{"id":6890,"date":"2011-03-17T11:33:49","date_gmt":"2011-03-17T09:33:49","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6890"},"modified":"2011-03-17T11:36:23","modified_gmt":"2011-03-17T09:36:23","slug":"o-opinie-despre-distributism","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-opinie-despre-distributism\/","title":{"rendered":"O opinie despre distributism"},"content":{"rendered":"

O stafie b\u00e2ntuie Rom\u00e2nia:
\nstafia distributismului!<\/strong><\/em>
\nAsa ar fi trebuit sa isi inceapa distributistii manifestele lor. Numai ca Marx le-a luat-o inainte\u2026
\nDistributismul este inteles, aici, in Rom\u00e2nia, ca un soi de panaceu universal, care va zdrobi imperialismele de orice fel, va depasi clivajul st\u00e2nga-dreapta, va rezolva problemele economice, oferind tuturor prosperitate, va provoca o reforma morala profunda ce va recrestina societatea in ansamblul ei.
\nCa sa vedeti omiletica distributista, va invit sa urmariti clipul Ligii distributiste de pe Youtube. Asemanarile cu textul din Manifestul lui Marx nu sunt, cred eu, int\u00e2mplatoare.
\nNoua ordine crestina<\/strong>
\nOmiletica schioapa, revolutionara, negativa, din care aflam ca distributistii vor sa instaureze o \u201eordine crestina\u201c, dar mai int\u00e2i trebuie sa \u201edea de pam\u00e2nt\u201c cu nenumarati dusmani. In rest, nu pricepem nimic din ce inseamna de fapt aceasta \u201eordine crestina\u201c.
\nE drept, clipul de pe Youtube ne spune ceva despre \u201eo organizare sociala dreapta si durabila poate fi doar aceea in care dreptul de proprietate si mijloacele de productie, distributie si schimb sunt larg rasp\u00e2ndite.\u201c
\nDar dreptul acesta este garantat pentru toti cetatenii dintr-o democratie capitalista. Doar legislatiile si fiscalitatea socialista se pun intre cetatean si libera initiativa. Asa ca\u2026 nimic nou sub soare.
\nNi se mai spune si ca: \u201eCeea ce intru Adevar conteaza este Persoana si inlocuirea secularismului printr-o ordine crestineasca.\u201c Ce e acea ordine crestineasca? Eu stiu ca absolutismul monarhic a fost o ordine crestineasca, republicile italiene medievale au fost ordine crestina, autocratia bizantina si tarista a fost ordine crestina, dar si ca democratia americana este o ordine crestina.
\nSa mergem mai departe. Sa vizitam site-ul Centrului pentru o Rom\u00e2nie Integra si Prospera, think tank-ul distributistilor rom\u00e2ni
\nPagina dedicata scopurilor acestui think tank ne spune ca avem probleme \u2013 trecerea bancilor din tara in m\u00e2ini straine, cu interese straine; activele tarii v\u00e2ndute ieftin unor investitori si speculatori straini; dependenta fiscala, financiara si politica de organizatii internationale; un sector agricol fragil si neperformant; o distribuire tot mai nedreapta a bogatiei intre rom\u00e2ni; Institutii sociale, de invatam\u00e2nt, de sanatate in ruina; exodul dureros si distructiv al rom\u00e2nilor, mai ales al tinerilor;\u00a0 populatie lipsita de curaj si de incredere; un consumerism sfruntat, agresiv, care incalca valorile morale; o reputatie internationala patata \u2013 si ca membrii acestui think tank ne vor oferi solutii. In spiritul distributist, desigur\u2026. Evident ca formularile sunt generale: nu stim precis cam ce presupun aceste solutii.
\nAsa ca mergem mai departe, avem rabdare si gasim si un specimen de solutie: o scrisoare adresata de doi membri ai think tank-ului distributist lui Jeffrey Franks, cu sfaturi, desigur\u2026
\nDescoperim o critica categorica a esecului neoliberal si o apologie a capitalismului de stat. Ce aflam:
\n\u201eCaile ferate britanice sunt administrate de sectorul privat, dar subventionate de guvern; caile ferate franceze sunt de stat. Nu-i greu de ghicit care dintre cele doua state are un sistem feroviar mai bun. Aeroporturile britanice sunt privatizate; cu toate acestea, performanta aeroportului Heathrow este deplorabila (investitorii care, in momentul privatizarii lui, au stiut sa cumpere actiuni au facut insa o gramada de bani).\u201c
\nMai, sa fie! Bietii englezi, au o retea de cai ferate deplorabila si nenorocirea de aeroport Heathrow ar trebui oric\u00e2nd inlocuita de un aerodrom \u201ede stat\u201c (recomand modelul Baneasa). Mai aflam ca \u201ejumatate din bancile din Polonia sunt detinute si controlate de stat. China, India, Brazilia si nenumarate alte state refuza sa cedeze complet controlul asupra sectorului bancar in favoarea \u201efortelor pietei\u201c si sunt inca si mai hotar\u00e2te sa nu lase sectorul bancar sa intre pe m\u00e2ini straine.\u201c Bon! Iata exemple demne de urmat: China, India si Brazilia\u2026
\nEvident, mai descoperim ca am trecut prin criza financiara cea mai mare din ultimii 50 de ani, care a batut in cuie cosciugul capitalismului (metaforele apartin autorilor). Hmmm! Si Pravda vedea cuie in cosciugul capitalismului prin anii ’30. Dar capitalismul, care paradoxal are nevoie de crize tocmai pentru a se autoregla, a supravietuit. Iar criza de acum, in comparatie cu cea din anii ’30, este o copilarie. Desi pentru profetii apocalipsei capitalismului, da bine sa o supraliciteze, transform\u00e2nd-o intr-un\u2026 Armagedon, ceva.
