{"id":6617,"date":"2011-03-03T07:12:33","date_gmt":"2011-03-03T05:12:33","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6617"},"modified":"2011-03-03T07:15:18","modified_gmt":"2011-03-03T05:15:18","slug":"ticalosul-e-mereu-celalalt","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ticalosul-e-mereu-celalalt\/","title":{"rendered":"Ticalosul e mereu celalalt"},"content":{"rendered":"<p><strong><br \/>\nOmagiu prietenului meu<br \/>\nPaul Lazarescu<\/strong><br \/>\nIci colo \u00een Rom\u00e2nia, \u00een presa, la televiziune, pe site-uri de internet ca Youtube si pe unele bloguri de dezbateri, aud voci diverse care critica de o maniera mai mult sau mai putin curtenitoare, mai mult sau mai putin violenta, iar uneori (si nu rar) mai mult sau mai putin rasista observatorii occidentali sau anumiti intelectuali rom\u00e2ni, acuz\u00e2ndu-i de \u201ev\u00e2nzarea tarii strainilor\u201c, de tradarea ei, de \u00eentinarea culturii sale, \u201evalorilor\u201c ei istorice si religioase sau de punerea \u00een pericol a aliantelor ei strategice si a valorilor sale culturale esential anticomuniste etc&#8230;. Avem sentimentul ca acesti oameni, \u00een general membri ai unor profesii mai mult sau mai putin intelectuale, doresc ca tara, ca spre sf\u00e2rsitul comunismului ceausist, sa traiasca \u00eentr-un vas \u00eenchis si ca, \u00eentr-o larga unanimitate, orice cetatean exprim\u00e2ndu-si nemultumirea sau orice strain care viziteaza locurile sau lucreaza si preda, ca mine, sa \u00eenalte laudele, odele, imnurile si c\u00e2nturile de slava pe care a priori le merita o Rom\u00e2nie deasupra oricarei \u00eendoieli, fie ca aliat statornic al centralitatii SUA, fie, mai bine, o Rom\u00e2nie perceputa ea \u00eensasi ca un centru al lumii! De altfel, acesti oameni pastreaza o tacere vinovata asupra gravelor disfunctionalitati ale statului si ale institutiilor sale (mai ales c\u00e2nd acestea le varsa salarii grase) sau \u00een fata pozitiilor BOR, asupra felul Bisericii de a negustori divinul, de a impune tacerea \u00een legatura cu filmuletele postate pe Youtube, \u00eenfatis\u00e2nd calugarite ce \u00eenchina c\u00e2ntece legionare unui foarte batr\u00e2n staret, \u00een amintirea tineretii sale fascistoide (si se poate presupune ca nu si-a schimbat opiniile!). Acestia se \u00eenteleg si sa acuze fara rusine poporul, \u00een general muncitorii (sau ceea ce mai ram\u00e2ne din ei) de \u201estupizenie\u201c, pensionarii modesti si batr\u00e2nii de \u201eprostie\u201c. \u00cen schimb, aceia dintre intelectuali care se pretind occidentalizanti, ca si cei care se declara autohtonizanti (rom\u00e2ni verzi) se unesc ca sa denunte, cei din urma \u00een termeni violenti, uneori \u00eensotiti de amenintari fizice abia ascunse (vezi pe Facebook schimbul epistolar al lui Michael Shafir cu domnul Ion Coja \u2013 este graitor), cei dint\u00e2i \u00een termeni mai dulcegi, orice idee asa-zis de \u201est\u00e2nga\u201c si nu doar de st\u00e2nga, ci orice idee critica privitor la comportamentele anti-civice ale diversilor cetateni, chiar si orice idee \u00eensufletita de o autentica grija sociala, ba chiar condusa de o caritate crestina autentica, cea adevarata, si nu habotnicia de taraba pe care o vedem \u00eenflorind peste tot din decembrie 1989.<\/p>\n<p>\u00cen loc de a \u00eenjura, de a ameninta sau de a face pe procurorii (ceea ce cu siguranta nu este rolul intelectualilor \u2013 exista functionari de justitie pentru asta!), ceea ce ar trebui sa alerteze pe fiecare cetatean rom\u00e2n de buna-credinta sunt o serie de evenimente foarte grave care arata p\u00e2na unde statul rom\u00e2n este scufundat \u00eentr-o grava descompunere, \u00een ciuda recentelor gesticulatii privitoare la doua posturi de vama, \u00een care coruptia mergea de minune; caz \u00een care se pune o singura \u00eentrebare: de ce doar doua posturi de frontiera si nu toate, daca, dupa cum relateaza presa, coruptia si sexul sunt principalele activitati ale vamesilor si vameselor \u00een timpul serviciului? Cum