{"id":6814,"date":"2011-03-11T15:59:47","date_gmt":"2011-03-11T13:59:47","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6814"},"modified":"2026-01-23T20:33:47","modified_gmt":"2026-01-23T18:33:47","slug":"inflatia-ca-nano-revolutie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inflatia-ca-nano-revolutie\/","title":{"rendered":"Inflatia ca nano-revolutie"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>Filosofie pop<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">\n<p><a href=\"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/\" target=\"_self\">www.nicuilie.eu<\/a><br \/>\nPoti face revolutie cu oameni \u00een strada. Cele mai spectaculoase revolutii asa sunt: cu raniti, cu eroi si martiri. Sau poti face revolutii cu tipografia de bani. Aceste<br \/>\nrevolutii nu sunt spectaculoase, abia daca fac c\u00e2teva titluri \u00een publicatiile specializate, dar sunt cele mai numeroase.<br \/>\nInflatia \u00eentr-o economie este definita ca exces de moneda fata de bunurile a caror tranzactie trebuie sa o mijloceasca. Are curbe, din punct de vedere economic, are proceduri, are mecanisme, are diagnoze si prognoze.<br \/>\nInteresanta cu adevarat este doar din punct de vedere social.<br \/>\n\u00cen mod normal, \u201epe economic\u201c, este considerata un viciu al monedei, un defect structural care intervine \u00een circulatia marfurilor pe niste disfunctionalitati ale pietei, pe incapacitatea de prognoza a actorilor economici sau pe nevoia guvernelor de a crea si finanta deficite. \u00cendeobste statul, actor economic care emite moneda, este creditat cu controlul inflatiei si deflatiei, lucru nu \u00eentotdeauna adevarat.<br \/>\nCa mecanism, \u00eentr-o explicatie \u201epop\u201c, inflatia functioneaza astfel (caz limita, cu titlu de exemplu): o economie produce 100 de bunuri cu valoarea \u201enaturala\u201c de 1000 de monede si mai tranzactioneaza capitaluri (imobiliare) \u00een valoare naturala de 500 de monede. Pe piata ar trebui sa existe 1500 de monede prin care sa se efectueze toate tranzactiile. Numai ca la aceste valori, de unu la unu, nu se fac tranzactii, toti proprietarii de bunuri\/imobile av\u00e2nd tendinta de a-si supraevalua proprietatea si de a cere doua monede pentru o valoare unitara naturala. Pe piata apar asadar 3000 de monede prin care tranzactile se efectueaza la pretul vizat. Avem o inflatie de 100% si fiecare moneda valoreaza asadar doar jumatate din valoarea ei nominala. La acest palier inflatia este strict o chestiune contabila si moneda actioneaza omogen asupra tuturor marfurilor tranzactionabile. \u00cen mod real inflatia nu actioneaza omogen. Pe piata reala apar doar 500 de monede noi care actioneaza diferit asupra bunurilor si capitalurilor, facilit\u00e2ndu-le pe cele mai volatile si \u201edevaloriz\u00e2ndu-le\u201c pe celelalte, cele mai expuse fiind capitalurile.<\/p>\n<p>Inflatia e un lucru bun \u00eentr-o societate. Desi finantistii vorbesc  adesea despre moneda \u00een exces ca fiind \u201emoneda rea\u201c, ei sunt constienti  ca pe o piata cu un echilibru perfect tranzactiile ar fi sporadice. \u00cen  actuala criza economica ceea ce nu functioneaza este exact aceasta  \u201esuprafinantare\u201c efectuata de state si banci. Fara moneda \u00een exces,  economia devine statica, promisiunile de cumparare\/dob\u00e2nzile prea mici  sau prea mari, iar circuitul economic si social tinde spre consolidarea  valorilor economice si deflatie.<br \/>\n\u00cen mod real, desi statele concep \u201estrategii de lupta contra inflatiei\u201c, inflatia este \u00eencurajata  \u00een mod permanent si se vizeaza doar stabilizarea ei \u00een limite  considerate tolerabile din punct de vedere economic si social. Prin  inflatie c\u00e2stiga toti actorii economici activi si pierd toti cei  statici. Iar activitate \u00eenseamna, at\u00e2t \u00een filosofia economica, c\u00e2t si \u00een  cea pozitivist-sociala, progres. Inflatia este asadar mecanismul prin  care se dez-osifica o societate, sunt penalizate mostenirile si  imobilizarile de capital si sunt valorificate si \u00eencurajate tehnologiile  si tehnicile economice noi, inclusiv clasele si grupurile sociale prin  care acestea se produc. Este, strict teoretic, o mini-revolutie sociala,  o nano-revolutie \u00eendreptata \u00eempotriva establishment-ului si a  tendintelor acestuia de a deveni inert economic si conservator. Cu c\u00e2t o  economie este mai omogena, \u201emai perfecta\u201c, cu at\u00e2t aceste efecte  sociale se produc mai eficient, elimin\u00e2nd, ca \u00een SUA, necesitatea unor  revolutii \u201ecatastrofice\u201c \u00een care decontarile economice de valoare  sociala sa se produca \u00eentr-un stadiu unic si violent.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Filosofie pop www.nicuilie.eu Poti face revolutie cu oameni \u00een strada. Cele mai spectaculoase revolutii asa sunt: cu raniti, cu eroi si martiri. Sau poti face revolutii cu tipografia de bani. Aceste revolutii nu sunt spectaculoase, abia daca fac c\u00e2teva titluri \u00een publicatiile specializate, dar sunt cele mai numeroase. Inflatia \u00eentr-o economie este definita ca exces&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inflatia-ca-nano-revolutie\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Inflatia ca nano-revolutie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[5111,5116,5114,5112,183,5113,5115],"class_list":["post-6814","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-inflatie","tag-keynesism","tag-macroeconomie","tag-nano-revolutie","tag-revolutie","tag-rolul-inflatiei","tag-tipuri-de-revolutii"],"views":1876,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6814","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6814"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6814\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28035,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6814\/revisions\/28035"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6814"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6814"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6814"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}