O carte de o rara frumusete, \u00een acelasi timp vibranta si calma, exceptionala \u00een cadrul speciei sale largi, anume omagiul pe care artistul deschis si receptiv \u00eel aduce unui tar\u00e2m strain de locul nasterii sale, ne ofera, iata, \u00een dar poetul brazilian \u00c1tico Vilas-Boas da Mota (care-si onoreaza pe deplin numele prin eleganta si masura) si poeta-traducatoare, doamna Micaela Ghitescu, autorii volumului \u201eRom\u00e2nia \u2013 poeme telurice\u201c, Fundatia Culturala Memoria, 2010.
\nNu avem de-a face \u00een cazul de fata cu rezultatul unei conjuncturale initiative institutionale (acestea pot fi, desigur, onorabile si adesea chiar reusesc sa fie), ci cu altceva, mai profund, mai organic, mai armonios, si anume cu rodul matur al unei admiratii entuziaste pe care scriitorul brazilian a aratat-o si o arata constant fata de cultura rom\u00e2na.
\n\u201ePovestea\u201c acestei profunde admiratii slujite cu abnegatie de un poet veritabil ne este spusa, de altfel, pe larg, de Micaela Ghitescu, \u00een cadrul cuv\u00e2ntului sau \u00eenainte, intitulat \u201ePunti \u00eentre doua lumi\u201c.
\nUna dintre puntile acestea, construite trainic de \u00c1tico Vilas-Boas da Mota, este un volum masiv de tip enciclopedic (de peste o mie de pagini!), aparut \u00een 2010, \u00een care autorul \u00eenregistreaza minutios si comenteaza amplu tot ce a gasit vrednic de interes \u00een relatiile dintre Brazilia si Rom\u00e2nia, printre altele, bunaoara, faptul mai putin cunoscut dec\u00e2t s-ar cuveni ca un sculptor rom\u00e2n, Gheorghe Leonida (1892-1942), a realizat capul celebrei statui a M\u00e2ntuitorului de pe muntele Corcovado din Rio de Janeiro.
\nNe putem \u00eentreba cum s-a nascut acest interes pentru Rom\u00e2nia care a capatat cu timpul intensitatea unei adevarate pasiuni \u00een sufletul lui Vilas-Boas da Mota. Tot din prefata doamnei Micaela Ghitescu aflam ca adolescentului \u00c1tico, elev \u00een ultimul an al liceului din Bahia, i-a fost dat sa auda o poezie de Eminescu recitata de parintele portughez Pereira, la o conferinta pe care o tinea \u00een fata tinerilor de la sectia de limbi clasice. Era \u201eRugaciunea\u201c poetului rom\u00e2n, care a avut darul de a-l marca definitiv: \u201eRugamu-ne-ndurarilor \/ luceafarului marilor: \/ din valul ce ne b\u00e2ntuie \/ \u00eenalta-ne, ne m\u00e2ntuie; \/ privirea-ti adorata \/ asupra-ne coboara. \/ O, Maica preacurata \/ si pururea Fecioara Marie!\u201c
\n\u00cenfiorarea acelei rugaciuni, pe care a murmurat-o \u00eempreuna cu parintele Pereira, si melodia limbii rom\u00e2nesti, auzite pentru prima data \u00een acel moment privilegiat, l-au \u00eensotit de atunci necontenit si l-au facut sa se simta atras irezistibil de Rom\u00e2nia, ca de un pam\u00e2nt al fagaduintei. Asa s-a nascut iubirea de o viata pentru tara noastra a poetului brazilian \u00c1tico Vilas-Boas da Mota.
\nCa un ecou firesc al \u00eent\u00e2lnirii din adolescenta cu poetul nostru emblematic, \u00een poemele telurice din volumul de fata rasuna pe alocuri puternice ecouri eminesciene, pe care autorul nu le ascunde, ci dimpotriva, le marturiseste bucuros, \u00een chip de prinos de recunostinta, ca de pilda \u00een aceasta \u201eDoina a pasarilor (Citind din Mihai Eminescu)\u201c: \u201eFie-ti zorile senine \/ lie cioc\u00e2rlie, \/ nu te perpeli de dor. \/\/ Dormi \u00een pace \/ p\u00e2na-n zori! \/ Tu sa c\u00e2nti cum sti c\u00e2nta, \/ sa-i fii lui badita stea, \/ oita cu glas de argint.\/\/ Dormi \u00een pace \/ ca te-alint!\u201c
\nEminescu constituie, de altfel, pentru \u00c1tico Vilas-Boas da Mota, poarta de intrare \u00een \u00eentreg spatiul rom\u00e2nesc, cu Miorita, cu doinele de jale, cu Sadoveanu, care-l face sa simta \u201edulceata limbii\u201c \u00eentr-o frumoasa \u201eTinda rom\u00e2neasca\u201c, cu g\u00e2nditorul de la Hamangia, cu Sinaia si Castelul Peles, cu Cismigiul si cu parcul Herastrau, unde a vazut cu uimire o fata \u201esenina, m\u00e2ndra, at\u00e2t de frumoasa, \/ doar ea nu stia ca era \/ poezie curata, fireasca.\u201c (\u201eFata din Herastrau\u201c)
\nC\u00e2nd l-a cunoscut traducatoarea lui de astazi (at\u00e2t de inspirata \u00een gasirea echivalentelor rom\u00e2nesti fericite, \u00eentr-un acord perfect cu originalul), \u00c1tico Vilas-Boas da Mota fusese precedat de faima de a fi \u201ebrazilianul cel mai rom\u00e2n\u201c. Faima pe deplin meritata si consfintita de volumul de fata.
\n\u00cen \u00eencheiere, sa ascultam un colind, \u00een care putem usor surprinde identificarea poetului brazilian cu religiozitatea smerita si \u00een acelasi timp cu vitalitatea si \u00eemplinita bucurie crestineasca pentru nasterea Domnului a colindelor rom\u00e2nesti: \u201eIesi stap\u00e2ne-n tinda, \/ cel petrecaret si foarte glumet, \/ poarta ne-o deschide, plosca ne-o \u00eentinde! \/\/ Nu aducem aur, \/ nu aducem smirna, \/ ci pe fata bucurie \/ care si la voi sa fie! \/\/ C\u00e2ntece-n g\u00e2tlej \/ si pe stea lumina \/ fie-va prilej \/ de viata senina. \/\/ Sa va fie casa casa, \/ mult noroc pe-acest pam\u00e2nt…\/ Sa va fie viata viata \/ departata de morm\u00e2nt.\u201c (\u201eColind\u201c)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
O carte de o rara frumusete, \u00een acelasi timp vibranta si calma, exceptionala \u00een cadrul speciei sale largi, anume omagiul pe care artistul deschis si receptiv \u00eel aduce unui tar\u00e2m strain de locul nasterii sale, ne ofera, iata, \u00een dar poetul brazilian \u00c1tico Vilas-Boas da Mota (care-si onoreaza pe deplin numele prin eleganta si masura)… Cite\u0219te mai mult »Ofranda atica. \u00c1tico Vilas-Boas da Mota, Rom\u00e2nia \u2013 poeme telurice<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3133,5228],"class_list":["post-7066","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-atico-vilas-boas-da-mota","tag-poet-brazilian"],"views":1860,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7066","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7066"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7066\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7066"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7066"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7066"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}