spune liderul sindical Vasile Lincu, nu vom sti niciodata adevaratii beneficiari si organizatori ai acestui sistem de extorcare de bani (\u201eAdevarul\u201c, 16 februarie 2011). Lincu \u00eenclina mai degraba catre partide, fara a spune \u00eensa care din ele&#8230;<br \/>\n\u00centr-un articol al lui David Brastone (profesor la Universitatea din San Francisco), semnalat de CNN, pe 8 februarie 2011, intitulat \u201eRomania a Global Center for Human Trafficking\u201c, descoperim ca tara a devenit nu doar un centru de concentrare a tinerelor fete venite din Est si rev\u00e2ndute ca prostituate \u00een Europa occidentala, \u00een Orientul Mijlociu sau chiar \u00een Extremul Orient p\u00e2na \u00een Japonia, ci si un centru important de trafic de organe&#8230; Vom adauga deznadejdea, cel putin at\u00e2t putem spune, copilariei, peste 100 000 de copii abandonati, 10 000 traind pe strazi sau aproape si ruina totala a \u00eenvatam\u00e2ntului la sate si \u00een micile orase. Cu riscul de a nu fi pe plac, dar putin \u00eemi pasa, tin sa reamintesc ca, dupa modelul foarte autoritar al iacobinismului francez si cu toate cusururile lor pe care le cunoastem, comunistii cel putin reusisera sa scolarizeze \u00eentr-un mod destul de multumitor comunitatile rurale din Rom\u00e2nia&#8230; Pe l\u00e2nga aceasta traficul de tigari la granite nu este dec\u00e2t un mic pacat venial care cuprinde aranjamente politico-financiare \u00eentre politicieni si sindicalisti (cf. revelatiile cotidianului \u201eAdevarul\u201c din 14 februarie 2011). Dar exista si lucruri mai rele dec\u00e2t aceste mici jocuri politico-mafiote de-a v-ati ascunselea, care ar putea fi rezolvate rapid daca coalitia la putere ar manifesta o reala vointa politica&#8230; Dintre fenomenele care demonstreaza aceasta descompunere totala a statului, vom remarca despadurirea masiva a tarii pe care unii o constata parcurg\u00e2nd vaile muntoase, din Apuseni p\u00e2na la Carpatii Rasariteni, din Maramures \u00een Bucovina, p\u00e2na la Carpatii Meridionali, de la Sibiu la Brasov&#8230; O crima ecologica are loc aici din 1989 si sigur nu va fi recuperata deloc daca statul nu va opri aceste taieri salbatice si daca nu pune \u00een practica o riguroasa si foarte severa politica de re\u00eempadurire si de control&#8230;<br \/>\nCaci \u201erom\u00e2nii buni\u201c, cei duri sau mai putin duri, prefera sa se ocupe de ceea ce nu are nicio legatura nici cu coruptia generalizata a statului, nici cu subiectele privitoare la interesul colectivitatii \u00een ansamblul ei&#8230; Acesti oameni, foarte savanti nu cunosc de altfel ABC-ul filosofiei politice idealiste, de la Sf\u00e2ntul Toma la Kant, la care se refera fara \u00eencetare fara sa-i vada implicatiile minimale, anume ca buna guvernare trebuie sa lucreze pentru binele tuturor si nu sa pazeasca privilegiile unora, afara doar de cazurile care, at\u00e2t la unul c\u00e2t si la celalalt, releva \u201edreptul natural\u201c&#8230; Astfel, \u00eentr-un ziar (nu \u00eendraznesc nici macar sa-l numesc un ziar, de fapt este o fituica ordinara, \u201eGazeta de Cluj\u201c, 5 februarie 2011), putem citi un articol scandalos, adica fals, mincinos, stupid si last but not least, de un rasism insidios si abject \u00eendreptat \u00eempotriva profesorului Shafir (de la UBB) prezentat ca agent CIA (\u201eShafir, diamant CIA\u201c) \u2013 bine\u00eenteles, fara ca nicio proba tangibila sa fie scoasa la lumina! \u00cen schimb, niciodata aceasta foaie jalnica nu da seama nici despre dezastrul ecologic al r\u00e2urilor, lacurilor de retinere aflate nu departe de Cluj, la poalele muntilor Apuseni, nici despre expulzarea amar\u00e2tilor de tigani \u201erelocati\u201c pe urma \u00een preajma gropii de gunoi a orasului (sic!). Nu vom citi, sub pana lor \u00eengreunata de o prostie de slugoi, analize economice serioase despre exigentele FMI. Singurul lucru pe care stiu sa-l faca \u00een felul lor este sa consimta dulcegarosi la cele dint\u00e2i, fara sa scoata o vorba, laud\u00e2nd puterea care \u00eei