{"id":6936,"date":"2011-03-24T12:50:58","date_gmt":"2011-03-24T10:50:58","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6936"},"modified":"2011-03-24T12:52:22","modified_gmt":"2011-03-24T10:52:22","slug":"noi-evolutii-noi-ingrijorari","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/noi-evolutii-noi-ingrijorari\/","title":{"rendered":"Noi evolutii, noi \u00eengrijorari"},"content":{"rendered":"

Catastrofa provocata \u00een Japonia de cutremurul din 11 martie face dificila \u00eencropirea unor note despre evenimentele internationale carora, de la o vreme, am \u00eencercat sa le gasesc \u00eentelesurile si sa le tratez \u00een spatiul rezervat de revista \u201eCultura\u201c. Poate ca ar trebui sa consacru acest ultim articol eroismului japonezilor, curajului si demnitatii cu care ei se lupta cu natura si cu dezastrul. Le aduc un pios omagiu si ma \u00eentorc, cu regret, la constr\u00e2ngerile jurnalistice. <\/strong><\/em>
\nReuniti la 11 martie, sefii statelor membre ale Uniunii Europene au \u00eencercat sa avanseze \u00een adoptarea unui plan global pentru criza datoriilor din zona euro. Nu este imposibil ca unele state sa trebuiasca sa paraseasca clubul acesta \u00een cazul \u00een care conducatorii lor nu vor putea respecta conditiile interventiilor de salvare. Germania, care asigura jumatate din fondurile de interventie, nu se lasa \u00eenduplecata. Angela Merkel a insistat pentru ca masurile sa fie riguros respectate chiar daca a trebuit sa faca, la r\u00e2ndul ei, concesii. Fac\u00e2ndu-le, cancelarul german a reusit sa conserve pozitia Germaniei de lider \u00een Uniunea Europeana si, totodata, sa respecte reticentele contribuabilului german fata de generozitatea statului lui.
\nOric\u00e2t de evidenta se profileaza agitatia \u00een zona euro, preocuparea cea mai mare \u00een lumea de azi o da cursul evenimentelor din Libia. Gadhafi nu cedeaza usor. Era de asteptat. \u00cen patruzeci de ani de dictatura el s-a exersat nu numai \u00een vicleniile puterii, ci si \u00een perversitatea ei, si-a pus la punct nu numai structurile de forta de care avea nevoie, ci si mecanismul draconic de subjugare a lor. Dupa trei saptam\u00e2ni, iata ca \u00eencepe sa rec\u00e2stige pe cale militara ceea ce pierduse \u00een fata revolutionarilor. Aceasta nu-l face \u00eenvingator, ci vulnerabil. Diplomatic, a pierdut totul. Timpul, \u00een imediat chiar, va demonstra ca este perdant. Revenirea lui se hraneste at\u00e2t din puterea acumulata sub \u00eengaduinta unora dintre liderii lumii, despre care am mai scris, c\u00e2t si din ezitarile marilor puteri de a interveni eficient \u00een sustinerea insurgentilor libieni. Nu m-au surprins, citind \u00een \u201eLe Figaro\u201c, comentariile despre dificultatile care \u00eempiedica Uniunea Europeana sa ia o atitudine clara fata de resuscitarea puterii dictatorului. Cresterea pretului petrolului a creat teama adoptarii unei pozitii dure care l-ar fi costat rapid pe Gadhafi. Este una dintre explicatii. Presedintele Sarkozy a recunoscut Comitetul National de Tranzitie al\u00a0 revolutionarilor, dar masura se dovedeste, deocamdata, fara efect. Disputata este si propunerea presedintelui francez de a se recurge la pedepsirea (militara) a lui Gadhafi chiar si fara o rezolutie a Consiliului de Securitate. Premierul britanic David Cameron l-a urmat \u00een buna parte, dar multi dintre aliati ram\u00e2n rezervati. Cancelarul german Angela Merkel si presedintele Barak Obama sunt cei mai importanti dintre acestia. Potrivit fostului candidat la presedintia Statelor Unite, John Kerry, presedintele Barak Obama face eforturi pentru a nu repeta greselile lui George W. Bush\u00a0 sub presedintia caruia au fost deschise doua conflicte \u00een lumea arabo-musulmana, adica razboaiele din Irak si Afganistan. El este sensibil la sfaturile ministrului apararii, Robert Gates, iar secretarul de stat Hillary Clinton consulta neobosita aliatii. A aparut ideea, tot franceza, a