{"id":7042,"date":"2011-03-31T09:42:49","date_gmt":"2011-03-31T07:42:49","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=7042"},"modified":"2011-03-31T09:44:05","modified_gmt":"2011-03-31T07:44:05","slug":"stiati-ca-suntem-francofoni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/stiati-ca-suntem-francofoni\/","title":{"rendered":"Stiati ca suntem francofoni?"},"content":{"rendered":"

C\u00e2nd scriu aceste r\u00e2nduri urmaresc dezbaterile din Senat pe marginea adoptarii unei declaratii politice ocazionate de Ziua Francofoniei. O salut ca om care cunoaste dosarul aderarii Rom\u00e2niei la Miscarea Francofona, astazi Organizatie, in care ne-am pus, atunci, in 1991, foarte multe sperante. Cu adevarat, intrarea Rom\u00e2niei in francofonie a fost gestul intelectual de manifestare si recunoastere a apartenentei rom\u00e2nilor la universul particular al lumii latine, o lume despre care Eliade scria ca are geniul ei. In anii \u201870, in discutiile din mediile diplomatice, eram uneori surprins sa constat ca italienii sau francezii credeau ca limba rom\u00e2na este limba slava. \u201eChiar, nu sunteti slavi!\u201c \u2013 auzeam uneori si ignoranta lor ma ranea. De aceea, intrarea in Francofonie, in afara avantajelor politice, am considerat-o un prilej de a fi cunoscuti ca popor latin, orgoliu pe care, in sinea mea, l-am avut intotdeauna pe unde am ajuns. <\/strong><\/em>
\nCu patruzeci de ani in urma, c\u00e2tiva intelectuali africani care faceau si politica (unii erau sau au devenit sefi de stat) au lansat ideea unei comunitati francofone care sa puna popoarele de limba franceza in dialog prin intermediul culturilor. Lumea parea mai putin mercantila! Cu siguranta ca initiativa avea avalul Frantei care incerca sa recupereze, politic macar (pe c\u00e2t se mai putea), fostele sale colonii. Multa vreme Francofonia a fost, de aceea, socotita o structura a coloniilor franceze din Africa. Lucrurile erau ceva mai complicate caci inca de la infiintare au fost membre ale acestei Miscari Belgia, Luxemburg, Canada (si Quebec), Elvetia romanda iar componenta compozita \u2013 nu este locul dezvoltarii subiectului \u2013 are ratiuni de concurenta cu Commnwealth-ul britanic. Ceea ce complica lucrurile in termeni de strategie. De fapt, unii au si socotit Francofonia un \u201eCommonwealth francofon\u201c.
\nDupa prabusirea comunismului, Franta, care int\u00e2rziase in block-start si ratase de putin cursa spre Est, si-a adus aminte rapid de Rom\u00e2nia, sora mai mica din Est. Si, iata-ne din nou in gratiile surorii noastre mai mari! Am intrat, deci, in Francofonie si ne-am vazut, in plus, chiar deschizatori de drum pentru extinderea acesteia spre Est. Dupa Rom\u00e2nia, state care nu aveau nimic cu limba franceza s-au vazut invitate sa faca parte din aceasta familie: Ungaria, Bulgaria, Polonia, statele baltice, Ucraina, Georgia, Armenia, Grecia etc.
\nModificata substantial, Francofonia nu a renuntat, spre lauda ei, la privilegierea dialogului culturilor chiar daca si-a aglomerat atributiile dilu\u00e2nd din forta ei posibila initiala. Las\u00e2nd la o parte subtilitatile si interesele politice ale Frantei, cultura rom\u00e2neasca ar fi trebuit sa exploateze aceasta cale pentru a ram\u00e2ne intr-o perspectiva constructiva pe plan cultural. Cineva a vrut sa fie altfel, cu totul altfel, iar noi, rom\u00e2nii, nu am putut beneficia de avantajul pe care ni-l oferea Francofonia. Asa, in treacat, spun ca Radio France International (emisiunea in limba rom\u00e2na) nu pridideste sa intre in mizeria politicii rom\u00e2nesti si nu se sfiieste sa traiasca din parti pris-uri. Dar, mai grav, prin Francofonie, colaborarea pe linie de film cu Franta a parcurs drumul de la reportajele despre aurolaci si copii ai strazii la filme artistice despre consumul (dupa parerea indusa de realizatori, scuzabil!) de droguri in scoli si a ajuns la \u201efarmecul\u201c vietii puscariasilor adolescentini din Rom\u00e2nia. La mijloc de etapa se afla, insa, filmoteca unui cineast rom\u00e2n care, cu banii francezilor, a invadat intr-o vreme, in anii \u201890, piata cu productii in care rom\u00e2nii ieseau din grotele istoriei, salbatici, violenti, intoleranti, tuciurii, adica nici tigani, nici turci sau si tigani si turci. Cu doi ani in urma venise si timpul Rom\u00e2niei la premiile mari. Pe covorul rosu de la Cannes tinerii cineasti rom\u00e2ni paseau fara emotii pentru ca stiau ce li se va int\u00e2mpla. Cu c\u00e2t mizeria din viata si sufletul rom\u00e2nului era scoasa mai violent in puterea luminii, cu at\u00e2t premiul era mai mare si pasii cineastilor rom\u00e2ni pe covorasul rosu mai siguri. Franta ne-a ajutat sa accedem, ultimii dintre estici, la bucuria premiilor de film. Tot este ceva. Fiind vorba de o organizatie care, originar, punea pret pe cuv\u00e2ntul scris, m-as fi asteptat sa vad promovata si literatura rom\u00e2na. Dar nu a fost sa fie. In circuitul francofon, literatura rom\u00e2na, chiar cea in limba franceza, este incremenita la momentul Panait Istrati. Nu este o greseala: Eugen Ionescu si Emil Cioran sunt asimilati structural culturii franceze.
\nNu spun ca Francofonia ar fi fost singurul si cel mai potrivit cadru pentru noi de iesire in lumea culturala, fie si cea neo-latina. Nu spun nici ca Francofonia ar fi salvat Rom\u00e2nia. Spun ca aderarea Rom\u00e2niei ar fi trebuit \u2013 asa ne si doream atunci \u2013 sa ne ofere alte perspective. Si mai spun ca daca tot am acceptat aderarea, trebuia sa o respectam si sa profitam de avantajele pe care acest club ni-l garanta: dialogul si contactul cu valori culturale care ne-ar fi putut imbogati. Intre altele, am fi evitat \u2013 aveam o mica sansa \u2013, sa ne afundam in cultura suburbana.
\nAr fi fost ceva!
\nAsa, intrebarea mea din titlu are un singur raspuns: nu, nu stim ca suntem francofoni pentru ca, din pacate, in adevaratul sens al termenului, nu mai suntem.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u00e2nd scriu aceste r\u00e2nduri urmaresc dezbaterile din Senat pe marginea adoptarii unei declaratii politice ocazionate de Ziua Francofoniei. O salut ca om care cunoaste dosarul aderarii Rom\u00e2niei la Miscarea Francofona, astazi Organizatie, in care ne-am pus, atunci, in 1991, foarte multe sperante. Cu adevarat, intrarea Rom\u00e2niei in francofonie a fost gestul intelectual de manifestare si… Cite\u0219te mai mult »Stiati ca suntem francofoni?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[3],"tags":[5203,5202],"class_list":["post-7042","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-francofonie","tag-ziua-francofoniei"],"views":2720,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7042","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7042"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7042\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7042"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7042"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7042"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}