{"id":6902,"date":"2011-03-17T11:41:55","date_gmt":"2011-03-17T09:41:55","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6902"},"modified":"2011-03-17T11:42:35","modified_gmt":"2011-03-17T09:42:35","slug":"weird-com-pretul-gadgeturilor-vizita-la-o-fabrica-din-china","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/weird-com-pretul-gadgeturilor-vizita-la-o-fabrica-din-china\/","title":{"rendered":"Weird.com: Pretul gadgeturilor.  Vizita la o fabrica din China"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Fabrica Foxconn din Shenzhen e una dintre cele mai moderne din China. De asemenea, e locul unde sunt asamblate iPhone-urile de ultima generatie. \u00cen ultimii cinci ani, la Foxconn s-au sinucis 17 muncitori, sarind de pe cladirile \u00eenalte din complexul industrial; 9 au murit \u00eentre lunile martie si mai, \u00een 2010. \u201eUnii au vazut sinuciderile de la Foxconn ca pe un blestem al foamei noastre globale pentru aparatura electronica ieftina\u201c, scrie Joel Johnson \u00een revista \u201eWeird\u201c. <\/strong><\/em><br \/>\nJohnson a vizitat fabrica chinezeasca \u00een trena unui scandal din presa americana, dar si din cea chinezeasca; gigantul industrial a fost acuzat ca \u00eei obliga pe muncitori sa lucreze multe ore peste program, \u00een conditii inumane. Compania Apple, unul din principalii parteneri ai Foxconn, a efectuat un control, concluzia fiind ca nu s-au descoperit \u201ecazuri de munca fortata, peste program\u201c, dar ca, totusi, muncitorii \u201elucreaza mai multe ore dec\u00e2t sunt permise de codul nostru de conduita \u2013 peste 60 de ore pe saptam\u00e2na\u201c.<br \/>\n\u201eAm ignorat primele sinucideri de la Foxconn \u2013 scrie Johnson \u2013 ca fiind triste, \u00eensa inevitabile. Dar pe masura ce numarul celor ce sareau de pe cladiri se apropia de doua cifre, un repros latent a \u00eenceput sa fiarba, mocnit, \u00een mine. Dintr-un milion de oameni, 17 sinucideri nu e mult \u2013 \u00eentr-adevar, studentii americani se sinucid cu o rata de patru ori mai mare. Totusi, dupa ani si ani \u00een care am scris ceea ce ar fi (\u00een cel mai bun caz) \u00eendrumari pentru cumparatori si (\u00een cel mai rau caz), imnuri razboinice pentru o armata de consumatori, am fost \u00eempovarat de ceea ce parea o apasare neobisnuita a constiintei \u2013 o remuscare existentiala a consumatorului pentru civilizatia \u00eensasi. Sunt aici deoarece vreau sa stiu: a ucis iPhone-ul meu 17 oameni?\u201c<br \/>\nAparent, conditiile de lucru de la Foxconn sunt foarte bune. Cantinele sunt curate, hrana e \u00eendestulatoare, dormitoarele, \u00een care sunt cazati c\u00e2te opt muncitori, sunt \u201eprecum dormitoarele din campusurile facultatilor\u201c, iar strazile si bulevardele din zonele mai putin industriale ale complexului \u201esunt precum mall-urile\u201c. \u201eDar ideea de \u00abcampus universitar\u00bb nu reuseste sa descrie marimea acestui spatiu. E mai mult ca un stat \u00een stat, un complex securizat, ce acopera mai mult de 25 de kilometri patrati, separat de restul cladirilor din Shenzhen de garduri de s\u00e2rma si de beton. (&#8230;) Orasul Shenzhen \u00eensusi a fost dezvoltat \u00een ultimele trei decenii ca o Zona economica speciala a liderului comunist Deng Xiaoping \u2013 un fel de nucleu capitalist\u201c. Centrul industrial a atras milioane de muncitori, veniti din zonele rurale sarace din vestul Chinei, \u00een cautarea unei vieti mai bune pentru ei si pentru familiile ramase acasa.<br \/>\nSpre deosebire de multe companii din Shenzen si din China, arata Joel Johnson, Fabrica Foxconn ofera conditii de viata decente pentru muncitori. Acestia nu trebuie sa \u00eesi gaseasca, singuri, adapost \u00een mahalale insalubre sau sa doarma pe bancurile de lucru, ci pot locui \u00een dormitoare \u00een cadrul complexului; pot cumpara m\u00e2ncare buna si sunt chiar protejati de hotii si de pericolele \u00eent\u00e2lnite la tot pasul pe strazile unor astfel de metropole industriale.