\n
\u201ePentru ca literatura nu poate exista daca nu spune tot adevarul\u201c<\/strong><\/p>\n (Al. Soljenit\u00een)<\/strong><\/em><\/p>\n <\/strong><\/em><\/p>\n <\/strong><\/em><\/p>\n Stiinta literara, ca si cea a clasificarii, nu a fost foarte generoasa cu specia romanului politic. Desi este o sintagma consacrata si usor recognoscibila, desi defineste o realitate literara \u00eendeajuns de coerenta, desi are o anume consistenta si densitate \u00een literatura lumii, romanul politic, la orice \u00eencercare de sistematizare, \u00eesi dilueaza identitatea, distribuindu-se generos altor specii romanesti. El nu este invocat, de exemplu, nici macar \u00een trecere, \u00een cunoscuta \u201eIstorie a romanului modern1\u201c a lui R.M. Alb\u00e9r\u00e8s sau \u00een alte lucrari de gen. Nici \u00een lucrarile clasice de gen dedicate literaturii rom\u00e2ne nu are un loc aparte. Eugen Simion2 , de exemplu, referindu-se la literatura rom\u00e2na postbelica, identifica mai multe tipuri de romane: de la realismul psihologic (al lui Marin Preda) si proza de analiza (Nicolae Breban si Augustin Buzura), trec\u00e2nd prin eseul romanesc (al lui Alexandru Ivasiuc, Paul Georgescu) si romanul pitoresc si baroc (Eugen Barbu) si ajung\u00e2nd la romanul mitic\u00a0 si realismul artistic (Fanus Neagu, Stefan Banulescu, D.R. Popescu). Mai putem adauga romanul social (Titus Popovici) sau metaromanul (Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Costache Olareanu) si altele \u00eensa nu dam nicicum de categoria distincta a romanului politic, desi operele invocate sunt, evident, si romane politice. Explicatiile pot fi multe, dar, \u00een principiu, tin de relativitatea oricarei clasificari, de scopul \u00een care este facuta, de unitatea (tematica) a categoriei identificate sau, pur si simplu, de interesul celui care o face. <\/strong><\/em> Dincolo de un anume tematism, afirmatiile acestea nu sunt cu totul lipsite de acoperire. \u00centr-un fel sau altul, aceste idei despre roman vor fi \u00eentarite \u00een toate cartile autorului, inclusiv \u00een cea dedicata \u201eGenezei romanului rom\u00e2nesc\u201c21 ,\u00a0 unde apare notiunea de mentalitate istorica, care ar fi decisiva \u00een aparitia romanului: \u201eMutatia social-culturala careia \u00eei corespunde noul gen (…) este mutatia de la mentalitatea anistorica (mitica si etica), la mentalitatea \u201eistorica\u201c (stiintifica si politica)\u201c22 . Asadar, din geneza romanului rom\u00e2nesc, potrivit autorului, trebuie sa retinem o evidenta componenta sociala, din care se desprinde usor nuanta politica, lucru acceptabil, de altfel. De asemenea, este de retinut suprematia mentalitatii istorice, singura capabila sa genereze si catalizeze evolutia romanului rom\u00e2nesc. Aceasta din urma afirmatie a si fost amendata \u00eenca de la aparitia ei de un alt critic aplecat serios asupra romanului autohton23 , care crede ca \u201eaparitia simtului politic, diferit de cel istoric, sta printre factorii decisivi pentru desprinderea prozei de istoriografie\u201c24 . Prin aceasta, Ion Simut nu desparte romanul de politic, dimpotriva, \u00eel apropie, el \u00eel desprinde de istorie (de trecut), ancor\u00e2ndu-l \u00een actualitate si concretul imediat: \u201eRomanul ne apare deci ca fiind creatia omului cu simtul predominant al prezentului, al unui prezent \u00eenteles \u00een concretetea lui politica si sociala\u201c25 . \u00censa Simut, \u00eenca de pe atunci foarte preocupat de legatura dintre literatura si politica, duce lucrurile \u00eenca un pas \u00eenainte. Parafraz\u00e2ndu-l pe Albert Thibaudet, care spunea ca \u201eun roman, \u00een franceza, este acolo unde e iubire\u201c, Anton Cosma afirmase ca \u201e\u00een rom\u00e2na, un roman este acolo unde este istorie\u201c26 . Parafraz\u00e2ndu-i pe am\u00e2ndoi, Ion Simut este pregatit sa afirme ca \u201e\u00een rom\u00e2na, un roman este cel mai adesea acolo unde este politica\u201c27 . O asertiune nu \u00eentotdeauna usor de acoperit daca ne raportam la \u00eentreaga istorie. O afirmatie, \u00eensa, perfect justificata, daca ne raportam la perioada postbelica rom\u00e2neasca. \u201ePentru ca literatura nu poate exista daca nu spune tot adevarul\u201c (Al. Soljenit\u00een) Stiinta literara, ca si cea a clasificarii, nu