Am intrat \u00een zodia postliteraturii? Ceea ce stim e ca ne aflam \u00een zodia celor mai bizare, mai ideologizate si ideologizante doctrine, concepte, formule, nu doar literare, menite sa tulbure si mai mult apele lumii ori pur si simplu sa socheze \u00eentr-o vreme si asa a tuturor agresiunilor. \u201eCorectitudinea politica\u201c este de departe cea mai scandaloasa. O \u00eentrebare mai legitima dec\u00e2t cea de mai sus mi s-ar parea una pe care o pune Irina Petras: \u201eUnde mai sunt vremurile c\u00e2nd citeai si reciteai pe \u00eendelete o carte, sa-i degusti savorile?\u201c. Altfel spus, ce se \u00eent\u00e2mpla cu asa-numita lectura traditionala, adevarata lectura ziditoare \u00een spirit? Pai ce sa se \u00eent\u00e2mple?! Celor care au nostalgia ei sau celor care o mai practica, printre care ma numar, trebuie sa le marturisesc ca am citit \u201eLiteratura rom\u00e2na contemporana\u201c a Irinei Petras pe suport electronic. Este prima si probabil si ultima carte ce \u201ebeneficiaza\u201c de lectura mea \u00een aceasta forma. Am sentimentul ca nici nu am citit-o, desi am citit-o, \u00eenc\u00e2t \u00eemi pun oarecum jenat problema daca e decent sa o comentez. Noroc ca nici nu \u00eemi propun sa scriu o cronica, asa cum nu fac aproape niciodata la aceasta rubrica. O folosesc doar ca pretext si prilej de a releva c\u00e2teva idei si teme (autoarea \u00eesi intituleaza o sectiune a cartii: \u201eTeme si digresiuni\u201c) continute \u00een \u201epanoramele\u201c sale, desi Irina Petras precizeaza ca \u00een \u201eLiteratura rom\u00e2na contemporana\u201c, aparuta \u00een 2008, nu propune \u201enici panorama, nici istoria literaturii rom\u00e2ne, ci varianta mea de lectura\/privire asupra cartilor rom\u00e2nesti despre care am scris din 1970 p\u00e2na astazi\u201c, iar volumul din 2010 \u2013 \u201eLiteratura rom\u00e2na contemporana. Prelungiri\u201c \u2013 \u00eel continua pe primul \u201eadaug\u00e2nd alte interventii pe teme de lume literara si alte cronici la carti rom\u00e2nesti\u201c. Si pentru ca am \u00eenceput aceste \u00eensemnari pe un (semi)ton nostalgic, ma grabesc sa citez o apreciere a Irinei Petras demna de toata atentia: \u201eCultura (inclusiv dimensiunea ei estetica presupusa \u00een suferinta) nici nu moare, nici nu \u00eenvie, ea este si se face nu neaparat \u00een ciuda oricaror conditii, ci indiferent de ele, \u00een cele din urma. Adica, las\u00e2ndu-se marcata de tot ce se \u00eent\u00e2mpla pe lume fara a pierde distanta care o caracterizeaza\u201c.
\nUn spatiu considerabil acorda autoarea poetelor (ma feresc de mult uzitata sintagma: lirica feminina). Cel putin aparent nepreocupata prea mult de ierarhii, \u00een \u201ecrochiurile\u201c sale stau alaturi mari poete ca Ileana Malancioiu, Ana Blandiana sau Constanta Buzea de, iau la \u00eent\u00e2mplare c\u00e2teva nume, Passionaria Stoicescu, Mariana Bojan, Floarea Tutuianu ori Roxana Ticoe-Tirea, \u00eentr-o asa-zic\u00e2nd democratie exemplara \u00een mai multe sensuri. Sa fie aceasta ilustrarea ideii ca poetele din literatura rom\u00e2na contemporana, feminine \u00eentotdeauna, dar niciodata feministe \u201eies \u00een agora \u00een deplina legitimitate. Acceptarea lor se petrece \u00een mare masura cu exceptii neglijabile, \u00een regim de egalitate a sansei\u201c, cum crede Irina Petras? Ceea ce nu \u00eenseamna, desigur, ca prejudecatile falocratice au disparut cu totul.
\nAbunda \u00een \u201epanorame\u201c concluziile si caracterizarile la care ajunge autoarea pe baza experientei sale de cronicar si eseist mereu conectat la ceea ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een primul r\u00e2nd \u00een viata literaturii, dar si \u00een viata literara. De pilda, cum \u00eei apare Irinei Petras scriitorul rom\u00e2n: \u201eOrgolios p\u00e2na la umilinta, nesigur si copilaros p\u00e2na la nerusinata sfidare, mincinos (fictionar?), senin obsedat de ADEVARURI (scris asa, cu majuscule \u2013 nota mea), str\u00e2ngator cu drepturile si risipitor cu datoriile, locuitor (genial, c\u00e2teodata!) al limbii rom\u00e2ne, t\u00e2njind recunostintei neaparat \u00abstraine\u00bb\u201c.
\nCele mai multe texte ce compun \u201epanoramele\u201c au fost publicate mai \u00eent\u00e2i \u00een reviste literare si culturale sau difuzate la Radio. Un spatiu larg \u00eel ocupa raspunsurile la anchete si interviuri pe diverse subiecte, unele realizate de publicisti mai putin cunoscuti, cel putin de semnatarul acestor r\u00e2nduri. Pe ansamblu, rezulta o dezbatere incitanta pe diverse teme si, totodata, o ampla confesiune a unui intelectual dedat cu trup si suflet lecturii si scrisului, de o harnicie mostenita: \u201eEducatia mea \u00een mediu sasesc, dar si aplecarea de oameni gospodari\u2026 a parintilor mei sunt vinovate de dictionarele, antologiile, panoramele pe care le-am alcatuit\u201c. Si venind vorba de confesiune si de autodefinire retin ca \u201ecel mai apropiat de suflet\u201c \u00eei este eseul, precum si marturisirea, de aceasta data de ordin moral, ca a \u00eencercat mereu sa devina, nu sa parvina.
