul extraeuropean exista si astazi proiecte national-statale asemanatoare celor europene din secolul al XIX-lea, seductia temei identitare se manifesta si \u00een Europa. Astfel, at\u00e2t autohtonistii, c\u00e2t si europenistii sunt atrasi de constructia, respectiv de reconstructia identitara; \u00een acest context, lucrarea aflata \u00een discutie nu reprezinta un demers exotic. Interesul stiintific pentru istoria acestui grup etnic nu este unul gratuit, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t Adriana Tamas nu decupeaza tema cercetata, ci, dimpotriva, o integreaza \u00een problematica mai larga a istoriei recente; astfel, istoria kurzilor este prezentata si ca efect al evenimentelor istorice, politice si militare petrecute \u00een lume de vreo 150 de ani \u00eencoace.
\nDeoarece kurzii, p\u00e2na la construirea organizatiilor politice si paramilitare, au avut ca mijloace de atentionare a opiniei publice internationale doar discursul cultural si politic, precum si implicarea \u00een evenimentele regionale, au \u00eencercat, mai ales \u00een ultimele decenii, sa valorifice orice context evenimential zonal sau international, orice problematica, fie ea si secundara, generata de conflictele militare si disputele politice. Da altfel, frecvent, autoarea aminteste despre o astfel de maniera de expunere a problemei kurde. Apreciez, \u00een acest sens, analiza legata de evolutiile mai recente ale fenomenului de \u201einternationalizare\u201c a acestei probleme, \u00eendeosebi, si \u00een relatie cu Razboiul din Golf, reconstructia Irakului, integrarea Turciei \u00een Uniunea Europeana, agrearea formulei autonomiei culturale, dar si administrative ca solutie neconflictuala vizavi de proiectul de afirmare a identitatii etno-culturale kurde.
\nO natiune \u201euitata\u201c si \u201emartira\u201c<\/strong>
\nDesi titlul lucrarii sugereaza ca aceasta este concentrata pe perioada clasica a afirmarii identitare, adica secolele XIX-XX, demersul este mult mai dens, amplu, fara a-si pierde \u00eensa finalitatile propuse. Astfel, recursul la istoria veche, medievala si premoderna a fost, \u00een parte, provocat de discursul kurd despre istoria etniei, despre identitatea acesteia. \u00centr-un capitol consistent, despre care am mai amintit, dedicat istoriei politice si culturale a grupului etnic kurd4, Adriana Tamas prezinta, de fapt, o constructie identitara clasica asa cum a fost aceasta surprinsa (ca structura ideatica si mitologica) si analizata de teoreticienii temei. Astfel, liderii kurzi construiesc mitologii duale, care zeifica liderii miscarii de afirmare nationala si demonizeaza dusmanul proteic, ofera argumente care sa legitimeze proiectul national, invoca autohtonismul, stravechimea statala, originalitatea culturala, dar mai ales manifestarea diferentei culturale kurde5 \u00een raport cu afirmarea culturala a etniilor din spatiul oriental6, etnii care si-au creat structurile statale ignor\u00e2nd legitimitatea kurzilor, planific\u00e2nd chiar exterminarea fizica a acestora; este, evident, cazul actiunilor \u00eentreprinse, mai ales \u00een ultimele decenii, de autoritatile politice ale Irakului si Turciei. Poate din dorinta de a demonstra distantarea afectiva de obiectul investigatiei, \u00een cazul episoadelor de istorie recenta autoarea a ezitat sa utilizeze \u201etermeni tari\u201c, dar consacrati, atunci c\u00e2nd califica actiuni politice si militare antikurde, actiuni extreme. Concret, c\u00e2nd se refera la actiunile criminale ale regimului lui Saddam Hussein, Adriana Tamas evita utilizarea termenului de \u201egenocid\u201c, sau, macar, dupa o analiza de natura juridica, a conceptului de \u201eact genocidal\u201c.
