{"id":6941,"date":"2011-03-24T12:53:22","date_gmt":"2011-03-24T10:53:22","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6941"},"modified":"2011-03-24T12:54:33","modified_gmt":"2011-03-24T10:54:33","slug":"daniel-dimitriu-criticul-ca-robinson","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/daniel-dimitriu-criticul-ca-robinson\/","title":{"rendered":"Daniel Dimitriu,  criticul ca Robinson"},"content":{"rendered":"<p><em><strong> <\/strong><\/em><\/p>\n<p><em><strong> <\/strong><\/em><\/p>\n<p><em><strong>Cronicar activ \u00een toata perioada 1970-1990, Daniel Dimitriu si-a valorificat foiletonistica doar \u00een primele doua carti, trec\u00e2nd apoi la eseuri monografice, cu discreta parte de istoric literar propriu-zis. \u201eAres si Eros\u201c topeste o parte din foiletonistica dedicata poeziei \u00eentr-o \u201esuita de portrete critice\u201c ordonata \u00een functie de doua teme directoare: spiritul insurgent si devotiunea erotica. Nu sunt teme \u00eencrucisate, ci teme abordate separat, contur\u00e2nd, sub semnul fiecarei dominante, doua tipologii vagi. Pentru poetii belicosi criteriul de selectie a constat din prezenta unui \u201etemperament\u201c insurgent directionat de un anumit \u201edeterminism\u201c, \u201evazut cu precadere din unghiul socialului si politicului\u201c. N-au intrat \u00een atentia exegetului nici firile pur insurgente (dar cu insurgenta nesprijinita de determinism), nici poeticile bazate pe \u201edeterminism\u201c, dar fara temperament insurgent. Delimitarea e neta, dar relativ functionala. Poetii eroticii au fost alesi fie dintre cei \u201eesentialmente erotici\u201c, fie dintre cei incidental erotici; \u00een cazul celor din urma \u201eversurile de dragoste au fost luate drept pretext pentru reconstituirea \u00eentregului creatiei\u201c, astfel \u00eenc\u00e2t exigenta \u201eportretistica\u201c nu sufera. Axiologia selectiei e \u00eengaduitoare (\u201em-am oprit la versuri de toata m\u00e2na\u201c), dar comentariul nu confunda tema cu valoarea. Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Geo Dumitrescu, Nicolae Labis si Adrian Paunescu fac garnitura \u201eeroica\u201c a primei parti, tratati cu totii prin dominantele viziunii si, desigur, prin metamorfoza \u201etemei\u201c insurgente si a atitudinii. <\/strong><\/em>Comentariul sintetizeaza mai \u00eent\u00e2i notele creatiei fiecaruia, degaja nota decisiva si urmareste apoi metamorfozele sau doar dialectica atitudinii. Desenul sintetic initial e, de obicei, sugestiv si riguros: \u201eDe la \u00abInimi sub sabii\u00bb \u00eenspre \u00abHanibal\u00bb, lirica lui Eugen Jebeleanu \u00eencepe a se dilata, ating\u00e2nd apogeul \u00een poemele ample \/&#8230;\/, pentru ca apoi, treptat, sa revina, \u00een alt punct al spiralei, la condensarea initiala, av\u00e2nd laconismul inscriptiei\u201c. Acolada de pornire se desface apoi \u00een nuante, dar dupa ce fixeaza nota de fond: \u201eCea mai \u00eensemnata parte a liricii lui Eugen Jebeleanu sta sub semnul lui Ares. Nu numai pentru ca are ca tema razboiul si urmarile sale, ci, \u00eenainte de toate, pentru ca se razboieste cu tot ceea ce flageleaza si striveste trupul si spiritul\u201c. Analizele lui Dimitriu urmaresc, de fapt, mai degraba dec\u00e2t firul strict tematic, aceasta chimie a spiritului insurgent si cristalizarea lui \u00een atitudini diferentiate. Dialectica acestor atitudini constituie, \u00eentr-un fel, epica exegezei. Acelasi scenariu interpretativ, care porneste de la tema spre a ajunge la spirit (si apoi la viziunea poetica \u00een care acesta e investit), e aplicat si poetilor dragostei (de la Maria Banus la Dorin Tudoran, o