{"id":663,"date":"2009-12-10T16:31:12","date_gmt":"2009-12-10T14:31:12","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=663"},"modified":"2009-12-10T16:33:15","modified_gmt":"2009-12-10T14:33:15","slug":"rinocerizarea-societatii-civile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/rinocerizarea-societatii-civile\/","title":{"rendered":"Rinocerizarea  societatii civile"},"content":{"rendered":"<p><strong>Florilegiu basescian<\/strong><\/p>\n<p><em><strong>Emil Cioran a scris, in \u201eExercitii de admiratie\u201c, vibrant, emotionant, patimas despre mai multe personaje fascinante: Benjamin Fondane, Michaux, Joseph de Maistre sau Mircea Eliade. Se int\u00e2mpla pe dos in spatiul publicistic autohton. Mai multi intelectuali scriu admirabil, laudativ, crepuscular, cu referire stricta la peisajul politic, despre un singur om: Traian Basescu. Restul e tacere (ca sa parafrazez titlul unui film recent). Sa contabilizam.<\/strong><\/em><br \/>\n<strong>Tot ce-i demn de<br \/>\ndispret intr-o societate normala<\/strong><br \/>\nA fost o vreme c\u00e2nd Rom\u00e2nia traia haotic, negasindu-si echilibrul politic. Grupurile de interese o sufocau si o plasau in sfera anarhiei institutionale. P\u00e2na c\u00e2nd s-a nascut o stea, un fenomen (ca sa preluam vorba g\u00e2nditorului privat).<br \/>\n\u201eProblema politica de baza a Rom\u00e2niei nu s-a schimbat. Societatea poate supravietui, la limita, numai in masura in care puterea politica nu e capturata in totalitate de un grup organizat, cu interese si obiective comune. Aceasta concentrare politica strivitoare, structurata formal pe scheletul sistemului multi-partinic democratic, a condus Rom\u00e2nia la blocaj, separ\u00e2nd societatea de participarea la decizie si de beneficiile populare ale democratiei.<br \/>\nAcest sistem care a fundamentat inapoierea Rom\u00e2niei in conditii de libertate si a int\u00e2rziat grav sincronizarea noastra europeana a fost intrerupt de aparitia fenomenului Basescu\u201c. (Traian Ungureanu, \u201ePasul fatal\u201c, 14 octombrie 2009).<br \/>\nCe se int\u00e2mpla insa c\u00e2nd nici Barack Obama, nici mediile occidentale, ba chiar nici Fukuyama, nu inteleg mecanismele Europei Centrale si de Est si cei cinzeci de ani de dominatie comunista? Ce sperante sa ne mai facem noi, esticii, in lupta cu colosul de la Rasarit, daca suntem sortiti repetabilei abandonari? Sa nu disperam, sanse mai exista.<br \/>\n\u201eProcesul de macerare sociala a Rusiei &#8211; spun proiectiile &#8211; va mai dura 20-30 de ani si s-ar putea solda cu mari tulburari pe tot flancul estic al Europei. Insa, in acel moment, strategia rusa se va surpa si va aduce o noua epoca de regres. Rom\u00e2nia insasi nu e departe de acest scenariu &#8211; din care va retine doar dezagregarea valorica, nu si importanta istorica. Ne mai ram\u00e2ne, totusi, ceva la indem\u00e2na. Realegerea presedintelui Basescu ar fi un gest net de autoaparare colectiva. In lipsa acestei forme minime de protectie, degradarea avansata a valorilor ar fi amplificata de infiltrarea mult inlesnita a intereselor si a strategiei rusesti. Mai avem, inca, de ales\u201c. (Traian Ungureanu, \u201eIstoria nu se caseaza\u201c, \u201eIdei in dialog\u201c, octombrie, 2009).<br \/>\nEste o greseala de neiertat sa nu te abandonezi intru totul \u201efenomenului Basescu\u201c. Cine sa fie acei rataciti politic care nu au identificat farul calauzitor? Sa-i dam cuv\u00e2ntul lui Dan Tapalaga (el a inteles mai demult cum sta treaba si ne poate lamuri definitiv).<br \/>\n\u201eDin cortegiul pestrit al falsilor dizidenti, luptatori cu sinistra dictatura basesciana, au prins voce si primesc tribuna tot ce-i demn de dispret intr-o societate normala: frustrati, penali, moguli, jurnalisti mancurtizati, impostori agresivi, oportunisti, turnatori la securitate, plastografi, manipulatori de profesie, naivi isterici, sindicalisti corupti, intelectuali ratati, ONG-uri clona, independenti de fatada. Pe scurt, o societate civila trucata si partide expirate, care defileaza in criza de solutii cu marionete. E posibil sa gasiti in funesta galerie de mai sus oameni de buna credinta, mai putintei la minte, luati de val in marea de vorbe despre pericolul dictaturii. Eu nu i-am vazut, dar poate exista\u201c. (Dan Tapalaga, \u201eAlianta Anti. Falsii dizidenti ai dictaturii Basescu\u201c, HotNews.ro, 29 octombrie 2009).