\nSentimentul tragediei colective, asa cum apare el subliniat \u00een discursul public kurd, este mai degraba, \u00een opinia mea, un reflex elitar. Autoperceperea trecutului ca materializare a unei relatii speciale cu Istoria este imaginata dupa modelul autoperceptiei iudaice7. Victimizarea de catre Celalalt si chiar de geopoliticieni a devenit un stereotip specific imaginii de sine; kurzii se autodefinesc ca natiunea \u201euitata\u201c si martira. \u00cen acest context, Occidentul este considerat responsabil pentru tragedia kurda, si, de aici, dator sa se implice \u00een rezolvarea problemei kurde, sa o considere drept una dintre prioritatile sale \u00een Orientul Apropiat. Autovictimizarea, absenta exercitiului solidaritatilor etnice, chiar a constiintei de sine sunt, \u00een schimb, caracteristice dimensiunii negative a imaginii de sine a kurzilor. Manifestarea acestei dimensiuni ar fi efectul, conform consideratiilor unor reprezentanti ai elitei laice kurde, a identitatii religioase; concret, acestia considera ca destui kurzi nu se simt atasati de diferentele religioase8 fiind, ca \u00een cazul comunitatilor medievale, atasati de identitatea religioasa globala (evident, islamica) \u00een raport cu identitatea etnica, la care se adauga diferenta culturala. Teoria autohtoniei, specifica identitarismului, este \u00eensotita de prezentarea dramei alienarii etniei \u00een propria ei matca identitara (vezi Kurdistanul)9. \u00cen fenomenul de construire a unor reprezentari identitare convingatoare, pentru a sensibiliza si a face mai explicita tragedia kurda, e folosita prezentarea unor episoade\/personaje care exprima suferinta colectiva10 si finalitatea escatologica; panteonul ca si creatie recenta, prin eroii sacrificiali, este o expresie a legitimitatii si o justificare a proiectului identitar11.
\nTratarea istoriei kurzilor pe structuri de grupuri, asa cum au evoluat acestea \u00een functie de integrarea geopolitica a kurzilor (vezi subcapitolele despre kurzii din Turcia, Irak, Iran, Siria si kurzii din fosta URSS), pare a fi realizata de catre Adriana Tamasan din c\u00e2teva ratiuni metodologice, dar si pentru a respecta istoria reala a etniei studiate. Istoria le-a impus kurzilor o existenta dramatica, acestia fiind inclusi \u00eentre granitele altor state din Orient, ceea ce practic face aproape utopic proiectul lor national. Aceasta existenta s-a tradus astfel prin evolutii istorice separate, precum si prin pierderea\/stergerea unor solidaritati traditionale. Diferenta, implicit cea de natura religioasa, nu este \u00eensa at\u00e2t de relevanta si puternica \u00eenc\u00e2t sa constituie un argument de forta \u00een favoarea constituirii unui construct statal, Kurdistanul av\u00e2nd \u00eenca (predominant) semnificatii de geografie simbolica, spatiu matricial, de V\u00e2rsta de aur, de Paradis pierdut.<\/p>\n

\n

NOTE:<\/strong>
\n1. Vezi Adriana Tamasan, \u201eIdentitate si alteritate la kurzi in secolele XIX, XX\u201c, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2009, 264p.
\nIn acest domeniu, autoarea foloseste modelul metodologic impus de Mihaela Grancea, \u201eCalatori straini prin Principatele Dunarene, Transilvania si Banat (1683-1789). Identitate si alteritate\u201c, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2002, o alta carte cu tiraj restr\u00e2ns.
\n2. Exista state nord-africane mentinute ca structuri politice si teritoriale prin coercitiile dictaturilor, caci liantul real, si el relativ, este identitatea religioasa comuna (sa nu ignoram insa divergentele radicale\/seccesioniste dintre siiti si suniti). Un astfel de sistem precar este si statul libian, care nu este cadrul unei natiuni, ci un satiu geo-politic care, in cea mai mare parte, subzista valorific\u00e2nd traditiile tribale.
\n3. Pentru autoare, kurzii reprezinta, un grup etnic transstatal, de limba indo-europeana si de religie musulmana, compus din aproximativ 25 de milioane de membri. In acelasi timp, kurzii se considera o natiune, \u201elipsita insa de atributul fundamental al oricarei comunitati politice moderne: un stat propriu, suveran si independent\u201c. O expresie des int\u00e2lnita in discursul identitar al kurzilor este aceea ca ei sunt \u201ecel mai numeros popor fara stat din lume\u201c.
\n4. In construirea imaginii de sine (preponderent pozitiva) se realizeaza reevaluari ale unei istorii indelungate si referentiale (din perioada antichitatii p\u00e2na la divizarea din 1923). Antichitatea este interesanta deoarece ofera oportunitatea, prin revendicarea traditiei medice, a construirii argumentului autohtoniei si a sentimentului superioritatii culturale. Evul Mediu, perioada existentei principatelor autonome si prospere, a furnizat date pentru motivarea demersului care vizeaza independenta kurda. Restr\u00e2ngerea autonomiei principatelor kurde de catre otomani in secolul al XIX-lea, eveniment dramatic, dar si provocator pentru elitele kurde, a fost factorul cu rol decisiv in efortul de imaginare a profilului identitatii kurde ca identitate moderna. Un alt element care a incurajat dorintele de emancipare politico-nationala a fost Tratatul de la S\u00e8vres, care acorda recunoastere internationala \u201enatiunii kurde\u201c, constituind temeiul juridic al revendicarilor identitare ale acesteia. Vezi si Robert Mantran, \u201eIstoria Imperiului Otoman\u201c, Editura All, Bucuresti, 2001.