<br \/>\nC\u00e2nd ne g\u00e2ndim la cum poate arata o fabrica din Asia, arata Johnson, ne vin \u00een minte doua imagini care se bat cap \u00een cap: sali largi, sub lumina fluorescenta, pline de masinarii operate de tehnicieni \u00een salopete curate, sau muncitori desculti aplecati peste mese de lemn \u00een \u00eencaperi \u00eennabusitoare, pline de fum si sc\u00e2ntei de la aparatele de sudura. \u201eC\u00e2nd cumparam un aparat electronic, ne imaginam prima fabrica. (&#8230;) Dar c\u00e2nd ne g\u00e2ndim la o fabrica chinezeasca, ne-o imaginam, deseori pe a doua. Unii americani \u2013 si aici ar trebui, probabil, sa nu mai vorbesc la modul general si sa ma refer, pur si simplu, la mine \u2013 nutresc o banuiala vinovata ca produsele pe care le cumparam din China, chiar si cele facute pentru companiile americane, vin cu pretul unor muncitori prost platiti sau opresati\u201c.<br \/>\nRealitatea, \u00eensa, pare a fi mult mai simpla de at\u00e2t. \u201eIata cum e sa muncesti la fabrica Foxconn: intri \u00eentr-o cladire de beton de cinci sau sase etaje, te \u00eembraci cu o salopeta si cu o acoperitoare pentru cap din plastic, si cu p\u00e2slari peste pantofi. Urci pe o scara larga spre etajul tau, care se deschide, vast, sub o lumina fluorescenta constanta\u201c. Stai \u00een picioare, pentru cea mai mare parte a turei, si asezi componente electronice pe circuite integrate, sau introduci o banda cu circuite integrate \u00eentr-o masina, sau asamblezi iPhone-uri. Ai o pauza de pr\u00e2nz de o ora, alte doua pauze de zece minute, si muncesti \u00een ture de 10 ore pe zi.<br \/>\n\u201e\u00censa munca, \u00een sine, nu e inumana\u201c, scrie Joel Johnson, \u201edaca nu consideri un loc de munca repetitiv, epuizant si alienant, asupra caruia nu ai nici o influenta sau autoritate, ca fiind inuman. Si asta e descrierea cam pentru orice loc de munca dintr-o fabrica sau pentru orice munca fizica marunta dintotdeauna\u201c.<br \/>\n\u201eC\u00e2nd 17 oameni \u00eesi pun capat vietilor, ma \u00eentreb, nu cumva i-am ranit si eu s\u00een dorinta mea de a poseda lucrurit, fie si doar un pic de tot?\u201c, \u00eesi \u00eencheie Johnson reportajul la fabrica Foxconn. \u201eSi, desigur, raspunsul, inevitabil, e da. Numai un pic de tot\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Fabrica Foxconn din Shenzhen e una dintre cele mai moderne din China. De asemenea, e locul unde sunt asamblate iPhone-urile de ultima generatie. \u00cen ultimii cinci ani, la Foxconn s-au sinucis 17 muncitori, sarind de pe cladirile \u00eenalte din complexul industrial; 9 au murit \u00eentre lunile martie si mai, \u00een 2010. \u201eUnii au vazut sinuciderile&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/weird-com-pretul-gadgeturilor-vizita-la-o-fabrica-din-china\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Weird.com: Pretul gadgeturilor.  Vizita la o fabrica din China<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[17],"tags":[5105,5107,5109,5104,5106,5110,5108],"class_list":["post-6902","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-fabrica-din-china","tag-iphone-uri","tag-muncitori-din-china","tag-pretul-gadgeturilor","tag-revista-weird","tag-scandal-fabrici-din-china","tag-sinucidere-in-china"],"views":1929,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6902","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6902"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6902\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6902"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6902"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6902"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}