a fost foarte generoasa cu specia romanului politic. Desi este o sintagma consacrata si usor recognoscibila, desi defineste o realitate literara \u00eendeajuns de coerenta, desi are o anume consistenta si densitate \u00een literatura lumii,… Cite\u0219te mai mult »Arta compromisului sau romanul politic rom\u00e2nesc postbelic<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[5150,217,4190,892,5151,218,1624,5152,5149],"class_list":["post-6971","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-alexandru-ivasiuc","tag-augustin-buzura","tag-d-r-popescu","tag-marin-preda","tag-mircea-horia-simionescu","tag-nicolae-breban","tag-paul-georgescu","tag-radu-petrescu","tag-roman-politic-romanesc"],"views":11685,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6971","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6971"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6971\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6971"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6971"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6971"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nPe de alta parte, nu uitam ca romanul este specia literara cel mai greu de definit, acel \u201egen proteic\u201c3\u00a0 prin excelenta, un \u201egen fara identitate\u201c4\u00a0 sau despre se poate spune ca \u201ecunoastem azi romane de foarte multe feluri, dar Romanul, specie bine deli-mitata, nu mai exista\u201c5 .\u00a0 Cu toate acestea, romane precum \u201eDemonii\u201c6\u00a0 de F.M. Dostoievski sau \u201eCiuma\u201c7\u00a0 de Albert Camus\u00a0 sau \u201eGorila\u201c8\u00a0 de Liviu Rebreanu sunt, fara dubii, romane politice din specia cea mai pura. Putem considera atunci, cu deplina \u00eendreptatire, ca \u201eromanul politic are un statut teoretic suficient de imprecis, dar conceptul e, cu toate acestea, uzual\u201c. Formula exista si, \u00eentr-un sens generic, poate fi asimilat tematic romanului politic tot ceea ce tine, explicit sau implicit, de putere, de jocul puterii, de personajul politic, de ipostazierea diverselor niveluri si resorturi, vazute si nevazute, ale puterii. Tematic, recunoastem romanul politic, iar daca nu vorbim \u00eentotdeauna ca despre o categorie distincta, \u00eel recunoastem cu usurinta \u00een apropierea sau \u00een interiorul altor specii tematice de roman. Cel mai adesea, gasim romanul politic \u00een proximitatea romanului istoric, al romanului social sau \u00een ceea ce s-a numit \u201eromanul conditiei umane\u201c, fara ca lista sa fie epuizata.
\n\u00centr-un amplu studiu dedicat romanului rom\u00e2nesc9 , de natura tipologica si istorica, cum \u00eensusi marturiseste autorul sau Nicolae Manolescu, romanul politic nu e privit ca un concept vital (\u201eo problema aparent secundara, dar de neocolit\u201c)10 , fiindu-i alocate totusi c\u00e2teva explicatii nu lipsite de interes.\u00a0 Plas\u00e2nd romanele rom\u00e2nesti, conform temei eseului sau, la \u00eentretaierea dintre doric, ionic si corintic, criticul subliniaza ca \u201eadevaratele romane politice (subl. aut.) sunt, \u00een deceniul 8, (…) corintice. Ele trebuie deosebite de romanele cu tema politica, \u00een special de acelea consacrate \u201eobsedantului deceniu\u201c, si care sunt, \u00een fond, romane istorice si sociale\u201c11 . Distinctia e importanta si merita revenit asupra ei. La polul opus se poate afla un studiu12 , intitulat explicit chiar \u201eRomanul politic\u201c, apartin\u00e2nd autorului timisorean Marian Odangiu. Chiar ignor\u00e2nd cu totul contextul aparitiei si miza diferita a celor doua carti, simpla alaturare simbolica a lor ne vorbeste despre volatilitatea subiectului, caci analiza vizeaza, \u00een cea mai mare parte, aceleasi romane. Din perspectiva istoriei literare rom\u00e2nesti, despre romanul politic s-a vorbit relativ putin \u00een (destul de) scurta istorie a romanului rom\u00e2nesc. Cu toate astea, nu putea trece neobservat si considerat ca atare un roman precum Gorila lui L. Rebreanu13, aparut \u00een perioada interbelica, care ar indeplini cam\u00a0 toate cerintele genului. Desi exemplele ar putea\u00a0 continua, faptul nu are mare importanta pentru discutia de fond, deoarece nu de aici apare cheia \u00eentelegerii unui roman politic rom\u00e2nesc postbelic.
