{"id":6735,"date":"2011-03-11T13:58:14","date_gmt":"2011-03-11T11:58:14","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6735"},"modified":"2011-03-11T13:59:43","modified_gmt":"2011-03-11T11:59:43","slug":"iarna-revolutiilor-in-lumea-araba","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/iarna-revolutiilor-in-lumea-araba\/","title":{"rendered":"Iarna revolutiilor \u00een lumea araba"},"content":{"rendered":"<p><em><strong> <\/strong><\/em><\/p>\n<p><em><strong>\u00cen numai o luna si jumatate, iata cel putin doua schimbari fundamentale, suficiente pentru a marca o \u00eentreaga epoca. Ele sunt deja de remarcat, desi revoltele din lumea araba se afla \u00eenca \u00een plina desfasurare. Iar represiunea din Libia e \u00een mod cert mult mai s\u00e2ngeroasa dec\u00e2t a fost aceea din Egipt. Noul capitol al istoriei nu priveste \u00eensa doar tarile din prima scena. \u00centreaga zona, profund sensibilizata, de la Algeria la Iran, reprezinta 36 la suta din productia mondiala de petrol. Acesta e un element extrem de concret care ne afecteaza, deopotriva cu riscurile unor razboaie nu numai civile, \u00eentr-o zona deja destul de tensionata, plina de conflicte latente si relativ aproape de Europa. Din punct de vedere politic, ideologic si moral, tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpla acolo e, \u00eentre altele, destinat sa ne revizuiasca oarecum prejudecatile occidentale asupra lumii arabo-musulmane: faimoasa ciocnire a civilizatiilor.<\/strong><\/em><br \/>\nCea dint\u00e2i schimbare deja survenita si remarcata ca atare e ca barbati si femei, tineri si batr\u00e2ni revendica drepturile cetatenesti ale unui stat democratic, refuz\u00e2nd modelul traditional al unei puteri dictatoriale, omnipotente si de nesubstituit, asa cum a fost de la Atlantic p\u00e2na la Oceanul Indian vreme de multe decenii. Dupa tunisianul Ben Ali a urmat Mubarak si, mai de cur\u00e2nd, Gheddafi, aceasta caricatura, jumatate clown si jumatate criminal, autocratul arab miliardar \u00een petrodolari. Vor urma, fara \u00eendoiala, si altii. Sa mai remarcam si faptul ca schimbarea aceasta majora a facut ca accentul pe terorismul arab si Al Qaeda sa paleasca serios de tot.<br \/>\nObserva, cu inteligenta, Bernardo Valli \u00een \u201eLa Repubblica\u201c faptul ca istoricii, \u00een dorinta de a da un sens precis acestor surprinzatoare evenimente din lumea araba, s-au si grabit sa gaseasca o comparatie: acea \u201eprimavara a popoarelor\u201c din 1948 care, \u00een numai c\u00e2teva luni, a zguduit din temelii Europa cu sistemul ei creat de Congresul de la Viena. Dupa mari sacrificii, varsare de s\u00e2nge si exaltari generoase, sperante \u00eensufletite, toate acele revolutii, de la Sicilia Burbonilor la Parisul lui Ludovic-Filip, nu au facut \u00eensa dec\u00e2t sa esueze. E firesc sa ne \u00eentrebam: oare asistam, de fapt, la niste insurectii care sunt sortite si ele esecului, tot asa cum \u00een Europa secolului al XIX-lea a avut loc re\u00eentoarcearea la monarhiile autoritare? Oare si \u00een tarile arabe ar fi posibila re\u00eentoarcearea la putere a unor rais, care acum abia au fost alungati? \u00centrebarea ram\u00e2ne deschisa, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t istoricii sunt buni sa prevada mai degraba&#8230; trecutul dec\u00e2t viitorul.<br \/>\nO a doua schimbare o remarca un cunoscut istoric al lumii arabe, Henry Laurens. Este vorba despre imaginea pe care arabii o au despre ei \u00eensisi si de aceea pe care noi o proiectam, \u00eendeobste, despre ei, ca un generic. Manifestantul curajos din piata Tahir de la Cairo sau de pe bulevardul Burghiba din Tunis, opozantul regimului Gheddafi care \u00eesi sacrifica viata la Benghazi au substituit imediat imaginea teroristului barbos si fanatic. Timpul se grabeste astazi \u00eentr-o maniera necunoscuta p\u00e2na acum. Internetul, Facebook, Twitter, blogurile \u2013 toate acestea transmit imagini si voci \u00een lume, comunicarea e globala si scapa arcanelor aspre ale politiilor secrete. Ideile noi circula cu repeziciune, se rasp\u00e2ndesc \u00een multime, cuceresc chiar armata si politia din slujba dictatorilor, adica pe acei ce ar trebui sa reprime multimile. \u00cenfr\u00e2nti sunt p\u00e2na la urma nu numai dictatorii s\u00e2ngerosi care au oprimat si tinut \u00een mizerie pentru decenii aceste popoare, dar si curentele, miscarile extremiste islamice care s-au vazut dintr-o data private de exclusivul drept de opozitie, \u00een special \u00eempotriva regimurilor seculare. Iar v\u00e2ntul de libertate se pare ca bate chiar si \u00een inima celei mai retrograde si fundamentaliste puteri, Iranul, unde miscarile de mase \u00eendreptate \u00eempotriva regimului teocratic revendica aceleasi drepturi si libertati democratice cerute de manifestantii din Tunis, Cairo si Tripoli.