\n\u201ePanoramele\u201c Irinei Petras sunt \u00een fond carti de dialog, de discursuri \u00een sensul etimologic al termenului (discursus), de st\u00e2rnire si \u00eentretinere a interesului pentru opera literara, pentru lectura, fie ea si pe suport electronic, pentru scrisul literar \u00een toate formele si genurile. Altminteri, autoarea \u00eesi cunoaste alonja chiar cu un plus de modestie: \u201eNu mi-am propus sa rezolv problemele literaturii rom\u00e2ne si nici sa rup gura t\u00e2rgului. Asa cum este, panorama (\u201eLiteratura rom\u00e2na contemporana\u201c \u2013 nota mea) e mai buna dec\u00e2t\u2026 absenta ei\u201c.
\nIrina Petras scrie nu numai cu spirit critic, ci si cu bun-simt, acesta \u00eenca si mai rar \u00een viata noastra literara, dominata de grupuri de interese, ca sa nu zic gasti, si de tabere partizane, inclusiv politic. Consideratiile sale despre generatii, premii literare si fantasmele postcomuniste (literatura de sertar, de exemplu), despre corectitudinea politica, despre \u201enesansa de a scrie \u00een limba rom\u00e2na\u201c, despre puterile si slabiciunile cititorului actual si altele sunt adeseori polemice, dar nuantate si cordiale. Se vadeste asta si \u00een capitolul \u201eScriitori si carti\u201c, o suita de comentarii critice si schite de portret privind sau plec\u00e2nd de la volume de proza, poezie, critica si istorie literara, de eseuri ori memorialistica apartin\u00e2nd unor autori din toate cele trei generatii care coexista \u00een timpul pe care-l parcurgem cu existenta noastra sau, cu o expresie a sa, la aceasta ora istorica. Ora la care, \u00een opinia Irinei Petras, harta literaturii rom\u00e2ne \u201earata foarte bine, adica \u00een lucru, cum se \u00eent\u00e2mpla totdeauna cu orice harta vie. Ea \u00eesi vede de-ale ei, imuna la forfota goala din prim-planul vietii sociale si politice. Vreau sa spun ca n-o incomodeaza nici macar strigatele alarmiste din propriul teritoriu. Literatura rom\u00e2na a z\u00e2mbit \u00eentelegatoare c\u00e2nd oportunisti de toate soiurile i-au anuntat moartea (\u2026) Recuperarile si remanierile din ultima vreme arata ca lucrurile se reaseaza, si la suprafata, \u00een fagasul firesc. Modificarile imediat vizibile cu ochiul liber se petrec, eventual, \u00een viata scriitorilor, nu \u00een viata Literaturii\u201c.
\nDar nu numai harta literaturii rom\u00e2ne de azi arata foarte bine \u00een viziunea autoarei, ci si cea a \u00eentregii noastre literaturi din ultimele cinci secole pe care a ambitionat sa o cuprinda, pe urmele inegalabilului Calinescu, \u00een \u201eIstoria\u2026\u201c sa, Nicolae Manolescu. Despre aceasta Irina Petras scrie unul dintre cele mai comprehensive comentarii. O opera impresionanta pe care criticul a publicat-o \u201esub presiunea galeriei si cu o galesa supunere la o datorie \u00abtraditionala\u00bb fata de propria cariera. Cedeaza si o face prea t\u00e2rziu. De la \u00eentreruperea contactului sustinut cu literatura rom\u00e2na au trecut aproape doua decenii. \u00cent\u00e2mplarea e vizibila pretutindeni. Constructia e uriasa, impresionanta, dar contraforturile prefetei si postfetei nu pot ascunde fragilitatea constructiei\u201c.
\nTandra formula \u201eo galesa supunere\u201c este mai mult dec\u00e2t inspirata. De altfel, Irinei Petras \u00eei reusesc de multe ori expresii memorabile sau macar citabile, dar mai ales revelatorii. Mai dau un singur exemplu. E dintr-un text referitor la cartea lui Eugen Negrici \u2013 \u201eIluziile literaturii rom\u00e2ne\u201c:
\n\u201eEugen Negrici scrie un \u00abpoem critic cu tema\u00bb: iluzia. Pasional si nestap\u00e2nit, suparat pe sat, se lasa condus de cuv\u00e2ntul inductor si pierde masura. Nu se stie bine cu cine se razboieste, fiindca acuzele sale cad \u00een gol\u201c. Cartea este \u201eo colectie de fundaturi\u201c. Ea \u201epare sa-si spulbere iluziile\u201c.
\nAdmirabil diagnostic!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Am intrat \u00een zodia postliteraturii? Ceea ce stim e ca ne aflam \u00een zodia celor mai bizare, mai ideologizate si ideologizante doctrine, concepte, formule, nu doar literare, menite sa tulbure si mai mult apele lumii ori pur si simplu sa socheze \u00eentr-o vreme si asa a tuturor agresiunilor. \u201eCorectitudinea politica\u201c este de departe cea mai… Cite\u0219te mai mult »Literatura si ora istorica (III)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[5031,5029,5030,34,5032,5028,124],"class_list":["post-6757","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-literatura-romana-contemporana","tag-ana-blandiana","tag-constanta-buzea","tag-constantin-coroiu","tag-eugen-negrici--iluziile-literaturii-romane","tag-irina-petras","tag-nicolae-manolescu"],"views":1370,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6757","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6757"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6757\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6757"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6757"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6757"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}