\nAm subliniat doar c\u00e2teva aspecte generale necesare pentru a putea descrie conditiile de aparitie, \u00eentr-un context politic si literar de precis, a unui roman politic rom\u00e2nesc, av\u00e2nd c\u00e2teva trasaturi cu titlu de noutate absoluta \u00een literatura rom\u00e2na. Enuntate la modul general,\u00a0 ele arata astfel: o literatura explicit politica, de gen romanesc, s-a scris \u00een Rom\u00e2nia imediat dupa instaurarea comunismului, fara nicio traditie, pur si simplu impusa. Din cauza constr\u00e2ngerilor, din lipsa de timp si de ragaz necesar replierii si judecatii, nu se vorbea atunci despre un roman politic, desi literatura promovata atunci era una mai mult dec\u00e2t politica, era una ideologica, o literatura pusa \u00een slujba politicului. Asa cum s-a aratat, era perioada cr\u00e2ncena a manifestarilor proletcultiste \u00een arta si cultura, epoca de expansiune si dominatie a realismului socialist, marca sovietica, literatura scrisa \u00een \u201eobsedantul deceniu\u201c. Era o forma de manifestare a literaturii politice chiar daca nu era asumata ca atare, ci se desfasura \u00een baza altor comandamente care nu aveau nimic de-a face cu teoria literara sau cu esteticul. Un roman politic rom\u00e2nesc asumat \u00een aceasta forma (chiar din punct de vedere estetic) va aparea la sf\u00e2rsitul perioadei comunismului primar, \u00eentr-o vreme a slabirii chingilor ideologice si a cenzurii, \u00eentr-o prima usoara liberalizare a regimului comunist. Consideram ca asa cum s-a vorbit despre un fenomen (specific) rom\u00e2nesc al \u201erezistentei prin cultura\u201c, se poate vorbi, \u00eentr-un mod asemanator, despre un \u201eroman politic\u201c specific rom\u00e2nesc, nescutit \u00eensa de c\u00e2teva paradoxuri: desi \u201enoua\u201c literatura liberalizata a produs o noua \u201especie\u201c literara rom\u00e2neasca, ea n-a produs o revolutie estetica \u00een proza autohtona, cum se va vedea;\u00a0 desi s-a vrut (si a fost \u00een parte) o \u00eendreptare morala \u00een privinta abuzurilor si greselilor trecutului imediat, noua literatura n-a produs revolutia morala necesara, a criticat trecutul, dar a tolerat si ocolit din punct de vedere critic prezentul; desi, \u00een context, publicarea unora dintre aceste carti parea un gest temerar, de mare curaj, la limita disidentei, s-a dovedit ca lucrurile erau mai bine controlate dec\u00e2t se credea si ca unele dintre aceste acte de curaj editorial din partea scriitorilor si editorilor erau gesturi chiar \u201ecu voie de la militie\u201c. Un lucru se cere \u00eensa subliniat: \u00een conditiile numeroaselor limitari si contr\u00e2ngeri, peste toate inconvenientele, literatura rom\u00e2na, respectiv proza, n-a stat pe loc. Asa zisul roman politic rom\u00e2nesc poate fi considerat, din punct de vedere cantitativ si calitativ, peste toate neajunsurile, greselile si limitele sale, fenomenul literar cel mai reprezentativ al perioadei de dominatie comunista.