<br \/>\nMarea necunoscuta din zona este pentru moment Arabia Saudita. Tara cu una dintre cele mai bogate resurse energetice mondiale si incontestabilul lider al emiratelor din Golf, Arabia Saudita si-ar dori poate ca, de data aceasta, istoria sa o ocoleasca si nu e \u00eent\u00e2mplator ca exorcizeaza orice \u00eent\u00e2mplare \u00eengrijoratoare pentru Riad cu o sf\u00e2nta tacere despre tot ceea ce se petrece \u00een jur. Av\u00e2nd ca vecin Egiptul, separat doar de Marea Rosie care, s-a dovedit istoric, mai mult uneste dec\u00e2t desparte aceste doua tari, cele mai importante din zona, Arabia Saudita a privit cu o atentie aproape hipnotica tot ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat la Cairo. Si nu e deloc \u00eent\u00e2mplator: c\u00e2nd Nasser a rasturnat monarhia egipteana, fermentul republican a b\u00e2ntuit \u00eentreaga regiune. Arabia Saudita a raspuns imediat cu un compromis abil \u00eentre fermitatea represiva, rigorismul legislativ si operele de beneficiu social. Azi, asa-zisul \u201eblestem al petrolului\u201c (problema fundamentala a tuturor economiilor bazate pe resurse naturale), care creeaza \u00eentotdeauna inegalitati macroscopice la nivel social \u00eentr-un sistem economic centralizat, a produs \u00een Arabia Saudita o vasta birocratie civila, militara, de siguranta a statului. Aceasta mai mult pentru a distribui puterea de achizitie si a regula preturile subventionate, caci, \u00een realitate, industria energetica da de lucru abia la cincizeci de mii de persoane, \u00eentr-o tara de douazeci si cinci de milioane de locuitori, dintre care o cincime sunt muncitori straini (majoritatea egipteni). Astfel ca una dintre problemele cheie ale emiratului este somajul, lipsa locurilor de munca. Familia regala \u2013 Henry Kissinger spunea ca Arabia Saudita nu e o tara, ci cinci mii de emiri \u2013, \u00eencearca de ani de zile sa gasesca forme de dezvoltare a unor locuri de munca si ocupatii alternative, macar \u00een agricultura, \u00een ciuda conditiilor proaste ale terenurilor. Succesele sunt modeste \u00een aceasta privinta, astfel ca relativa stabilitate sociala e data mai mult de operele publice. Panorama saudita este \u00eensa foarte diferita de aceea egipteana unde am asistat la o revolutie a p\u00e2inii de fiecare zi \u00eenainte ca ea sa devina o revolutie a drepturilor umane si democratiei. Arabia Saudita nu e \u00eensa deloc lipsita de pericole, av\u00e2nd \u00een vedere cifra ridicata a somajului, problemele puse de drepturi civile, drepturi umane si religioase. Se mai adauga la aceasta ostilitatea evidenta fata de Riad a regimului teocratic iranian care nu-si ascunde deloc pretentiile hegemonice \u00een regiune&#8230;<br \/>\nE extrem de pasionant si nu lipsit de implicatii globale ceea ce se \u00eent\u00e2mpla acum \u00een tarile arabe!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen numai o luna si jumatate, iata cel putin doua schimbari fundamentale, suficiente pentru a marca o \u00eentreaga epoca. Ele sunt deja de remarcat, desi revoltele din lumea araba se afla \u00eenca \u00een plina desfasurare. Iar represiunea din Libia e \u00een mod cert mult mai s\u00e2ngeroasa dec\u00e2t a fost aceea din Egipt. Noul capitol al&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/iarna-revolutiilor-in-lumea-araba\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Iarna revolutiilor \u00een lumea araba<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[5016,2601,5014,5015,4796],"class_list":["post-6735","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-ciocnirea-civilizatiilor","tag-egipt","tag-libia","tag-lumea-arbo-musulmana","tag-revolutii-in-lumea-araba"],"views":2250,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6735","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6735"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6735\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6735"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6735"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6735"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}