decretarii unei ,,zone de excludere aeriana\u201c, dar ministrul apararii american \u00eenclina sa creada ca aceasta ar echivala cu un act de razboi. Ceea ce ar implica masuri militare de neutralizare a apararii antiaeriene a lui Gadhafi. Tot razboi s-ar numi. \u00cent\u00e2rzierea luarii unei decizii la Casa Alba vine si din dificultatile previzionate de a fi obtinuta o rezolutie \u00een Consiliul de Securitate pentru o solutie militara. China si Rusia nu par dispuse sa aprobe o astfel de rezolutie. Pozitiile Pekinului si Moscovei au \u00een spatele lor interesul, precedentul put\u00e2nd deveni periculos pentru complicatele situatii din Cecenia si Tibet. Numai ca ezitarile costa, timpul (suntem \u00een 14 martie) nu este favorabil insurgentilor libieni. Nu este exclus, spun unii, ca Washingtonul sa joace rolul lui Pillat din Pont si sa lase aliatilor mai activi o anumita initiativa. Sunt avute \u00een vedere propunerile lui Sarkozy. Franta nu mai are pozitia de dinainte de razboiul din Irak c\u00e2nd ministrul sau de externe, Dominique de Villepin, s-a batut \u00een Consiliul de Securitate pentru adoptarea unei rezolutii tocmai pentru a i se da legitimitate oricarei interventii, fie si militare, daca ea s-ar fi dovedit necesara. Angela Merkel s-a manifestat cu mult mai multa cumpatare. Unii o considera conservatoare, altii ezitanta, dar putini sunt cei care o critica pentru aceasta pozitie. Undeva am gasit o remarca peste care nu pot trece: interesele statelor mari sunt diferite \u00een Libia si aceasta \u00eel avantajeaza, deocamdata, pe Gadhafi.
\nSemne de incertitudine apar, \u00eensa, \u00een pozitiile unor state arabe si africane. Dupa rec\u00e2stigarea de catre armata lui Gadhafi a unor zone cucerite de revolutionarii libieni, arabii si africanii au devenit mai rezervati \u00een declaratii. Prudenta vine, evident, din interesul acelor lideri care nu vor sa piarda partida. Unii dintre acestia sunt favorizati de atitudinea acelor musulmani care se tem ca revoltele pot duce la destramarea institutiilor politico-religioase islamice. Asa se face ca acum unii dintre liderii arabi, vulnerabili politic, sunt indirect protejati din motive religioase. Surprizele pot sa apara, \u00eensa, destul de repede \u00een Africa. Prudenti, liderii africani si-au moderat discursul discret pentru ca \u2013 acum este evident \u2013, revolutiile din nordul continentului sunt preponderent sociale, iar saracia \u00een statele africane este \u00eenca si mai mare dec\u00e2t \u00een cele arabe. \u00cen plus, Gadhafi a avut grija sa-i cumpere deschiz\u00e2nd banci \u00een statele de la sud de Sahara \u00een care acestia \u00eesi pastreaza conturile.
\nDe la entuziasm la incertitudini scriu mai nou unii dintre ziaristii occidentali. Totusi, procesul de primenire a regimurilor arabe nu mai poate fi oprit. Desi regele Marocului a luat unele masuri care urmaresc reechilibrarea fortelor politice si separarea puterilor \u00een stat, la Casablanca au aparut miscari de strada, \u00een Yemen revoltele se intensifica iar Emiratele arabe nu sunt, nici ele, la adapost.
\n\u00cen toate aceste fram\u00e2ntari, o bucurie ne este rezervata si noua, rom\u00e2nilor. Ministrul nostru de externe, Teodor Baconschi, s-a pronuntat cu mai multa limpezime \u00een chestiunea libiana declar\u00e2nd, la o reuniune importanta cu omologii lui din Uniunea Europeana, ca Rom\u00e2nia nu agreeaza o solutie militara \u00een Libia.<\/p>\n

P.S. Si acum, pentru ca este ultimul articol, \u00eemi \u00eengadui un post scriptum. Am vrut mai demult sa scriu despre reactia politicienilor rom\u00e2ni la evenimentele internationale pornind de la \u00eentrebarea: au ei sensibilitati fata de evenimentele prin care trece azi lumea? Prima si cea mai la \u00eendem\u00e2na constatare este ca politicianul rom\u00e2n de azi nu vede lumea de dincolo de afacerile care \u00eel intereseaza. Inapetenta vine si de la concentrarea excesiva pe combinatiile profitabile de acasa.