\nC\u00e2t de crestin este distributismul?<\/strong>
\nDupa ce ne-am amuzat un pic plimb\u00e2ndu-ne prin lumea virtuala distributista, merita sa vedem daca distributismul are treaba cu crestinismul. De ce acest subiect? Pentru ca distributistii rom\u00e2ni folosesc crestinismul ca pe o lozinca utila si atractiva, se declara crestini si lasa impresia (mai ales in discutiile particulare) ca risti si o excomunicare daca nu esti distributist.
\nDistributismul a aparut intr-un mediu catolic, fiind conceput teoretic de doi apologeti catolici excelenti, care din pacate pentru ei nu aveau insa nici pregatire economica, nici pregatirea teologica necesara pentru a construi modele economice crestine: Chesterton si Belloc. Acesti oameni apartineau timpului lor: progresismul. E drept, erau catolici, dar apartineau unei Biserici Catolice care, din ratiuni istorice foarte precise, era manifestarea nonconformismului social. A fi catolic in Anglia victoriana si edwardiana presupunea a fi nonconformist. Asa ca simpaticii nostri autori isi permiteau excentricitati care, in tari traditional catolice, ar fi fost mult mai greu digerabile. Ei mai aveau un alt mic avantaj: Biserica Catolica, fara sa condamne capitalismul, condamna liberalismul (mai ales pe cel filosofic si politic), ceea ce facea posibila o critica de pe pozitii catolice a capitalismului
\nAsa ca acesti domni britanici s-au apucat de… ce se pricepeau ei mai bine: fictiune. Nu au dorit sa faca insa o fictiune literara, ci au pus bazele unei fictiuni economice. Evident ca au avut si continua sa aiba adepti. Care, dorind sa isi pastreze morga crestina, s-au apucat sa caute in doctrina sociala catolica argumente in favoarea domniilor lor.
\nNumai ca doctrina sociala catolica a avut\u2026 involutiile ei. Dupa Conciliul Vatican II, mai ales, catolicismul social a devenit accentuat de st\u00e2nga. Daca dreptul la proprietate privata era considerat la 1891 un drept natural fundamental, respectul fata de proprietatea celuilalt fiind o virtute crestina de baza, in anii ’60 Biserica recomanda, in anumite situatii, nationalizarile, iar Papa Ioan Paul al II-lea (altfel incontestabil un mare om al Bisericii) spunea ca trebuie redistribuite toate proprietatile si lasa sa se inteleaga ca bogatia e un pacat.
\nOptiunea preferentiala pentru saraci a Bisericii Catolice din ultimii 50 de ani a dus inevitabil la apropierea de doctrinele socialiste, care viseaza la eradicarea saraciei. Astfel inc\u00e2t intre Syllabus (documentul conservatorismului catolic prin definitie) si doctrina sociala catolica din ultimii ani s-a creat o prapastie de netrecut.
\nDaca primul document condamna fundamentele filosofice ale liberalismului (chestiuni reparate prin fuziunea liberal-conservatoare din SUA anilor ’70-’80), ultimele documente critica economia de piata, ideea de profit si de bogatie, fac plecaciuni nu doar tiermondismului si altor ideologii st\u00e2ngiste soft, ci chiar si lui Marx (a se vedea c\u00e2t de blajin se raporteaza Papa la el in ultimele doua enciclice, in comparatie cu tonul ferm al unui Pius al XI-lea sau al unui Pius al XII-lea). Catolicismul a imbratisat (cu exceptia c\u00e2torva fericite bastioane, precum Opus Dei sau Acton Institute) o mentalitate de st\u00e2nga.
\nCa si conservator, ma intreb c\u00e2t de crestina mai este doctrina sociala catolica. Distributistii insa se raporteaza la ea pentru a isi justifica socialismul\u2026
\nDar sa mergem mai departe: distributistii vorbesc, dupa cum am vazut, despre o ordine crestina. Este, crestineste posibil asa ceva? Evident ca nu! Crestinismul este realist. Nu viseaza la societati drepte pe acest pam\u00e2nt si miza sa este Imparatia Cerurilor, nu o ordine pam\u00e2nteasca. Crestinismul nu este revolutionar. El nu \u201eda de pam\u00e2nt\u201c, asa cum vor distributistii, ci stie ca regimurile politice, bune sau rele, sunt lasate de Dumnezeu, pentru m\u00e2ng\u00e2iere sau certare.