galerie consistenta care expune dincolo de delimitarile generationiste). Interpretarile sunt nuantate, finalizate \u00een sentinte memorabile si atente la echilibrele sau dezechilibrele din interiorul poeziei, pe care Dimitriu le rezolva adesea \u00een paradoxuri elegante: \u201eAgitatia instinctului (la Nina Cassian, n.n.), trecuta \u00een cuv\u00e2nt, exprima un mod poetic de a trai viata si un mod vitalist de a trai poezia\u201c. Optiunile se exprima nu numai \u00een judecati directe, ci si \u00een dimensiunile \u201eportretelor\u201c (al lui Stanescu, de pilda, coplesindu-le pe toate celelalte) sau \u00een euforia empatica a comentariului (cu toate ca Dimitriu se tine, de regula, auster si aplicat).<br \/>\nMai ofensiva, mai polemica si mai transanta e \u201eSinguratatea lecturii\u201c, macar ca e un volum compozit, reunind exegeze de clasici (Alecsandri, Macedonski, Bacovia) si recenzii de ultima ora literara (\u00eenchinate poetilor din seria &#8217;70). Macedonski si Bacovia vor fi promovati \u00een anii urmatori la monografii aparte, iar Alecsandri a ramas un interes incidental (proiectat pe raportul elementelor romantice si clasice din opera, dar si din structura lui Alecsandri). O scurta \u201epoetica\u201c a lecturii, atasata \u00een finalul cartii, vine sa sustina demersurile \u2013 \u00een parte justitiare \u2013 din celelalte patru sectiuni ale volumului. Dimitriu e nemultumit (ba chiar iritat) de \u201e\u00eencremenirea\u201c ierarhiei literare si de concentrarea gloriei \u00een m\u00e2na c\u00e2torva reprezentanti ai generatiei &#8217;60, ceea ce duce la nedreptatirea altor valori, mai discrete, dar nu mai ne\u00eensemnate. Cum una dintre datoriile criticului e \u201esa puna \u00een discutie si sa stabileasca ierarhii\u201c, Dimitriu \u00eesi asuma \u201ede unul singur riscurile discernam\u00e2ntului\u201c si propune cel putin o completare a nomenclatorului de poeti (cu cei ramasi \u00een \u201econul de umbra\u201c: Ioanid Romanescu, Gheorghe Pitut, Nicolae Ioana, Sorin Marculescu si Gheorghe Grigurcu). Riscul acestui discernam\u00e2nt \u201ede unul singur\u201c se face \u00een baza convingerii ca, indiferent de corul exegetic ce poate \u00eensoti o opera, \u00een momentul fundamental al lecturii criticul purcede de la inocenta, de la \u201eacea lectura care nu foloseste sau uita deliberat experienta altor lecturi\u201c (desi, daca face chiar asa, nu face chiar bine). Exegetul trebuie sa aiba de fiecare data \u201esentimentul descifrarii unui text nou, necunoscut\u201c si sa stea singur cu opera (pe care o interogheaza si care-l interogheaza la r\u00e2ndul ei). Criticul e un Robinson care ia de unul singur aventura umanitatii\/literaturii. Cu o astfel de lectura, ierarhia literara \u00eei rezulta serios afectata, de nu viciata (iar Dimitriu propune completarea ei cu poetii numiti mai sus). Cititi \u201edirect\u201c, \u201eIoanid Romanescu sau Sorin Marculescu nu trebuie sa se f\u00e2st\u00e2ceasca daca sunt pusi alaturi de Ioan Alexandru sau Marin Sorescu\u201c. Tot cu fond justitiar e si capitolul de \u201eAfinitati\u201c, \u00een care Dimitriu \u00eesi exprima net optiunile \u00eentre poetii valului &#8217;70: Mircea Dinescu, Bujor Voinea, Dinu Flam\u00e2nd, Adrian Popescu, Dan Verona si Mara Nicoara. Precum se vede, riscurile \u201ediscernam\u00e2ntului de unul singur\u201c nu sunt mici. Alt soi de nedreptati repara Dimitriu \u00een capitolul \u201eViolon d&#8217;Ingres\u201c, consacrat poeziei lui Camil Petrescu, Zaharia Stancu si Vladimir Streinu, la toti umbrita de alte componente ale operei. Batalia de ierarhie e dusa cu ton sigur, apasat.