<br \/>\n<strong>Victimele manipularii psihologice<\/strong><br \/>\nCei ce nu rezoneaza la auzul numelui marelui politician si, nesabuiti, se dedau la excese plebeiene (a fluiera intr-un cadru neadecvat nu face bine) sunt repede amendati si atentionati ca un presedinte nu merita asa ceva, intruc\u00e2t stim bine ca nu este un scelerat, iar ei cei ce se manifesta grobian nu sunt chiar ei, ci victimele manipularii psihologice (cei ce calca pragul Ateneului sau Salii Palatului pentru a asculta muzica sferelor nu pot discerne intre binele si raul politic, intruc\u00e2t aparatul lor critic nu poate face fata asaltului psihologic regizat de oamenii v\u00e2nduti mogulilor).<br \/>\n\u201eDeclansarea acestui mecanism psihologic in mintile oamenilor a fost isprava televiziunilor zise de stiri si a presei scrise, pe care interesele mogulilor le-au transformat in instrumente de exterminare publica a adversarilor. Activarea cu succes a acestui mecanism psihologic este demonstrata de huiduielile pe care le-am putut auzi la Sala Palatului.<br \/>\nUra a trecut in fata ratiunii si a obnubilat buna crestere. Cine a c\u00e2stigat? Numai instigatorii. Instigatii sunt si ei victime, ale manipularii psihologice. Caci, daca analiza mea este corecta, nu publicul este cel care, de fapt, uraste, ci mecanismul psihologic de care am vorbit mai sus uraste in el, in locul lui. Nu este o reactie a oamenilor, este un raspuns orb al mecanismului\u201c. (Horia-Roman Patapievici, \u201eEste Traian Basescu un scelerat?\u201c, \u201eEvenimentul Zilei\u201c, 10 septembrie 2009).<br \/>\nMircea Mihaies, dupa faze de ratacire politica (cu idolul de azi in chip de nesimtit de dimensiuni monstruoase, rudimentar, sluga a lui Iliescu), isi expiaza vechile anatemizari basesciene cu ode scrise la intervale regulate, infierarea contra-candidatilor fac\u00e2ndu-se cu o ritmicitate ametitoare.<br \/>\n\u201eAmbii sunt candidati-prompter (se intelege Crin Antonescu si Mircea Geoana), c\u00e2t se poate de vocali c\u00e2nd vin direct de la sedintele de indoctrinare, si incredibil de neinspirati atunci c\u00e2nd imprejurarile ii obliga sa vorbeasca din ad\u00e2ncul neantului ideologic care i-a produs. Naturaletea lui Traian Basescu are, in aceste conditii, un aliat decisiv in lipsa de identitate a contracandidatilor. C\u00e2nd actualul presedinte gafeaza, stii macar ca sunt gafele lui, si nu vreo defectiune de comunicare cu stap\u00e2nii din umbra. Cea mai grosolana manevra a acestor saptam\u00e2ni o constituie incercarea de a acredita ideea ca Traian Basescu e un \u201epopulist\u201c &#8211; adica, in traducere, ca are impact la popor\u201c. (Mircea Mihaies, \u201eCe fel de presedinte vrem?\u201c, \u201eEvenimentul Zilei\u201c, 21 septembrie 2009).<br \/>\nAndreea Pora nu precupeteste nici un efort pentru a demasca ura ascunsa a celor ce-i contesta presedintelui calitatile de reformator incontestabil. Cei care nu sunt basescieni sigur au motive absconse. Astfel ni se aduce aminte cum Victor Alistar, un contestatar al lui Basescu, a fost cadorisit de Viorel Lis cu o casa, Traian Basescu aduc\u00e2nd la lumina cazul pe vremea c\u00e2nd era primar general. Prin prisma acestor fapte, Andreea Pora ne dezvaluie omul (Traian Basescu) care scoate la lumina nedreptatea, raul, neiertator cu cei ce se infrupta gratis din avutia publica. Despre conacul din Mihaileanu nu se vorbeste, demult s-a decretat ca este un subiect tabu.<br \/>\n\u201eDemocratia are si ea conflictele ei de interese, iar Victor Alistar un dinte impotriva presedintelui Basescu. Probabil ca ii este greu sa uite de raportul comandat de Basescu pe vremea c\u00e2nd era primar general al Capitalei, raport care viza modul dubios \u00een care Alistar a primit o casa de la Viorel Lis, al carui consilier era\u201c.(Andreea Pora, \u201eNoua arma antibasesciana: prefraudarea ONG-ista\u201c, Revista \u201e22\u201c, 29 octombrie 2009).