\nDespre un roman politic asociat comunismului vorbesc si scriu si alti \u201elocatari\u201c ai sistemului de opresiune comunist. Cartea bosniacului Nicola Kovaci, publicata la Paris cu titlul \u201eRomanul politic. Fictiunile totalitarismului\u201c14, este doar un exemplu. \u201eSecolul al XX-lea, ce poate fi considerat ca o adevarata \u201ev\u00e2rsta a politicii\u201c, a dat nastere unei forme particulare de roman care dezvaluie g\u00e2ndirea captiva a politicului si pune \u00een lumina drama umana care decurge din ea. \u201eRomanul politic\u201c, cel definit de Nicola Kovaci, da socoteala de atacurile duse de totalitarism \u00eempotriva ideii de umanitate \u00eensasi, propun\u00e2nd o noua \u00eengemanare \u00eentre fictiune si marturie\u201c15 , sustinea editorul cartii, adaug\u00e2nd ca suntem invitati\u00a0 a urmari \u201emarturia asupra unora dintre cele mai \u00eentunecate momente din a doua jumatati a secolului XX\u201c16 .
\nRomanul politic rom\u00e2nesc istoric<\/strong>
\nRomanul politic, \u00een general, (si romanul politic rom\u00e2nesc, \u00een special), ram\u00e2ne un subiect, \u00een continuare, deschis. Critica literara rom\u00e2neasca, postbelica sau postdecembrista, i-a dat valori diferite si a supus aceasta chestiune unor abordari diferite, fara a se putea considera definitiv transata, nici \u00eenainte si nici macar dupa caderea comunismului. \u00censa chiar si aceasta diversitate de abordari vorbeste de la sine despre complexitatea unui fenomen literar ce merita o atentie mi mult dec\u00e2t statistica. Exista autori critici, dedicati trup si suflet romanului rom\u00e2nesc, pentru care romanul politic nu numai ca exista ca specie de sine statatoare, dar e si un fel de alfa si omega a romanului rom\u00e2nesc din \u00eentreaga\/scurta lui istorie. Aparute \u00een ultimele decenii (ani) ale dictaturii ceausiste, asemenea abordari vadesc doua lucruri: atentia si \u00eensemnatatea acordate romanului (de catre scriitori, de catre critici si de catre conducatorii si responsabilii comunisti)\u00a0 si, pe de alta parte, \u00eencercarea de \u201eadaptare teoretica\u201c, de \u201e\u00eempacare conceptuala\u201c, de armonizare de contrarii, \u00eentre traditie si modernitate, \u00eentre aparente si esente, \u00eentre ideologie (politica) si estetica. \u00cen asemenea\u00a0 contructii de istorie literara, romanul cu valente politice ocupa un loc central, deoarece, se arata, \u201enoi n-am avut un roman pastoral, niciunul cavaleresc, niciunul sentimental, niciunul picaresc\u201c17 pentru ca \u201eromanul nostru a fost de la \u00eenceputurile sale unul social, cel mai adesea cu tendinta moral-politica evidenta18 , si nu de ieri de azi, ci \u201ede la \u201eIstoria ieroglifica\u201c, la \u201eCiocoii vechi si noi\u201c, \u201eViata la tara\u201c si \u201eMara\u201c si apoi p\u00e2na la \u201eRascoala\u201c, \u201eUltima noapte de dragoste, \u00eent\u00e2ia noapte de razboi\u201c sau \u201eEnigma Otiliei\u201c19 . Si mai mult de at\u00e2t, din aceasta perspectiva, pentru Anton Cosma, \u201eprimul nostru roman, Istoria ieroglifica, a fost un roman politic\u201c20.<\/p>\n
\nO definitie a romanului politic\u00a0 va da Anton Cosma, acceptabila si partial acoperitoare: \u201eromanul politic trebuie definit ca acea forma a romanului realist obiectiv a carei intentionalitate principala este prospectarea filierelor prin care existenta individuala e determinata politic, la nivelul imediatului si la acela al esentialului istoric\u201c28 . \u00cen plus, romanul de acest tip ar fi acela \u00een care \u201eobiectivul politic copleseste prin pondere si directete celelalte obiective estetice\u201c29 . De asemenea, autorul identifica o filiatie directa romanului politic, fiind de parere ca aceasta trebuie cautata mai precis \u00een perioada interbelica c\u00e2nd \u201ea \u00eenceput sa-si clarifice contururile\u201c30 , si un precursor important: \u201eLiviu Rebreanu (…) parcurge o buna parte a drumului catre noua formula, trec\u00e2nd de la romanul despre etica relatiei individ-structura politica (\u201ePadurea sp\u00e2nzuratilor\u201c31 \u2013 1922), la cel al demontarii mecanismului intim al acestei structuri \u00een criza (\u201eRascoala\u201c32 \u2013 1933) si la cel al individului dominat si nimicit de ea\u201c33 , aceasta din urma cu trimitere directa la romanul \u201eGorila\u201c (1938)34.