<br \/>\n\u201eBacovia\u201c deschide seria eseurilor monografice, serie \u00een care se vor mai \u00eenscrie Minulescu, Macedonski si Stanescu. \u201eMonografiile\u201c lui Dimitriu sunt stricta interpretare (ceea ce nu \u00eenseamna ca baza datelor istorice nu e pusa \u00een valoare) si ele acceseaza frontal problematica fundamentala a operei. \u00cen cazul lui Bacovia, primul nod dezlegat e cel al conventionalitatii sau spontaneitatii operei, Dimitriu trans\u00e2nd de partea \u201econventionalistilor\u201c: \u201eBacovia stap\u00e2neste perfect limbajul si \u00eel organizeaza cu o precizie si un rafinament exceptionale\u201c. Sunt trecute scrupulos si nuantat \u00een revista relatiile \u201elivresti\u201c ale lui Bacovia, \u00een primul r\u00e2nd cu simbolismul si simbolistii, totul merg\u00e2nd spre concluzia ca \u201eBacovia \u00eemprumuta material pe care \u00eel foloseste \u00een operatii lirice fara echivalent\u201c. \u201eObsesiile\u201c preluate de la simbolisti devin \u201emotivele exogene\u201c ale poeziei bacoviene, pe care Dimitriu le abordeaza pe r\u00e2nd (cromatica, muzicalitatea, \u201edecadentismul\u201c, limbajul neologizat, picturalul). Spatiul bacovian e si el explorat \u00een toate componentele, de la ansamblul \u201eprovincial\u201c (\u201eprovincia\u201c ca \u201eemblema spatiala\u201c; nu topos, ci cosmos) la detaliile decorului de interior. Exegeza se focalizeaza apoi asupra subiectului liric, asupra \u201epersonajului\u201c bacovian (si asupra \u201epersonajului feminin\u201c din poezie), prilej cu care exegetul \u00eel scoate pe Bacovia din simbolism si-i propune poezia drept \u201eo viziune inconfundabila asupra conditiei omului \u00een acest secol\u201c.<br \/>\n\u201eIntroducere \u00een opera lui Ion Minulescu\u201c e o monografie usor mai conformista, mai dupa canoane, \u00een care Dimitriu discuta cealalta fata a simbolismului, reprezentata de Minulescu. Dar nu at\u00e2t de conformista \u00eenc\u00e2t sa nu \u00eenceapa prin analiza prozei minulesciene \u2013 romane si nuvele \u2013, poate singura expertiza serioasa dedicata acestei parti din opera minulesciana. Si concluzia analizei este surprinzator de pozitiva, fiind gata-gata sa modifice raportul de valoare dintre proza (partea fantastica) si poezie: \u201e\u00een interesanta aventura a fantasticului rom\u00e2nesc, el se impune ca o prezenta de prima marime. As spune ca rolul pe care \u00eel joaca \u00een aceasta aventura e mult mai proeminent si mai semnificativ dec\u00e2t acela pe care \u00eel are poezia sa \u00een competitia dificila a liricii interbelice\u201c. Nu mai putin riguros e si capitolul dedicat teatrului minulescian, at\u00e2t celui scris, c\u00e2t si celui trait. Firul biografic nu e \u00eensa abandonat si pe baza lui Dimitriu reface si contextul (parizian si rom\u00e2nesc deopotriva) cultural si literar al epocii; tot \u00een virtutea lui sunt desfasurate si calitatile poeziei minulesciene, al carei raport cu simbolismul devine (ca si \u00een cazul lui Bacovia) discutabil (tocmai din excesul de adeziune, caci simbolismul e preluat ca heraldica de un poet, \u00een fond, baroc).