{"id":6652,"date":"2011-03-03T07:44:07","date_gmt":"2011-03-03T05:44:07","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6652"},"modified":"2011-03-03T07:45:01","modified_gmt":"2011-03-03T05:45:01","slug":"literatura-si-ora-istorica-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/literatura-si-ora-istorica-ii\/","title":{"rendered":"Literatura si ora istorica (II)"},"content":{"rendered":"

\u00cen \u201eCartile deceniului 10\u201c, Irina Petras punea fata \u00een fata observatiile dintr-un text al sau din 1990 (despre anul acela literar) cu ceea ce constata dupa 13 ani de istorie si literatura. Atunci, lucida, \u201ecu o doza de ne-amagire pe care mi-o recunosc constanta\u201c, descoperea ca anul 1990 nu a \u00eensemnat un moment de cotitura si i se parea firesc \u201efiindca literatura autentica nu-si pierde si nu-si rec\u00e2stiga valabilitatea \u00een functie de ora istorica\u201c. Dupa aproape trei lustri \u2013 \u201enu cred, \u00een mare, altfel\u201c, marturisea autoarea \u00een 2003. Si, citind \u201eLiteratura rom\u00e2na contemporana. Prelungiri\u201c, constat ca nici dupa doua decenii \u201enu crede, \u00een mare, altfel\u201c. Si are perfecta dreptate.<\/strong><\/em>
\nReamintesc c\u00e2teva dintre faptele literare mai importante relevate de Irina Petras: aparitia unor \u201einteresante, necesare si bine scrise jurnale din infern; necesare ca document, caci, altminteri, n-au spus rom\u00e2nilor noutati fundamentale \u2013 surpriza a fost fulgeratoare, adica violenta si efemera; \u00eenalta temperatura a acestor scrieri are nevoie de temperare pentru a deveni si utile \u2013 acestea sunt adevaratele carti de sertar, cele pentru viitor, pentru cei care vor putea judeca la rece jumatatea de secol prin care am trecut\u201c (Si \u00een panorama aparuta \u00een 2010, autoarea reitereaza opinia ca la noi literatura de sertar \u201epare sa fie o fantasma\u201c); cartile nu doar cele mai bune, dar si cele mai citite, au fost cele de critica; \u00een poezie nu a intervenit nimic spectaculos \u2013 \u201eau aparut puzderie de carti bune si foarte bune, cantitatea atrag\u00e2nd spaima de inflatia lirica, dar marea ruptura e greu de sustinut; dincolo de aparente \u201eesential este faptul ca optzecistii sunt mai apropiati de saizecisti si saptezecisti, de nouazecisti dec\u00e2t de orice altceva pe lume\u201c; \u00een proza au predominat reeditarile cartilor aparute \u00eenainte de 1990, dar, spre deosebire de vremea trecuta, \u00een minitiraje; a aparut, \u00eensa, observa Irina Petras, o serie noua, cea a egografiilor, adica acele carti beletristice, de altfel cele mai bune, ale autorilor dispusi \u201esa se confeseze cu o \u201enerusinare\u201c nu tocmai la \u00eendem\u00e2na \u00eenainte (…), toate despre interiorul omenesc cel mai tainic, mai personal, mai tabuizat; cartile despre fondul erotic secret intra si ele \u00een aceasta categorie\u201c. \u00cen fine, autoarea remarca faptul ca \u201epoate, cele mai multe carti \u201egrele\u201c se numara printre traduceri\u201c, ceea ce ilustreaza \u201eun cosmopolitism de cea mai buna calitate\u201c al rom\u00e2nilor. Trebuie remarcat ca este vorba de o continuitate cu ceea ce s-a petrecut \u00een cultura noastra, din punctul de vedere al traducerilor, \u00een deceniile 7, 8 si chiar 9 ale secolului trecut. O alta observatie priveste colectiile editoriale, care existau, \u00eentr-o masura mai mica, dar mai consolidate, si \u00eenainte de 1990. Acum \u00eensa, aidoma oamenilor \u201etot mai singuri \u00een lumea globalizata, (cartea) \u00eesi cauta grupul apartinator, pe un criteriu \u00eengust care sa permita apropierea, comunicarea, sa dea iluzia de util si \u00eenteles, cartea \u00eesi doreste colectiile ca apartenente: nu mai e ocrotita si asteptata ca odinioara nici de cititor, nici de editor, acesta din urma nu-i \u00een stare sa-i asigure circulatia, calatoria (…) O carte aparuta independent pare improvizata, neasumata, ilegitima. Colectia e familia ei si poate da iluzia ocrotirii\u201c. S-a schimbat, asadar, ceva \u00een psihologia editorului, acesta caut\u00e2nd sa se adapteze noilor conditii de receptare. Foarte interesanta, observatia Irinei Petras tine de sociologia literaturii.
