{"id":7046,"date":"2011-03-31T09:46:42","date_gmt":"2011-03-31T07:46:42","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=7046"},"modified":"2026-01-23T20:45:09","modified_gmt":"2026-01-23T18:45:09","slug":"osanza-ranceda-de-strut","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/osanza-ranceda-de-strut\/","title":{"rendered":"Osanza ranceda de strut"},"content":{"rendered":"

Ce legatura este \u00eentre fondurile europene nerambursabile, Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (eufonicul Posdru), ONG-urile si cercetarea stiintifica din Rom\u00e2nia?
\nRom\u00e2nia e o tara saraca \u00een care banii sunt risipiti. Uniunea Europeana risipeste bani pentru asa-zisa dezvoltare a resurselor umane, programe educative de care n-are nimeni nevoie. Ministerul Educatiei, prin Autoritatea Nationala pentru Cercetarea Stiintifica, risipeste alti bani. <\/strong><\/em><\/p>\n

De pe situl Ministerului (http:\/\/www. mct.ro\/index.php?action=view&idcat=708) aflam ca prin Programul Operational Sectorial \u201eCresterea Competitivitatii Economice\u201c ministerul a dat societatii comerciale Suraki din Rasuceni 1700 000 RON pentru \u201ecercetare avansata pentru transformarea unui deseu (grasimea de strut) in produs cu \u00eenalta valoare economica\u201c.
\nMinisterul a mai acordat Honeywell Rom\u00e2nia, pentru proiectul \u201ecelula fotovoltaica cu cromofor hiperpolarizabil\u201c \u2013 cercetare importanta si utila, daca Honeywell n-ar fi deja una din primele 50 de firme din lume, cu 37 miliarde de dolari cifra de afaceri anuala. Sarantocul Minister al Educatiei da bani pentru cercetare \u2013 400 000 euro \u2013 unei companii multinationale extrem de bogate si prospere, cu un buget de cercetare de sute de milioane de dolari anual!! Institutul national de cercetare textile si pielarie primeste si el bani, pentru \u201eTehnologii inovative pentru sectorul de pielarie care sa asigure cresterea competitivitatii\u201c. Universitatea de Stiinte agricole din Iasi, pentru \u201eAnaliza oportunitatilor de adaptare a ecosistemelor viticole rom\u00e2nesti la noul context competitiv\u201c. SC Softwin din Bucuresti, pentru \u201eserviciu de autentificare prin semnatura biometrica\u201c. Toate cele trei proiecte, pielarie, viticultura si sisteme de autentificare biometrica, tin de domenii economice extrem de rentabile, si era normal sa fie finantate de mult tr\u00e2mbitata initiativa privata.<\/p>\n

CNCSIS procedeaza la fel; v. http:\/\/ www.cncsis.ro\/UserFiles\/File\/granturi\/2008\/A_CONTINUARI_FINANTATE.htm.
\nDaca nu puteti pronunta dintr-o rasuflare 1) \u201eFormarea competentelor de cercetare stiintifica ale studentilor prin aplicarea modelului curriculumului bazat pe luarea de decizii \u00een studiul integrat al stiintelor naturii \u00een \u00eenvatam\u00e2ntul incluziv\u201c, aflati ca aceasta fraza sforaitoare i-a adus unei cercetatoare din Cluj 20 000 de euro. Un alt proiect, cu titlu auto-ironic, 2) \u201ePERCEPTIA PRIVIND RELEVANTA SOCIALA A MANAGEMENTULUI DE PROIECT. STUDIU COMPARATIV \u00ceNTRE NIVELUL DE MATURITATE AL MANAGEMENTULUI DE PROIECT \u00ceN \u00ceNVATAM\u00c2NTUL SUPERIOR ROM\u00c2NESC SI CEL EUROPEAN\u201c i-a adus autoarei 22 000 de euro. Celebra Musata Bocos din Cluj nu ne spune nici un cuv\u00e2nt despre 3) valentele (oh, cuv\u00e2nt tocit si provincializat, ca strategii, repere sau paradigme!) \u2013 \u201evalentele formativ-informative ale seminarului universitar\u201c daca nu scoatem din buzunar alti 20 000 de euro. Un cercetator de la Universitatea de Aparare din Bucuresti ne evalueaza 4) \u201epozitia geostrategica a Rom\u00e2niei \u00een bazinul Marii Negre\u201c pe doar 5 000 de euro. O doamna din Brasov a studiat 5) \u201eMicroviolenta \u00een mediul scolar; relatii, preventie si interventie\u201c \u2013 pe rom\u00e2neste, \u00eembr\u00e2ncelile, paruiala, ghiontii si picioarele-n fund, date \u00een timpul pauzelor,\u2013 subiect pentru a carui complexa cercetare i-au ajuns abia 15 000 euro.
