{"id":6983,"date":"2011-03-24T13:47:56","date_gmt":"2011-03-24T11:47:56","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6983"},"modified":"2011-03-24T13:48:15","modified_gmt":"2011-03-24T11:48:15","slug":"arta-de-dragul-artistului-%e2%80%9eaurora%e2%80%9c-de-cristi-puiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/arta-de-dragul-artistului-%e2%80%9eaurora%e2%80%9c-de-cristi-puiu\/","title":{"rendered":"Arta de dragul artistului: \u201eAurora\u201c de Cristi Puiu"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Cel mai recent film al noului val este in acelasi timp si cel mai radical. E un radicalism care ii face mai mult rau dec\u00e2t bine: poate trece drept o capodopera cu aceeasi usurinta cu care ar putea fi catalogat ca o aberatie. De data aceasta, distinctia tine nu de calitatea celui care emite verdictul (de critic sau de simplu spectator), ci de criterii mult mai greu de determinat. Cea dint\u00e2i conditie e rabdarea.<\/strong><\/em><br \/>\n\u201eLucrurile cele mai importante nu se spun cu cuvintele\u201c, declara cineastul intr-un interviu recent. In filmul acesta, Puiu nu le spune deloc. Doar le sugereaza si e de asteptat ca aceasta sugestie sa ajunga la un numar foarte restr\u00e2ns de privitori. C\u00e2nd un film de autor str\u00e2nge mai putini spectatori dec\u00e2t membrii echipei care a lucrat sa-l faca, primul impuls al realizatorilor, dar si al unei parti a criticii, e sa dea vina pe public. Daca \u201eAurora\u201c se va incadra in aceasta categorie, vina e a oricui, numai a publicului nu. Trei sferturi din timp, personajul lui Puiu se ascunde pe dupa camioane sau autobuze si traverseaza in fuga sinele de tren. In rest, ii omoara pe niste oameni (in cazul unuia, nu e foarte clar de ce) si cu altii doar vorbeste (nu e foarte clar cine sunt si in ce relatie se afla ei cu protagonistul). Pe scurt, cam putin, nu doar pentru un film care dureaza trei ore: pentru orice film.<br \/>\nG\u00e2lceava lui Puiu cu DEX-ul<br \/>\nSuccesul lui \u201eAurora\u201c depinde de modul in care ne explicam aceste traversari, crime si taceri. In functie de reusita acestei operatiuni, \u201eAurora\u201c poate spune o gramada de chestii si in acelasi timp nimic. O gramada de chestii, deoarece speculatii se pot face oric\u00e2nd si despre orice. Nimic, deoarece precum e personajul principal al filmului, asa e si filmul: mut. Oric\u00e2ta bunavointa am avea, nu ne e deloc clar ce ar trebui sa credem despre toate c\u00e2te le vedem. La mijlocul distantei dintre opera deschisa si experiment, \u201eAurora\u201c ni se dezvaluie. Rolul nostru e sa o descoperim. Daca avem rabdare (si numai atunci, intr-o ecuatie in care disponibilitatea noastra c\u00e2ntareste mai mult dec\u00e2t obiectul care o pune la incercare), experimentul reuseste.<br \/>\nIn ceea ce ma priveste, cea mai articulata incercare de a formula ceva am vazut-o in investigarea raportului special pe care oamenii il au cu cuvintele. Protagonistul vorbeste rar. Atunci c\u00e2nd o face, e pentru a se apara sau pentru a se revolta. Asa cum o percepe el, e ceva fundamental in neregula cu ordinea lucrurilor, fapt care se vadeste in nedreptatile la care se vede supus. Cel dint\u00e2i indicator al acestora este tocmai limbajul. \u201eAdica ce vrei sa zici?\u201c, intreaba el permanent. Ceilalti se apara, pentru ca aparent n-au vrut sa zica nimic. Si totusi ei chiar zic ceva, de fiecare data. Interog\u00e2nd sensul fiecarui cuv\u00e2nt, eroul le demasca fatarnicia. Atunci c\u00e2nd cere sa i se restituie o datorie, c\u00e2nd isi cauta fosta sotie la locul ei de munca sau c\u00e2nd isi ia fetita de la gradinita, lucrul care il scoate din pepeni e acelasi \u2013 cuvintele.<br \/>\nFiecare noua scena e o explozie care se produce aparent din nimic, poate si pentru ca acele cuvinte si acele situatii sunt at\u00e2t de rasp\u00e2ndite inc\u00e2t doar lui i se mai par monstruoase, noi deja ne-am obisnuit cu ele. Tortura psihica la care le supune pe fostele colege ale fostei sale sotii e cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t pare ca nu se mai termina. C\u00e2nd ai zice ca urmeaza sa le lase in plata Domnului, Viorel se intoarce, din nou si din nou. Aproape ca te astepti sa le impuste si pe ele. Prin comparatie, crimele sale sunt infinit mai putin violente \u2013 se produc fara stirea victimelor iar sav\u00e2rsirea lor propriu-zisa dureaza o fractiune de secunda.<br \/>\nC\u00e2ti spectatori, at\u00e2tia politisti<br \/>\nIn \u201eMarfa si banii\u201c, protagonistii erau victimele lumii interlope, un inamic doar pentru cei care fac parte din ea. In \u201eMoartea domnului Lazarescu\u201c, protagonistul cadea victima sistemului sanitar, un inamic doar pentru cei care se int\u00e2mpla sa se imbolnaveasca. In \u201eAurora\u201c, eroul are ce are cu cuvintele si cu ceea ce se ascunde in spatele lor (badarania si un sistem bazat pe minciuna si compromis). Acestea sunt un inamic pentru absolut oricine (mai precis, pentru oricine nu e deja badaran sau integrat in acest sistem). La final, Viorel se preda si le vorbeste politistilor. \u201eV-am zis ce s-a int\u00e2mplat. Nu stiu daca ma intelegeti si mi se face teama\u201c, le spune el atunci.<br \/>\nN-am putut sa nu ma g\u00e2ndesc ca e Puiu regizorul cel care se serveste de Puiu actorul pentru a li se adresa nu politistilor, ci noua, spectatorilor. El, si nu altcineva ne-a fost noua povestitor si lui ii e teama ca nu-l intelegem. Noi suntem politistii, iar filmul lui ne e prizonier.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cel mai recent film al noului val este in acelasi timp si cel mai radical. E un radicalism care ii face mai mult rau dec\u00e2t bine: poate trece drept o capodopera cu aceeasi usurinta cu care ar putea fi catalogat ca o aberatie. De data aceasta, distinctia tine nu de calitatea celui care emite verdictul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/arta-de-dragul-artistului-%e2%80%9eaurora%e2%80%9c-de-cristi-puiu\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Arta de dragul artistului: \u201eAurora\u201c de Cristi Puiu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[5163,150,83,5162],"class_list":["post-6983","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-aurora-de-cristi-puiu","tag-cinema","tag-film","tag-filme-romanesti-recente"],"views":2070,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6983","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6983"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6983\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6983"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6983"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6983"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}