\nApropo, cred ca ar fi timpul sa renuntam \u00een termeni de istorie literara la termenul postdecembrista, apel\u00e2nd la cel de contemporana, folosit p\u00e2na deunazi pentru literatura postbelica. Mi s-ar parea firesc, de vreme ce au trecut mai bine de doua decenii, adica o epoca.
\n\u00cen ceea ce priveste colectiile, autoarei nu putea sa-i scape prilejul de a se opri \u00een eseul cu care prefateaza suita de comentarii ale cartilor grupate pe genuri la cea intitulata \u201eCanon\u201c a Editurii Aula, unde micromonografiile consacrate unor clasici, dar nu numai, se or\u00e2nduiesc \u2013 nu-i asa? \u2013 democratic, fiecare \u00eentr-un numar prestabilit de pagini. Idee editoriala fara \u00eendoiala inedita, daca nu chiar insolita, si deopotriva simptomatica pentru timpul literaturii rom\u00e2ne pe care l-am parcurs \u00een ultimii 20 de ani, c\u00e2nd au avut loc \u201enesf\u00e2rsite si, uneori, inteligente discutii despre canon\u201c, isc\u00e2nd nu putine, legitime, \u00eentrebari: \u201eCine hotaraste? Care e instanta aceea absolut credibila? Carei legi i se supune c\u00e2nd are de propus ierarhii \u00een teritoriul \u00eensusi al subiectivului, al imprevizibilului? Care dintre multele sensuri ale cuv\u00e2ntului canon are mai multa greutate?\u201c.
\n\u00centrebarile, nedumeririle, zice Irina Petras, nu fara o unda de ironie cordiala, par \u00eendreptatite, \u201eba chiar canonice\u201c. \u00cen consecinta se impune mai \u00eent\u00e2i un excurs etimologic pe care \u00eel si face, trec\u00e2nd \u00een revista diversele sensuri, \u00eencep\u00e2nd cu cel mostenit de la greci: regula, norma, etalon, dar si canon bisericesc si ajung\u00e2nd la verbul a canoniza cu \u00eentelesul, \u00een engleza, a-declara-sf\u00e2nt-pe-cineva-dupa-moarte, si la a (se) canoni = \u201ea (se) chinui dupa o lege ori \u00een numele unei legi\u201c. Ceea ce urmeaza merita sa fie citat in extenso: \u201eGlumind numai pe jumatate, sa spun ca (micro)monografiile de la Aula par sa \u00eempace, democratic, mai multele sensuri, caci cauta o regula cuprinzatoare pentru posibili sfinti ai literaturii rom\u00e2ne (…); compun o melodie \u00een care sa intre, pe r\u00e2nd, mai multe voci armonice, \u00een pofida \u00eenclinatiei lor funciare de a c\u00e2nta a capella; \u00abtortureaza\u00bb opere vechi si noi pentru a \u00eencapea \u00eentr-un chenar prestabilit si respectat cu surprinzatoare cumintenie de comentatori cunoscuti pentru proclamata lor autonomie de g\u00e2ndire si atitudine; pedepsesc vinovati si se pedepsesc ei \u00eensisi pentru gusturi rebele… N-am gasit \u00een lista de la sf\u00e2rsitul volumelor recuperarea nici unui nume de autor nedreptatit, nici o repunere spectaculoasa \u00een drepturi. Scriitorii canonizati acum au fost canonizati deja de la intrarea \u00een scena literara gratie valorii lor, dar si receptarii privilegiate, sansei de a fi fost degraba recunoscuti de breasla scriitoriceasca, dar si de catre multi cititori. De aceea, \u00eemi par acum mai degraba canoniti printr-o salvare imaginara \u2013 caci n-au cerut ajutor! \u2013, salvare care le arunca \u00een umbra drumul deja urcat cu truda. Nu-i de trecut cu vederea nici riscul ca, la un moment dat, sa se strecoare \u00een melodie si c\u00e2te o voce mai afona, dar cu bune recomandari din partea \u00abbisericii\u00bb tutelare…\u201c
\n\u00cen \u201eCartile deceniului 10\u201c \u2013 Irina Petras a grupat, pe genuri, cum scriam saptam\u00e2na trecuta, comentarii privind un mare numar de carti. La fiecare capitol, pe l\u00e2nga volumele analizate pe larg, vederea panoramica a autoarei tinde sa fie c\u00e2t mai cuprinzatoare \u2013 at\u00e2t c\u00e2t a fost posibil \u00een devalmasia editoriala a deceniului de care se ocupa si, sub genericul mai putin pretentios \u2013 \u201eFise de lectura\u201c -, le consemneaza \u00een mici prezentari pe altele (considerate nu neaparat mai putin importante) sau doar \u00eensiruie \u00eentr-un subcapitol, pe care l-as numi bibliografic, aparitiile ce apartin genului respectiv, sub monosilabicul titlu \u201eSi\u201c, care nu \u00eenseamna totusi si altele. Fiindca \u00een aceste liste \u00eent\u00e2lnim carti bune, unele mai semnificative (ca sa folosesc un cuv\u00e2nt al autoarei) dec\u00e2t cele comentate. La o privire superficiala, am fi tentati sa credem ca Irina Petras are o scara de valori