\nCa sa aflam care e impactul 6) \u201eglobalizarii asupra valorilor si stilurilor de viata \u00een societatea contemporana \u00een Rom\u00e2nia\u201c, Ministerul a dat (si un perspicace cercetator a luat) 10 000 de euro. O alta doamna ne spune ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een cultura rom\u00e2na \u00eentre 1945-1965 (subiect despre care s-au scris zeci de carti) pe doar 20 000 euro.
\nNu vi se pare ca batr\u00e2nii sunt \u00een general mai bisericosi ca tinerii? Cam asa e. O t\u00e2nara cercetatoare a vrut sa afle asta \u00een mod riguros, si pentru 7) \u201einvestigarea impactului religiozitatii asupra persoanelor de v\u00e2rsta a treia\u201c s-a multumit cu 7000 de euro. Un alt studiu, cu \u00eenca un nume sablonard-gaunos-sforaitor, 8) \u201eDezvoltarea personala \u2013 competenta universitara complementara transversala. Contributii la implementarea unei noi paradigme educationale experientiale \u00een \u00eenvatam\u00e2ntul superior\u201c, valoreaza 9000 de euro \u00een ochii Ministerului.
\n9) \u201eG\u00e2ndirea politica a lui Platon si Aristotel\u201c (subiect despre care s-au scris metri cubi de carte, capata motul de \u201efundament al constructiei europene\u201c pentru ca autorul sa ia pe ea 4000 de euro. Si iarasi, Ministerul Educatiei e at\u00e2t de curios sa afle care sunt 10) \u201evalentele europene ale literaturii rom\u00e2ne contemporane\u201c, \u00eenc\u00e2t da pe studiu 8000 de euro. 11) \u201eOptimizarea alimentatiei la vacile gestante\u201c e un subiect at\u00e2t de complex, \u00eenc\u00e2t necesita un software, (uff\u2026 e un subiect studiat de decenii, de zeci de echipe de cercetatori, \u00een Statele Unite, Europa occidentala, Japonia si China) Acest software va fi implementat de fiecare baba, pentru ca Joiana ei cea bortoasa sa nu pasca ce nu trebuie \u2013 si costa abia 20 000 de euro. Pentru descrierea 12) \u201eComportamentului catelei \u00een calduri\u201c (nu, n-am inventat eu titlul) autorul s-a multumit cu 3000 de euro. Concluziile lui vor fi citite cu interes de toate potaile din Bucuresti, care p\u00e2na acum s-au multumit sa miroase catelele sub coada. O alta cercetatoare a luat 10 000 de euro ca sa ne dumireasca privind 13) \u201ecrioconservarea materialului seminal canin\u201c \u2013 rom\u00e2neste, \u00eenghetarea spermei de c\u00e2ine. Studiul e finantat de primaria orasului Bucuresti, \u00eengrijorata de scaderea alarmanta a numarului de haite de c\u00e2ini vagabonzi. 14) \u201eManagementul turismului interetnic \u00een Banat\u201c (whatever this is) e o chestiune arzatoare la ordinea zilei, si Ministerul a obtinut un studiu penetrant asupra acestui subiect, pentru 13.000 de euro, c\u00e2nd se stie bine ca un consultant privat ar fi cerut minimum 18.000 de euro.