\nDoctrina distributionistilor <\/strong>
\nCrestinismul nu vrea sa schimbe fata lumii, ci doar sa intoarca sufletul omului catre Dumnezeu. Si are suficienta bataie de cap cu o astfel de provocare, ca sa se apuce sa faca ordine si prin politica\u2026
\nCrestinismul in politica este eshatologic. Citeste semnele timpului si nu are nicio speranta in aceasta istorie. Desigur ca incurajeaza binele si dreptatea, dar este realist: aceasta lume are un stap\u00e2nitor, care nu este Hristos.
\nC\u00e2nd credinta crestina in imparatia lui Dumnezeu pe pam\u00e2nt a devenit aspiratie politica, atunci s-au nascut ideologii ale mortii. Comunismul si nazismul nu sunt altceva dec\u00e2t copiii atei ai unor parinti eretici: crestinii hiliasti si revolutionari care au crezut ca daca pun foc r\u00e2nduielilor acestei lumi vor putea sa instaureze paradisul pe pam\u00e2nt.
\nDar daca nu sunt crestini, ce sunt totusi acesti distributisti? Ma refer mai ales la cei rom\u00e2ni. Daca pierdeti vremea pe forumuri si grupuri de discutie ale distributistilor rom\u00e2ni veti avea c\u00e2teva surprize:
\natmosfera este destul de cosmopolita din punct de vedere ideologic. Sunt si conservatori, si national-comunisti, si legionari, si ortodocsisti si apolitici care discuta acolo aprins. Se infiereaza proletar marea finanta (sotto voce, precum domnul Hurduzeu intr-o conferinta de anul trecut de la Constanta, mai transmit si c\u00e2te o reflectie antisemita de genul \u201ece credeti? ca ne lasa evreii?\u201c), dar se aplauda un personaj ca domnul Calin Georgescu, apropiat de Clubul de la Roma, care, intre noi fie vorba, nu e mai deloc criticat (acolo nu e marea finanta, e drept, acolo sunt \u201etovarasi\u201c de incredere).
\nCa sa se gaseasca radacini nationale, cooperatismul socialist utopic si teoriile st\u00e2ngiste ale unui Madgearu sunt invocate ca argumente ale traditiei venerabile a distributismului rom\u00e2nesc, dar se recita si poezii precum \u201eNoi vrem pam\u00e2nt\u201c, desi niciun taran nu dorea pam\u00e2ntul pentru cooperative.
\nAtmosfera intelectuala ma face sa ma g\u00e2ndesc la\u2026. colectia \u201eIdei contemporane\u201c de la editura Politica (poate ca nu int\u00e2mplator, in contextul in care cel putin domnul Hurduzeu a lucrat ca redactor la acea editura). Colectia aceea prezenta texte marxiste mai nonconformiste (straine de linia oficiala a materialismului dialectic), fiind supapa intelectuala pentru multi in epoca. Dar\u2026.nu era nimic care sa nu fie marxist si conform cu linia partidului acolo.
\nNu int\u00e2mplator, zic eu, autorii de la Idei Contemporane, prezenti in discursul distributistilor hurduzeieni, precum Nicholas Georgescu-Roegen, sunt aplaudati ca modele de luat in seama. Nu mai vorbim despre clubul de la Roma sau de marcusianismul cu care dl Hurduzeu critica Occidentul \u201edecadent\u201c (sesizabil mai ales in cartea despre teroristul Unabomber).
\nAsadar\u2026 o ciorba doctrinara. Insa nici macar asta nu e o ciorba autentica. De pe pozitii poate ceva mai bine precizate doctrinar, Dughin, la Moscova, fierbe o ciorba doctrinara ortodoxo-bolsevico-panslavista, cel putin la fel de interesanta.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O stafie b\u00e2ntuie Rom\u00e2nia: stafia distributismului! Asa ar fi trebuit sa isi inceapa distributistii manifestele lor. Numai ca Marx le-a luat-o inainte\u2026 Distributismul este inteles, aici, in Rom\u00e2nia, ca un soi de panaceu universal, care va zdrobi imperialismele de orice fel, va depasi clivajul st\u00e2nga-dreapta, va rezolva problemele economice, oferind tuturor prosperitate, va provoca o… Cite\u0219te mai mult »O opinie despre distributism<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[5102,5099,4572,5100,5101],"class_list":["post-6890","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-capitalim-de-stat","tag-distributis","tag-ideologii","tag-liga-distributista","tag-neoliberalism"],"views":2131,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6890","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6890"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6890\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6890"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6890"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6890"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}