proprie, cam insolita, sau ca de-a lungul perioadei pe care o panorameaza a scris fie cum i-au cazut cartile sub ochi, fie dupa cum i-a permis timpul, fie dupa un criteriu ce tine, pur si simplu, mai mult sau mai putin, de empatie. Lucrurile nu stau asa, chiar daca, pentru a da un exemplu, poate surprinde faptul ca, de pilda, Mircea Zaciu este recenzat la sectiunea \u201ePoezie\u201c cu un modest volum de versuri \u2013 e adevarat unic si postum -, \u00een timp ce Mariana Marin figureaza la \u201eFise de lectura\u201c, iar poeti ca Horia Badescu, Traian T. Cosovei, Irina Mavrodin ori Lucian Vasiliu sunt \u00eenregistrati doar \u00een lista de la \u201eSi\u201c. Aceasta \u00eensa numai daca ignoram precizarea autoarei: \u201eAm adaugat la fiecare sectiune fise de lectura ale unor carti pe care le-am citit cu creionul \u00een m\u00e2na fara sa scriu despre ele (scrisesera alti cronicari, au ajuns prea t\u00e2rziu la mine, am am\u00e2nat eu, \u00eendelung, scrisul), rezumate ale unor prefete si postfete (…), dar si liste de carti semnificative pe care le-am citit\/ rasfoit si despre care cred ca nu au rost \u00een portretul deceniului vizat (…) Nu mi-am fortat m\u00e2na scriind acum cronici am\u00e2nate atunci. Apoi, am ales si aici (ca \u00een \u00abPanorama criticii\u00bb), oric\u00e2t de condamnabila ar fi alegerea, sa nu transcriu editurile si locul de aparitie al cartilor (\u00een bulversatul peisaj editorial contemporan, aceste date si-au pierdut, din pacate, relevanta \u2013 aparitia la o editura sau alta nu mai este semn sigur al valorii, marca e rareori garantata). M-au interesat aici autorul, cartea si timpul ei. At\u00e2t\u201c.
\n\u00cen mare si uneori chiar \u00een detaliu, consecventa, Irina Petras, unul dintre cei mai avizati observatori si comentatori \u201ela cald\u201c ai fenomenului editorial, a procedat la fel \u00een \u201eLiteratura rom\u00e2na contemporana\u201c (2008) si \u00een volumul recent aparut \u2013 \u201eLiteratura rom\u00e2na contemporana. Adaugiri\u201c.\u00a0 (va urma)<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen \u201eCartile deceniului 10\u201c, Irina Petras punea fata \u00een fata observatiile dintr-un text al sau din 1990 (despre anul acela literar) cu ceea ce constata dupa 13 ani de istorie si literatura. Atunci, lucida, \u201ecu o doza de ne-amagire pe care mi-o recunosc constanta\u201c, descoperea ca anul 1990 nu a \u00eensemnat un moment de cotitura… Cite\u0219te mai mult »Literatura si ora istorica (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_hide_featured_image":false,"_jetpack_featured_image_duplicate_dismissed":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[4974,4975,4976],"class_list":["post-6652","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cartile-deceniului-10","tag-irina-petra","tag-literatura-romana-contemporana"],"views":1751,"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[{"id":28770,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-664\/","url_meta":{"origin":6652,"position":0},"title":"Cultura 664","author":"hrnicu","date":"iulie 15, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Palatul Cultural Blaj - sursa: Municipiul Blaj | SOCIETATE Un \u201epicnic nobil la castel\u201d a anticipat \u00een suburbiile Clujului, la R\u0103scruci, anun\u021barea premiilor Europa Nostra din acest an. Aproape de Bon\u021bida \u0219i de celebrul s\u0103u Electric Castle, un alt castel B\u00e1nffy a fost restaurat de CJ-ul clujean\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/raluca_boboc-930x620-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/raluca_boboc-930x620-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/raluca_boboc-930x620-1.webp?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/raluca_boboc-930x620-1.webp?