\nEra celebru, \u00een folclor, ipoteticul studiu \u201eEfectele razelor de luna asupra galosilor de guma\u201c. Nu, n-a fost finantat de CNCSIS \u2013 nu \u00eenca. Deocamdata, CNCSIS n-a finantat dec\u00e2t 15) \u201eStudii privind \u00eensorirea si circulatia aerului \u00een spatii urbane dens construite. Impactul asupra ventilarii naturale\u201c \u2013 rom\u00e2neste, din ce directie sunt \u00eensorite blocurile? de ce e curent pe strada? de ce trage la intersectii? subiect at\u00e2t de urgent si esential, \u00eenc\u00e2t a acordat cercetatorului 20 000 euro pentru lamurirea acestei probleme nevralgice.
\nAlocarea eficienta<\/strong>
\nProblema Rom\u00e2niei nu sunt banii. Uniunea Europeana risipeste \u00een Rom\u00e2nia fonduri europene. Revin la POSDRU, Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.
\nOpt granturi grase, de 500 000 euro fiecare, le-a obtinut o firma privata, SIVECO, cu capital olandez, care se ocupa de training-uri, care a organizat patru training-uri, \u201eOportunitati de consolidare a carierei \u00een societatea cunoasterii \u00een regiunea\u2026 (Muntenia, Oltenia, etc.)\u201c activitati de reciclare, perfectionare profesionala care erau de domeniul Caselor corpului didactic si inspectoratelor scolare locale. Multe, multe, multe burse doctorale, binevenite si legitime, daca viitorii doctori \u00een stiinte n-ar poposi \u00eentr-o piata a muncii marcata de somaj sau ca tineri asistenti universitari platiti cu opt sute de lei pe luna. SC Bardrom Security, SC Ascendis Consulting, DinamicTour Borcea SRL, Carpe diem SRL, San Software SRL, Extreme Training SRL, European Consulting, Pluri-consulting Group, zeci de societati comerciale (\u00eentemeiate \u00een acest scop) care ofera training s-au \u00eenfruptat din mana cereasca, din europeana pleasca gratuita, tin\u00e2nd cursuri de antreprenoriat si management unor matriteri someri amar\u00e2ti, care ar fi preferat sa cheltuiasca banii respectivi la stomatolog. Teatrul de Opereta \u201eIon Dacian\u201c primeste, ca investitie strategica, 13 288 769,03 si 2 345 076,89 (RON, cred ca) Sprijin pentru Competente \u00een arta spectacolului din Rom\u00e2nia, \u00een cadrul \u201eCresterea adaptabilitatii lucratorilor si a \u00eentreprinderilor\u201c. Numai Guvernul Rom\u00e2niei poate pune \u00een aceeasi fraza termenii opereta si strategic.
\nToate aceste cursuri nu folosesc la nimic. Unele nici macar nu sunt spalare de bani.
\nLeviathanul <\/strong>
\n\u201eCrezi ca poti sa legi Leviathanul cu o fundita de plus roz,
\nGudura-se-va oare c\u00e2nd o sa-l plimbi \u00een lesa?
\nO sa faca sluj dinaintea ta?\u201c
\nIov, 41<\/p>\n

Statul vrea sa dea Bisericii fonduri pentru ca aceasta sa le foloseasca \u00een scopuri caritative. Statul (zice statul), e o institutie birocratica, obez si masiv, lent. ONG-urile, proteice, micute si zglobii, sunt cu ochii pe copiii strazii, pe care-i aduna si carora le dau pat, hainute si m\u00e2ncare.
\nProblema Bisericii e ca ea \u00eensasi e un imens Leviathan, o institutie osificata, birocratica si lenta. ONG-urile ortodoxe sunt de doua feluri, unele organizate de jos, spontan, iar altele sunt extensii \u2013 tentacule \u2013 ale marii Biserici ierarhizate si birocratice.
\n\u00cen Rom\u00e2nia, banii pentru cercetarea stiintifica universitara sunt investiti \u00een masurarea vitezei curentului \u00eentre blocuri; bugetele \u201epentru cresterea eficientei economice\u201c sunt plasate \u00een cercetarea seului r\u00e2nced de strut; fondurile strategice pentru \u201edezvoltarea resurselor umane\u201c se duc direct la opereta. Statul risipeste banii proprii sau banii europeni d\u00e2ndu-i la zeci de ONG-uri pe nimicuri, fara nici un control ulterior, fara nici o supraveghere, fara a cere un bilant ulterior, la fel o va face si de acum \u00eencolo. Cercetarea stiintifica e atomizata, cu proiecte pe termen scurt facute de echipe extrem de mici. Azi, statul atribuie fonduri grase de cercetare pentru subiecte derizorii. Dupa votarea legii privind finantarea de stat a activitatilor caritative ale cultelor vor aparea zeci de ONG-uri care sa capuseze noua resursa.