hraneste, si sa reduca analiza la c\u00e2teva \u00eenjuraturi badaranesti contra FMI si a Bancii Mondiale, ca si c\u00e2nd o limba de mahala ar putea \u00eenlocui g\u00e2ndirea critica. Nicio vorba \u00een aceste \u201egazete\u201c despre prapadul arhitectural din orase (se pare ca faraonismul ceausist a intrat \u00een gusturile antreprenorilor imobiliari at\u00e2t laici c\u00e2t si clerici) si niciun text care sa denunte distrugerea, poate chiar mai spectaculoasa, a arhitecturii rurale unde, \u00een mai putin de douazeci de ani, ceea ce ram\u00e2nea \u00eenca dintr-o splendida traditie seculara de arhitectura rurala \u00een lemn, chirpici sau piatra, \u00een functie de regiuni, a fost maturat de aratanii din beton, cu balcoane de sticle si tevi de otel inoxidabil, cu acoperisuri de tigla \u00een toate culorile sau placi de metal, stralucind la soare ca oglinzile bordelurilor de odinioara. Acest prost gust \u00eel \u00eempart cu totii, pe scale diverse, vise fantasmate nu demult, \u00een ceausism, c\u00e2nd, \u00een fiecare s\u00e2mbata seara, aproape \u00eentreaga tara avea ochii atintiti la televizor pentru a privi una din cele mai mari stupiditati televizuale, serialul \u201eDallas\u201c. Si am exclus din aceasta lista palatele tiganesti care, \u00eentr-o deriva fara margini duc\u00e2nd la Disneyland-ul generalizat, trebuie laudate deoarece prezinta versiunea cea mai \u00eemplinita, cea mai deliranta, cea mai suprarealista si asadar cea mai inventiva estetic. \u00centre prostul gust al noilor \u00eembogatiti din Baneasa sau din cartierul Muresanu de la Cluj, de pilda, si palatele tiganesti, ultimele reprezinta fara \u00eendoiala realizarea arhitecturala (cuprinz\u00e2nd si decoratiunile interioare) cea mai originala din \u00eentreaga Europa ex-comunista&#8230; si cred ca \u00een cur\u00e2nd vor deveni un veritabil patrimoniu arhitectural national, precum arta socialismului din ex-URSS, devenita unul din punctele de trecere obligatorii ale circuitelor turistice si o valoare importanta de specula pe piata artei.<br \/>\nPentru aceste doua tipuri de intelectuali, dusmanul este mereu celalalt&#8230; fie ca acest celalalt e de \u201est\u00e2nga\u201c \u2013 pentru occidentalizantii lesinati, fie ca apartine unei minoritati nationale sau pur si simplu unei alte natiuni \u2013 pentru autohtonistii violenti. Acest celalalt, orice spune sau scrie, se \u00eensala mereu, pentru ca celalalt este \u00eensufletit de cele mai rele intentii, celalalt este nebun, pentru unii, imoral, chiar pervers (fara a mai vorbi de stupiditatea lui congenitala); pe scurt, celalalt nu este niciodata nici intelectual, nici rom\u00e2n asa cum trebuie&#8230; De fapt, pentru occidentalizanti celalalt cade mereu la momentul nepotrivit si refuza sa accepte lumea pe care stap\u00e2nii sai i-o indica drept cea mai buna dintre lumile posibile (Brave New World), \u00een timp ce pentru autohtonisti celalalt este raul \u00eencarnat, ba chiar raul pur, deoarece prin nastere nu are nici caracterele \u00eennascute ale adevaratului rom\u00e2n, nici \u201es\u00e2nge\u201c rom\u00e2nesc, nici religie ortodoxa. Avem de a face \u00een acest caz cu un adevarat rasism de filiatie biologista: astfel de calitati nu se pot niciodata dob\u00e2ndi \u2013 ne nastem cu ele, asa cum avem ochii albastri sau verzi (cu o exceptie: greco-catolicii, pe care i-am facut sa revina la \u201eadevarata\u201c religie a adevaratilor rom\u00e2ni fort\u00e2ndu-i sa abjure sau sa fie dusi la puscarie si aceasta multumita unei aliante asupra careia niciun \u201ebun rom\u00e2n\u201c nu revine, anume alianta dintre Partidul Comunist Rom\u00e2n si BOR \u00een 1948&#8230; Dar, cum a proclamat odinioara Simon de Montfort \u00eentr-un B\u00e9ziers \u00een flacari, unde curgea \u00een valuri s\u00e2ngele catarilor masacrati \u00eempreun\u00e3 cu catolici: \u201eDumnezeu \u00eei va recunoaste pe ai sai\u201c&#8230; Se pare ca Dumnezeu nu i-a recunoscut defel&#8230;)<br \/>\n\u00cen sf\u00e2rsit, cele doua tipuri de dusmani ai celuilalt, care se