<br \/>\n<strong>O g\u00e2ndire virila, un r\u00e2s viril<\/strong><br \/>\nMihail Neamtu este un alt adorator basescian. Adept al moderatiei in spatiul public (argumentele, logica si buna credinta fac esenta jurnalismului de calitate, ne spune distinsul teolog), uita sa faca chiar domnia sa ce altora le reproseaza. Cei ce se disociaza de linia corecta (intuita doar de cei c\u00e2tiva intelectuali de seama ai natiei) sunt repede expediati la groapa de gunoi a istoriei, limbajul folosit pentru exercitiul de lapidare fiind dezolant.<br \/>\n\u201eSindromul basescofobiei a ajuns o religie sezoniera. C\u00e2nd numele unui singur om ajunge sa fie pronuntat, unii intra in transa, altii fac apoplexie. Inversunarea bruta si patetismul decerebrat mobilizeaza fosti presedinti, actori de provincie, altete regale, trompete jurnalistice, universitari dubiosi si alte nulitati entuziaste intr-o campanie fatisa anti-Basescu\u201c. (Mihail Neamtu, \u201eFanatism si basescofobie in mass-media rom\u00e2neasca\u201c, HotNews.ro, 6 august 2009).<br \/>\nSunt si dintre cei care-i vad hibele lui Basescu, dar ce sa te faci c\u00e2nd calitatile intrec cu mult scuzabilele defecte?<br \/>\n\u201eBasescu nu e perfectiunea intruchipata. Nimeni nu spune asta. E un \u201eamar\u00e2t\u201c de marinar. A condus un vas. E adevarat. Dar are o g\u00e2ndire virila. Se misca viril. R\u00e2de viril. Glumeste viril si este serios viril\u201c. (Angela Marinescu, \u201eDoar un imbecil vrea liniste\u201c, Revista \u201e22\u201c, 27 octombrie 2009, interviu realizat de Andreea Pora).<br \/>\nRevista \u201e22\u201c, ca bastion PDL-ist, nu precupeteste nici un efort pentru preaslavirea faptelor de vitejie ale adoratului lor. C\u00e2nd incepi revolta antisistem la primarie demol\u00e2nd niste jalnice tarabe mai poate fi pusa la indoiala dimensiunea reformista a actualului presedinte?<br \/>\n\u201eTraian Basescu a fost primul lider politic din Rom\u00e2nia postcomunista care s-a impus cu un discurs antisistem\u2026 Traian Basescu reuseste insa sa realizeze ceea ce ei nu putusera: demoleaza chioscuri si eutanasiaza c\u00e2ini, adica musca din inertia sistemului, dincolo de partipriuri politice\u201c. (Alexandru Matei, \u201eTraian Basescu si Sistemul\u201c, Revista \u201e22\u201c, 27 octombrie 2009).<br \/>\nExemplele de adoratie basesciana sunt numeroase. Nu mi-am propus sa le insirui pe toate (nici nu as avea cum). Ele ram\u00e2n insa ca exponate evidente ale g\u00e2ndirii captive. Daca punem in balanta ura mocnita care se degaja din asemenea hagiografii, intoleranta excesiva de care se da dovada, putem spune ca asistam la un soi de rinocerizare a societatii civile asa cum exista ea in Rom\u00e2nia de astazi.<br \/>\nPrezent la un miting electoral la Iasi, \u201emaestrul de ceremonii\u201c al evenimentului, Traian Ungureanu pe numele domniei sale, a declarat, privind cu satisfactie la imensa multime adunata sa vada minunea (15.000 de moldoveni echipati corespunzator in portocaliu), ca \u201ecine se uita la piata asta o sa tremure, dar nu de frig\u201c. Intr-adevar, te ia cu tremuratul: inca cinci ani cu Traian \u201ereformatorul\u201c este o evidenta care, se intelege, da frisoane.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Florilegiu basescian Emil Cioran a scris, in \u201eExercitii de admiratie\u201c, vibrant, emotionant, patimas despre mai multe personaje fascinante: Benjamin Fondane, Michaux, Joseph de Maistre sau Mircea Eliade. Se int\u00e2mpla pe dos in spatiul publicistic autohton. Mai multi intelectuali scriu admirabil, laudativ, crepuscular, cu referire stricta la peisajul politic, despre un singur om: Traian Basescu. Restul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/rinocerizarea-societatii-civile\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Rinocerizarea  societatii civile<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[368,321,369],"class_list":["post-663","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-andreea-pora","tag-angela-marinescu","tag-mihai-neamtu"],"views":2198,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/663","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=663"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/663\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=663"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=663"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=663"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}