\nLegea care va permite finantarea activitatilor caritabile ale cultelor de catre stat nu e nici buna nici proasta. Singura problema este alocarea eficienta. E oare ineficienta alocarea banilor catre orfani prin Directiile judetene de protectie a copilului? Sa organizam un audit, sa reducem birocratia. Statul n-ar trebui sa-si delege propriile functii unor ONG-uri, ci ar trebui sa urmareasca eficienta propriilor institutii.
\nLe reamintesc rom\u00e2nilor cum au aparut ONG-urile \u00een Rom\u00e2nia, si cu ce scop: pentru \u00eenmatricularea masinilor vechi. S-au \u00eenfiintat sute de fundatii umanitare doar pentru acest scop. Sectorul ne-guvernamental \u00een Rom\u00e2nia a aparut de forma, e blestemat din nastere. Acum, statul vrea sa intervina din nou, inject\u00e2nd bani publici \u00een ONG-uri de carton, si care se vor crea doar ca sa suga, precum capusele, fondurile unui stat exsanguu.
\nNu ma impresioneaza considerentele siropos-emotive ale legii: Biserica are legitimitate morala, preotii sunt supravegheati de Dumnezeu \u00een persoana, fondurile nu vor fi delapidate sau furate fiindca Duhul Sf\u00e2nt, \u00een chip de alba turturea, verifica la cantinele saracilor daca se potriveste cantitatea de carne servita cu cantitatea de carne facturata.
\nCe este un ONG? Care sunt
\nactivitatile filantropice ale Patriarhiei?
\n\u201eC\u00e2nd am hranit saracii, mi-ati spus ca sunt un sf\u00e2nt.
\nC\u00e2nd v-am \u00eentrebat de ce sunt saraci, mi-ati spus ca sunt un comunist.\u201c
\nDom Helder Camara<\/strong><\/p>\n

Organizatiile neguvernamentale, \u00een lumea anglo-saxona, au aparut datorita tendintei spontane a anglo-saxonilor de a se asocia. E un fenomen de mentalitate. ONG-urile nici nu se ocupa neaparat cu activitatile umanitare sau caritative.
\nONG-urile sunt o expresie a spiritului de asociere spontan al societatii civile. ONG-urile sunt grassroots. Nu exista ONG-uri \u00een tarile cu nivel de \u00eencredere sociala scazut ( trimit aici la Banfield, \u201eThe Moral Basis of a Backward Society\u201c, Francis Fukuyama, \u201eTrust\u201c) . Exista, \u00een Cultural Management, conceptul de societati autoritare, care sunt ierarhizate, si societati egalitare, organizate \u00een retea. ONG-urile (si orice alt fel de asociatii) apar \u00een societatile egalitare. \u00cen societatile autoritare, ONG-urile nu apar spontan, ci apar ca imitatie servila, \u201eca sa avem si noi falitii nostri\u201c, to keep up with the Joneses. Rom\u00e2nia are o societate cu capital de \u00eencredere mic.
\nOferind sa sprijine activitatile social-filantropice ale Bisericii ortodoxe, statul declara implicit mai multe lucruri:
\n\u2013 ca institutie ierarhizata si birocratica, prefera sa colaboreze cu alta institutie ierarhizata si birocratica, Biserica ortodoxa.
\n\u2013 descurajeaza ONG-urile care apar din initiativa locala a societatii civile, a cetateanului de r\u00e2nd. Practic, \u00eencepe o lupta inegala pentru fonduri de stat \u00eentre ONG-urile organizate de cetateni, si ONG-urile Bisericii ortodoxe, cu legitimitatea ei intimidanta. Practic, statul \u00eesi dovedeste astfel dispretul pentru societatea civila. ONG-urile nu sunt doar asociatii caritative, ci si grupuri de presiune, care iau atitudine pentru schimbarea legislatiei, sa zicem, \u00een ce priveste violenta conjugala.