\nDemocratia interbelica nu a oferit Rom\u00e2niei raiul elogiat de amatori, dar nici nu a fost iadul pe care contestatarii interesati au \u00eencercat sa-l proneze. Dispute politice au fost si atunci, coruptie de asemenea. Dar, parca mai erau si exceptii, existau si mari constiinte. C\u00e2nd a preluat primul lui mandat de prim ministru, Titu Maiorescu avea de rezolvat stingerea diferendului dintre liberali si conservatori \u00eentr-o afacere cu tramvaiele. Ceva a reusit. I. G. Duca n-a fost bogat si nu s-a \u00eembogatit ca politician. \u00cen timpul mandatului lui de prim ministru era chirias, biroul lui era \u00eentr-o odaie \u00een care abia \u00eencapeau patru persoane la o masa de brad. ,,Avea o mica si modesta casa la Maldaresti, scrie un contemporan, unde-si petrecea vacantele, caci \u00een strainatate nu-i dadea m\u00e2na sa se duca, cum faceau de obicei alti politicieni si mai ales sefii de partide\u201c. Om de o vasta cultura, de care nu facea caz, I.G. Duca\u00a0 a fost preocupat sa redreseze economic si financiar tara pornind de la doctrina liberala at\u00e2t de potrivita cu momentul istoric pe care \u00eel traversa Rom\u00e2nia. Nu si-a putut duce opera la capat pentru ca a fost asasinat de legionari. El ne spune, cred, ca poti fi liberal fara sa fii bogat si ca nu este nevoie sa folosesti p\u00e2rghiile politice pentru a te \u00eembogati neaparat.
\nApoi, \u00een perioada interbelica mai era si ceva demnitate. Mihail Kogalniceanu a prezentat demisia \u00eentregului cabinet c\u00e2nd Adunarea deputatilor a respins proiectul legii rurale care prevedea, ca element fundamental, \u00eemproprietarirea taranilor. Maiorescu a procedat de doua ori \u00een acelasi mod c\u00e2nd proiectele legilor \u00eenvatam\u00e2ntului prin care tinea sa modernizeze scoala rom\u00e2neasca si sa o scoata de sub presiunile politicii nu au trecut prin Parlament. Iar despre relatia cu strainii, recurg la un alt liberal, I. C. Bratianu, care avertiza: ,,Nu uitati un singur moment ca daca un popor doarme si nu vegheaza asupra intereselor lui, nu Puterile straine\u00a0 vor veghea \u00een locul lui. Respectul strainatatii e bun, trebuie sa-l avem si sa-l cautam, dar el nu se adreseaza dec\u00e2t acelor popoare constiente de sine, puternice \u00eenauntru, totdeauna\u00a0 veghetoare la interesele lor. Atunci si strainatatea te respecta; si noi avem nevoie de acel respect constient al strainatatii, care nu se dob\u00e2ndeste dec\u00e2t prin actiunea constienta si energica a poporului din tara\u201c.
\nExista, ca sa spun asa, un model de cultura politica chiar si \u00een hulita Rom\u00e2nie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Catastrofa provocata \u00een Japonia de cutremurul din 11 martie face dificila \u00eencropirea unor note despre evenimentele internationale carora, de la o vreme, am \u00eencercat sa le gasesc \u00eentelesurile si sa le tratez \u00een spatiul rezervat de revista \u201eCultura\u201c. Poate ca ar trebui sa consacru acest ultim articol eroismului japonezilor, curajului si demnitatii cu care ei… Cite\u0219te mai mult »Noi evolutii, noi \u00eengrijorari<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[5125,1642,5126,5123,5124],"class_list":["post-6936","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-evenimente-libia","tag-franta","tag-germania-atitudine","tag-plan-global-de-criza","tag-zona-euro"],"views":1653,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6936","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6936"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6936\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6936"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6936"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6936"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}