\n5. Elitele kurde amintesc, uneori in maniera obsesiva, de diferenta etno-culturala (semnificativa) existenta intre kurzi si arabi, de propria rezistenta la asimilare, folclorul kurd devenind unul dintre argumentele vizavi de caracterul original si stavechi al culturii kurde.
\n6. Frecvent, in relatia cu kurzii, Turcia si Irakul sunt comparate cu Germania nazista, iar Mustafa Kemal si Saddam Hussein cu Adolf Hitler.
\n7. Desi limba kurda are caracteristicile unei limbi moderne si exersate cultural, in scrierea acesteia se folosesc trei alfabete \u2013 cel latin (in Turcia), alfabetul arabo-persan (Iran si Irak) si cel chirilic (in republicile postsovietice). Din punct de vedere religios, cei mai multi dintre kurzi sunt musulmani suniti. Kurzii impartasesc si religiile traditional-istorice, precum religia alevita (este vorba despre un grup siit, adept al laicismului musulman). Unii kurzi libanezi sunt crestini, insa comunitatea lor, ca si in cazul altor comunitati crestine din Africa, este supusa unei puternice presiuni islamice. Cauza particularitatilor islamismului practicat de kurzi ar fi tot una de natura istorica, diferenta confesionala av\u00e2ndu-si originea, conform constructului identitarist, in conservarea unor elemente ale religiei antice zoroastrianiste.
\n8. Pentru a compensa si justifica prezentul, \u201eidentitatea teritoriala\u201c\/\u201cspatiul etnic\u201c (asa-zisul Kuridstan) detine un loc special in memoria kurzilor; astfel, acestia considera ca patria lor generica este \u201eo tara bogata\u201c si semnificativa din punct de vedere strategic. Teritoriul locuit de kurzi, considerat drept cadru matricial divizat, dar nu instrainat, capata o semnificatie preponderent identitarista. Dar tocmai unicitatea geografiei originare i-a transformat pe autohtoni in victimele Celuilalt. Se sustine insa ca succesiunea de cuceritori, dominatia otomana, iar apoi divizarea teritorial-statala a \u201espatiului etnic\u201c nu au sters din constiinta kurda granitele statului ancestral. In raport cu teritoriul locuit de ei, kurzii se autodefinesc, in maniera celor care isi asuma geografiile simbolice, drept \u201ecopii ai Kurdistanului\u201c si aspira la reconstructia statala. Totusi, acest spatiu etnicizat, teritoriu care cuprinde o suprafata de circa 500-530 de mii de kilometri patrati, nu poate fi trasat cu certitudine ca entitate teritorial-statala, imaginea statalitatii stravechi fiind afectata de evolutiile istorice zonale.
\n9. O astfel de abordare este sustinuta de traditia pedagogica orientala a povestirilor moralizatoare.
\n10. Vezi eroii moderni \u2013 Leyla Zana (prima femeie kurda care in Parlamentul Turciei a incercat sa pledeze pentru specificitatea istorica si culturala kurda, fiind condamnata la inchisoare); Liderul PKK Abdullah Ocalan; omul politic Abdul Rahman Ghasselmou; seful de trib Bedirkhan; cineastul Ylmaz Guney; istoricul Ismet Cherif Vanly.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cu acest text cu statut de recenzie, mi-am propus sa \u00eencep, oarecum tardiv, un proiect cu caracter reparatoriu. Ani \u00eentregi am asistat la felul \u00een care, intentionat, concertat sau nu, editurile cu traditie si pretentii de interfata culturala au ignorat o buna parte a ofertei provenite dinspre literatura istoriografica, \u00eendeosebi dinspre cercetarea tinerei generatii. O… Cite\u0219te mai mult »Carti bune, tiraje mici, circulatie restr\u00e2nsa<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[5231,5232],"class_list":["post-7072","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-carti-bune","tag-tiraje-mici"],"views":2682,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7072","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7072"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7072\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7072"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7072"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7072"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}