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28493,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-659\/","url_meta":{"origin":6652,"position":1},"title":"Cultura 659","author":"hrnicu","date":"februarie 7, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Pexels Photo | SOCIETATE Conflictul dintre Ministerul Culturii \u0219i comunitatea cultural\u0103 nu mai poate fi ignorat | Autor: CARMEN CORBU | Criza nu este cauzat\u0103 de competen\u021bele reduse ale lui Andr\u00e1s Demeter, ci de aspecte structurale ale modului \u00een care Ministerul Culturii func\u021bioneaz\u0103 de decenii. \u0218i, mai\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28664,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-662\/","url_meta":{"origin":6652,"position":2},"title":"Cultura 662","author":"hrnicu","date":"mai 6, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: RAD ART FAIR, 2026 | Foto: Daniel Sur SOCIETATE Populismul ca simptom: Frustr\u0103ri reale, solu\u021bii false \u0219i jocul de putere din spatele retoricii suveraniste | Autor: GIORGE ROMAN | Frustr\u0103rile care alimenteaz\u0103 mi\u0219c\u0103rile populiste sunt reale, asta trebuie spus clar \u0219i f\u0103r\u0103 condescenden\u021b\u0103, pentru c\u0103 tenta\u021bia de\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28799,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-665\/","url_meta":{"origin":6652,"position":3},"title":"Cultura 665","author":"hrnicu","date":"august 16, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Expozi\u021bia de grup AEROSOLI - Vila Catena - foto: Daniel Sur | SOCIETATE De ce nu mai cred \u00een via\u021ba de noapte Autor: ADRIAN \u0218OAIT\u0102 \u00cen aceast\u0103 lume, nu mai conteaz\u0103 at\u00e2t de mult s\u0103 p\u0103strezi ceva. Conteaz\u0103 s\u0103 fi fost acolo. S\u0103 fi sim\u021bit. S\u0103 fi\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/aerosoli_hero.jpeg?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/aerosoli_hero.jpeg?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/aerosoli_hero.jpeg?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/aerosoli_hero.jpeg?resize=700%2C400&ssl=1 2x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/aerosoli_hero.jpeg?resize=1050%2C600&ssl=1 3x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/aerosoli_hero.jpeg?resize=1400%2C800&ssl=1 4x"},"classes":[]},{"id":28827,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-666\/","url_meta":{"origin":6652,"position":4},"title":"Cultura 666","author":"hrnicu","date":"septembrie 9, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Proiectul LOCURI DE POVESTE - foto: Carmen Corbu | SOCIETATE Ierarhia inversat\u0103 Autor: VALI ALBINE\u021a A\u0219a c\u0103 \u00eentrebarea nu e de ce sunt oamenii pro\u0219ti. Nu sunt. \u00centrebarea e de ce apetitul \u0103sta pentru lideri puternici apare peste tot, \u00een societ\u0103\u021bi complet diferite, la oameni cu \u0219coal\u0103\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/InventART_main.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/InventART_main.webp?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/InventART_main.webp?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/InventART_main.webp?resize=700%2C400&ssl=1 2x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/InventART_main.webp?resize=1050%2C600&ssl=1 3x"},"classes":[]},{"id":28717,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-663\/","url_meta":{"origin":6652,"position":5},"title":"Cultura 663","author":"hrnicu","date":"iunie 9, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103 (captur\u0103 video): BAIFF, 2026 - baiff.ro SOCIETATE \u201eTehnocrat\u201d \u2013 cuv\u00e2ntul lunii pe Dexonline Dexonline public\u0103 lunar un top al celor mai c\u0103utate cuvinte. \u00cen mai, cel mai c\u0103utat termen a fost \u201etehnocrat\u201d, cu 10411 interog\u0103ri. Pe locurile urm\u0103toare s-au aflat: pleonasm,\u00a0pragmatic,\u00a0sinecur\u0103, simpatie, exhaustiv,\u00a0misogin... articolul integral De ce\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Geografia_fragilitatii_alina_necsulescu-930x620-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Geografia_fragilitatii_alina_necsulescu-930x620-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Geografia_fragilitatii_alina_necsulescu-930x620-1.webp?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Geografia_fragilitatii_alina_necsulescu-930x620-1.webp?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]}],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6652","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6652"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6652\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6652"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6652"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6652"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}