amesteca \u00een toate, pastreaza o tacere, cu at\u00e2t mai asurzitoare, cu c\u00e2t este vorba de evenimente majore care determina mersul epocii noastre, ca si cum transformarea Chinei \u00een a doua putere mondiala, ca si cum sporirea puterii Indiei, nu cea a lui Mircea Eliade, ci cea a tehno-stiintei, cea a lui Mittal devenit proprietar al celor mai mari otelarii din tara, la Galati, ca si cum cresterea fulgeratoare a Brazilei nu ne-ar sili sa reg\u00e2ndim din nou si pe noi baze mutatia accelerata a modernitatii tardive&#8230;<br \/>\nAstfel conceputa, dezbaterea asa-zis democratica pare dificila. Pe de-o parte unii resping g\u00e2ndirea critica venita din cea mai \u00eenalta traditie filosofica1, o privesc ca fiind necuviincioasa, o dovada de imbecilitate, nerespectuoasa fata de ordinea stabilita, ceea ce pare ciudat la oamenii care, pretinz\u00e2nd a fi meditat asupra \u201eApologiei lui Socrate\u201c, se supun cu entuziasm servitutii voluntare (servitute aurita, fireste), \u00een timp ce de cealalta parte, tipi din specia diplodocus ne servesc rece zeama fascistoida a anilor 30 ai secolului trecut (dreasa uneori cu un americanism de extrema dreapta, pentru a nu parea cu totul demodata), ca si c\u00e2nd lumea nu ar fi fost \u00eentoarsa cu susu-n jos de la sf\u00e2rsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial \u00eencoace si chiar mai mult de la implozia regimurilor comuniste europene&#8230; \u00cenaltarea de laude celor puternici sau magulirea oarba a maselor, habotnicia, resentimentul, ignoranta asigura cu certitudine succese imediate (succese mediatice si financiare). Sunt pe deplin constient de asta, dar, dupa o lunga cariera universitara, c\u00e2nd vine vorba de g\u00e2ndire, prefer gustul aristocratic de a nu fi pe plac \u00een locul celui mai comercial de a placea.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">\n<p style=\"text-align: right;\"><strong>Bucuresti, februarie 2011<br \/>\nTraducere de Claudiu Gaiu<\/strong><\/p>\n<blockquote><p><strong>NOTE: <\/strong><br \/>\n1 S-ar putea cita aici o lista de nume care, de la Socrate la Montaigne, de la Etienne de la Bo\u00e9tie la Marsilio de Padova, de la Wyclif la Jan Hus si la primul Luther, de la Kant (\u201eConflictul facultatiilor\u201c) la Nietzsche (\u201eZur Genealogie der Moral\u201c), de la Marx la Adorno, Benjamin, Wittgenstein si Heidegger, ne ofera exemplele cele mai prestigioase ale nesupunerii g\u00e2ndirii fata de doxa momentului. Hegel spunea ca vocatia filosofului este de a g\u00e2ndi timpul sau, as completa afirm\u00e2nd ca vocatia g\u00e2ndirii este, pentru a-si \u00eentelege timpul, de a g\u00e2ndi \u00eempotriva timpului sau, adica \u00eempotriva a ceea ce este dat a priori ca evidenta, normalul, valorile, \u201enaturalul\u201c&#8230;<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Omagiu prietenului meu Paul Lazarescu Ici colo \u00een Rom\u00e2nia, \u00een presa, la televiziune, pe site-uri de internet ca Youtube si pe unele bloguri de dezbateri, aud voci diverse care critica de o maniera mai mult sau mai putin curtenitoare, mai mult sau mai putin violenta, iar uneori (si nu rar) mai mult sau mai putin&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ticalosul-e-mereu-celalalt\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Ticalosul e mereu celalalt<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[4949,4950,4947,4948,4946],"class_list":["post-6617","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-comportamente-civice","tag-imaginea-romaniei","tag-intelectuali-romani","tag-opinii-despre-tara","tag-perceptia-romaniei-in-lume"],"views":1724,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6617","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6617"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6617\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6617"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6617"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6617"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}