\n\u2013 contributia statului la fondurile ONG-urilor descurajeaza societatea civila sa contribuie prin forte proprii, si creeaza un sistem cu doua viteze, ONG-uri docile politic, manipulabile, dependente, si ONG-uri independente, fara venituri.
\nONG-urile nu sunt importante prin ceea ce fac. Hranirea celor flam\u00e2nzi, \u00eembracarea celor goi, adapostirea celor pribegi nu sunt importante. Important este mesajul pe care ONG-urile \u00eel trimit societatii civile, administratiei locale si statului. Importanta e mediatizarea situatiei negative, feedback-ul si crearea unor focare de activism pentru remedierea situatiei negative.
\nOferind sa sprijine activitatea Bisericii, statul trimite doua mesaje: hraniti pe cei flam\u00e2nzi, dar nu protestati \u00eempotriva legilor nedrepte, a abuzurilor statului si a ilegalitatilor; preferam sa colaboram cu voi, fiindca \u00een ultimele opt secole, Biserica nu s-a ridicat \u00eempotriva nedreptatilor sociale.
\nPatriarhia ne ofera un foarte interesant bilant al activitatilor sale filantropice \u00een 2010 (v. http:\/\/www.patriarhia.ro\/_ layouts\/images\/File\/AchizitiiSF\/sinteza%20Social-Filantropic%20CNB %202011.pdf).
\nBiserica are 450 de institutii dintre care 83 asezaminte pentru copii, 58 pentru batr\u00e2ni, 116 centre pentru persoane \u00een dificultate, 102 cantine sociale, 39 centre medicale etc. Programele sale au avut peste un milion de beneficiari, dintre care 600 000 batr\u00e2ni, 151 000 copii si familii sarace, 37 000 persoane cu handicap. Biserica a cheltuit aproape 50 milioane roni (50 lei pe cap de sarman), din care aprox 16 milioane din finantari de stat si externe si 33 milioane din donatii.
\nCu alte cuvinte, cele 13 milioane de ortodocsi adulti din Rom\u00e2nia (am exclus minorii si un milion de nevoiasi din totalul de 18 milioane) au donat Bisericii, pentru activitati umanitare si filantropice, 2,5 lei de persoana. Sau, invers, cei 14.000 de preoti, prin stradania neobosita, prin cuv\u00e2nt si fapta, fiind zi de zi \u00een mijlocul enoriasilor, talmacindu-le pilda bogatului nemilostiv si a samariteanului milostiv, au adunat, de la fiecare, \u00eentr-un an, pentru hranirea flam\u00e2nzilor, acoperirea celor goi, adapostirea celor pribegi, pretul a doua bilete de tramvai!
\n\u00cen contrast cu cele 33 de milioane date celor oropsiti, numai pentru Catedrala Neamului, patriarhia a obtinut
\n10 milioane de la stat (patriarhul ceruse 20). Numai ultima masina a lui Costel Casuneanu valoreaza cinci milioane de lei.
\n<\/strong><\/em><\/p>\n

Text preluat de pe CriticAtac.ro<\/a><\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ce legatura este \u00eentre fondurile europene nerambursabile, Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (eufonicul Posdru), ONG-urile si cercetarea stiintifica din Rom\u00e2nia? Rom\u00e2nia e o tara saraca \u00een care banii sunt risipiti. Uniunea Europeana risipeste bani pentru asa-zisa dezvoltare a resurselor umane, programe educative de care n-are nimeni nevoie. Ministerul Educatiei, prin Autoritatea Nationala pentru Cercetarea… Cite\u0219te mai mult »Osanza ranceda de strut<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[5207,5209,5206,5208,5204,5205],"class_list":["post-7046","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-activitatile-filantropice-ale-patriarhiei","tag-bani-pentru-biserici","tag-ce-este-un-ong","tag-finantarea-de-catre-stat-a-biserii","tag-fondurile-europene-nerambursabile","tag-ong-uri"],"views":2228,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7046","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7046"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7046\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28104,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7046\/revisions\/28104"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7046"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7046"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7046"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}