<br \/>\n\u201eGradinile suspendate\u201c, exegeza dedicata \u201epoeziei lui Alexandru Macedonski\u201c, \u00eencheie \u201etrilogia simbolista\u201c a lui Dimitriu. Abordata pe patru nivele (care devin si succesiuni \u00een devenirea operei), poezia lui Macedonski e investigata p\u00e2na la analizele de imaginar (\u00eendeosebi \u00een ultimele doua capitole \u2013 \u201eCelestul\u201c si \u201eHimericul\u201c), combin\u00e2nd, de regula, analiza ideatica sau programatica (\u00een care sunt identificate toate convertirile si ambitiile poetului) cu cea atitudinala si vizionara; Dimitriu deduce caracterele macedonskiene si dinlauntrul poeziei, si din confruntarea acesteia cu epoca. Reprezent\u00e2nd \u201eprima mare actiune contestatara din poezia rom\u00e2neasca\u201c, atitudinea lui Macedonski (si poezia odata cu ea, dar nu neaparat \u00een dependenta de ea) e conspectata \u00een toate meandrele ei, dar si \u00een liniile de forta (\u201eEroicul\u201c si \u201eEroticul\u201c alaturi de celelalte doua). Asa cum sunt dispuse capitolele, ele indica sensul evolutiei \u00een trepte a poetului (ceea ce analizele confirma), pe fondul unei tensiuni permanente \u00eentre \u201eomul Macedonski\u201c (dec\u00e2t care \u201enimic mai romantic\u201c) si \u201esfidarea biografiei\u201c profesata de poezie. \u00cen scurt, poezia lui Macedonski lichideaza romantismul si deschide modernismul.<br \/>\nTeza de doctorat la origine, \u201eNichita Stanescu. Geneza poemului\u201c e o interpretare marcat (desi nu agresiv) polemica, pornind de la premisa ca poezia stanesciana nu e at\u00e2t o forma a \u201ereflectiei si cunoasterii\u201c, c\u00e2t una a \u201eautoreflectiei si autocunoasterii\u201c, \u201eproces si obiect\u201c deodata si mai degraba \u201emod de producere a sensului\u201c dec\u00e2t sens ca atare. Teza (\u00een fond, cam asta e) e urmarita \u00een articularea ei cronologica, pas cu pas, \u00eentr-o interpretare destul de \u201ereductiva\u201c a poeziei stanesciene, trecuta de fiecare data printr-o grila anume si nu lasata sa respire liber \u00een toata complexitatea semnificatiilor sale. Dar pe firul ideii, popasurile analitice, oric\u00e2t de \u201edemonstrative\u201c, se aduna \u00eentr-o compozitie interpretativa care recupereaza toata diversitatea si contradictorialitatea interioara a poeziei. Ceea ce analizele concrete demonstreaza e \u00eentarit, \u00een partea secunda a cartii, de aceleasi idei extrase, de aceasta data, din productia \u201enecanonica\u201c a lui Stanescu.<br \/>\n\u201eBacovia dupa Bacovia\u201c reia \u2013 si amplifica \u2013 micul capitol dedicat receptarii poetului, urmarind \u00eensa si procesul de \u201ebacovianizare\u201c al poeziei rom\u00e2nesti, dar mai ales adaug\u00e2nd precizari utile la interpretarile din monografia propriu-zisa.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cronicar activ \u00een toata perioada 1970-1990, Daniel Dimitriu si-a valorificat foiletonistica doar \u00een primele doua carti, trec\u00e2nd apoi la eseuri monografice, cu discreta parte de istoric literar propriu-zis. \u201eAres si Eros\u201c topeste o parte din foiletonistica dedicata poeziei \u00eentr-o \u201esuita de portrete critice\u201c ordonata \u00een functie de doua teme directoare: spiritul insurgent si devotiunea erotica.&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/daniel-dimitriu-criticul-ca-robinson\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Daniel Dimitriu,  criticul ca Robinson<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[550,5127,5129,1525,5128,5130],"class_list":["post-6941","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-adrian-paunescu","tag-daniel-dimitriu","tag-eugen-jebeleanu","tag-geo-dumitrescu","tag-mihai-beniuc","tag-nicolae-labis"],"views":2381,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6941","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6941"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6941\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6941"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6941"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6941"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}