\nPreocupari de aceeasi natura au avut si alti autori, lui Pompiliu Macrea apartin\u00e2ndu-i observatia ca \u201eromanul politic \u00eencepe sa se constituie ca specie autonoma \u00een veacul nostru (…)\u201c35 . Exemplele alese de el pentru a ilustra acest concept, din literatura universala, sunt Maxim Gorki (\u201eMama\u201c36 ), Andre Malraux (\u201eConditia\u00a0 umana\u201c37 ), Henri Barbusse (\u201eFocul\u201c38 ), Anatole France (\u201eZeilor le e sete\u201c39 ), Ivan Bunin (\u201eViata lui Arseniev\u201c40 ). Sunt identificate de catre autor si contributii rom\u00e2nesti la afirmarea unui roman politic. Numele invocate, de oameni si de carti, nu spun mare lucru istoriei literare de acum si le reproducem cu titlu de curiozitate: Dem. Theodorescu \u2013\u00a0 \u201e\u00cen cetatea idealului\u201c (1920), \u201eSub flamura rosie\u201c (1926, romane despre culisele vietii politice rom\u00e2nesti \u00eentre 1914-1916 si de controversele dintre francofili si germanofili; Felix Aderca \u2013\u00a0 \u201eMoartea unei republici rosii\u201c (1924) si \u201eA fost odata un imperiu\u201c (1939), despre problemele politice dinafara granitelor tarii, (maghiara, bolsevica, etc.); \u201eCopilaria si adolescenta lui Vanea Rautu\u201c (1931); Zaharia Stancu, \u201eZile de lagar\u201c (1946).
\nDesigur ca identificate cu grija si atrase la tema, exemplele ar mai putea continua, dar nu vor demostra mare lucru si mai ales nu vor explica aparitia romanului politic de mai t\u00e2rziu. Pentru acesti autori, probabil, aceste cautari de filiatii \u00een trecut puteau folosi pentru atestarea unei traditii si a unei teorii a genezei si evolutiei romanului rom\u00e2nesc. Pentru cercetatorul de acum al acestui fenomen, datele obtinute sunt ale unei anti-traditii si ale unei anti-filiatii. Nimic nu seamana \u00een modul \u00een care se scria un anume tip de roman \u00een perioada interbelica si \u00een cea postbelica, poate doar numele unora dintre scriitori. Pe Rebreanu, \u00een romanele sale, nu-l limita nimic \u00een alegerea temelor, personajelor, modul de a scrie, poate doar propriile limite artistice. Putea sa scrie despre orice, dintr-o nevoie a lui, ca artist, sau dintr-o nevoie a literaturii rom\u00e2ne. \u00cen perioada de \u201edupa\u201c, scriitorii n-au mai scris niciodata \u00een deplinatatea libertatii de alegere, ci poate doar, \u00een cel mai bun caz, cu iluzia acestei libertati. Noile romane nu s-au nascut\/scris, la fel de firesc, dintr-o aceeasi nevoie a literaturii, c\u00e2t dintr-una a istoriei si, mai ales, a politicului. Libertatea individuala a artistului n-a mai fost niciodata una deplina, c\u00e2t conjuncturala, limitata, dirijata, conditionata sau de-a dreptul suprimata. Asadar, se va putea vorbi despre un altfel de roman politic, diferit de cel obisnuit, nascut \u00een conditii speciale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"