{"id":6613,"date":"2011-03-03T07:09:47","date_gmt":"2011-03-03T05:09:47","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6613"},"modified":"2011-03-03T07:10:58","modified_gmt":"2011-03-03T05:10:58","slug":"cate-ceva-despre-statele-bogate-si-datoriile-lor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cate-ceva-despre-statele-bogate-si-datoriile-lor\/","title":{"rendered":"Cate ceva despre statele  bogate si datoriile lor"},"content":{"rendered":"<p><em><strong> <\/strong><\/em><\/p>\n<p><em><strong>C\u00e2t de bine o duce lumea? \u00cenca putin si unele state vor iesi total din criza. Altele vor trebui sa mai astepte. Iar altele vor intra \u00eentr-o noua criza politica, asa cum ne putem astepta dupa revoltele din lumea araba, cu consecintele lor \u00een regiune si \u00een lume. \u00cen ultima vreme se discuta despre natura statului \u00een lumea globalizarii. Ce fel de stat este de preferat? Unul \u201eminimal\u201c de tip neo-liberal american, sau unul \u201esocial\u201c exersat de europeni dupa razboi si \u00eenca functional \u00een unele tari. Oricare ar fi tipul sau natura statului, lumea merge \u00eenainte. Recent, revistele specializate \u00een economie au dat publicitatii un clasament al celor mai bogate state din lume. \u00cen ordine descresc\u00e2nda, primele 10 sunt: Statele Unite, China, Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Brazilia, Canada si Rusia. Dintre tarile emergente, adica \u00een curs de dezvoltare dar cu economii puternice, India nu a reusit sa intre \u00een clubul bogatilor. Saltul cel mai spectaculos l-au facut celelalte doua, China si Brazilia. <\/strong><\/em><br \/>\nBoom-ul economic al unei tari comuniste, ma refer la China, a surprins si acum \u00eengrijoreaza pe cei care socoteau incompatibila dezvoltarea, mai ales prosperitatea, cu ideologia comunista. Impetuozitatea cu care au prosperat provinciile de coasta si marile orase Pekin si Sanhai, nu este, \u00eensa, asimilata deocamdata la nivelul \u00eentregii tari. Si nici nu pare sa aiba o perspectiva imediata. Si, totusi, China a gasit o formula de compatibilizare a ideologiei cu economia de piata care a adus-o pe locul doi \u00eentre gigantii lumii. Datele ultime arata ca \u00een 2010, PIB-ul acestei tari a sporit cu 10,3%. \u201eDupa secole de umilinta si decadenta, dragonul se pune \u00een miscare si avanseaza pe scena internationala, scria nu demult un ziarist de la \u201eLe Monde Diplomatique\u201c, publicatie cu orientari de st\u00e2nga. Si continua: numita c\u00e2nd \u201egigantul adormit\u201c c\u00e2nd \u201ebolnavul Asiei\u201c, China s-a trezit si a ajuns noul epicentru al industriei, comertului si finantelor din Asia, ca sa nu mai vorbim de puterea ei militara. Aparitia unei superputeri ambitioase si beligerante \u00een Orientul \u00cendepartat este extrem de semnificativa si va avea consecinte dezastruoase pentru America si Occident\u201c. Previziunea este sumbra daca nu luam \u00een calcul capacitatea de reactie a statelor cu economii puternice si mobilitate bazate pe forta de inovatie tehnologica deocamdata imbatabila.<br \/>\nPatru dintre cele zece state sunt membre ale Uniunii Europene iar aceasta este, deocamdata, puterea economica cea mai mare din lume. Criza mondiala a afectat puternic Europa comunitara, este drept, dar, \u00een ciuda dificultatilor, preocuparile pentru solutii nu au \u00eencetat.\u00a0 Reuniti la Bruxelles, la 14 februarie, ministrii de Finante ai statelor membre au constatat ca progresele de iesire din criza, evidente \u00een unele state, nu pun la adapost pe toata lumea. Semnele de slabiciune din Portugalia nu au disparut iar amintirea necazurilor cu Grecia si Irlanda i-a determinat pe ministri sa dubleze \u201efondul de sprijin al U.E\u201c, ajuns acum la 500 de miliarde de euro. \u00cen acest fel, scrie \u201eLe Point\u201c, Uniunea Europeana \u00eencearca sa asigure piata ca dificultatile unora dintre economiile statelor membre, aparute \u00een 2010, pot fi evitate prin interventii prompte. \u00cen acest sens, a fost luata hotar\u00e2rea dublarii \u201efondului de sprijin\u201c al U.E. si a fost adoptat un nou mecanism de interventie. Masura este considerata o garantie a capacitatii de reactie la ceea ce se numeste \u201ecriza datoriilor\u201c. Noul mecanism este bun pentru solutiile de avarii anti-criza si va deveni functional abia \u00een 2013. Nu totul merge bine, nu totul da satisfactie. \u201eSuntem foarte lenti \u00een luarea deciziilor\u201c, a remarcat ministrul luxemburghez de finante, participant la reuniunea din 14 februarie. La orizont se profileaza crize \u00een Portugalia, Spania, Italia, Belgia. Marii contributori ram\u00e2n fermi. Germania conditioneaza ajutoarele date statelor \u00een dificultate de \u00eentarirea serioasa a disciplinei financiare comune. Adica, mai multa rigoare bugetara. \u00cempreuna cu Parisul,\u00a0 Berlinul a propus un \u201epact de competitivitate\u201c care, deocamdata, nu a \u00eentrunit\u00a0 unanimitatea. Unii au vazut \u00een acesta, dupa cum scria un ziar belgian, \u201eun diktat\u201c al Berlinului care urmareste sa impuna altora modelul german. Jean-Claude Juncker, primul ministru luxemburghez, a avertizat, totusi, ca un raspuns global la efectele crizei \u00een zona euro trebuie gasit. Statele mici prefera o abordare globala. \u201eNu va putea fi adoptat un acord pe pactul de competitivitate, a spus Juncker, at\u00e2ta timp c\u00e2t nu va exista un acord \u00een toate domeniile\u201c. Sa asteptam p\u00e2na la reuniunea sefilor de stat din U.E., din martie, pentru a vedea cine are puterea sa se impuna.<br \/>\n\u00cen timp ce Europa str\u00e2nge cureaua, se arata \u00eentr-o analiza publicata \u00een \u201eLa Tribune\u201c, Washingtonul continua sa-si mareasca deficitul fara sa provoace neliniste pe pietele mondiale. \u201eCu un deficit abisal, de 1.400 de miliarde de dolari (9,9% din PIB) \u00een 2010, cu o datorie care ajunge la 95% din PIB&#8230; economia americana provoaca ameteli. Si, totusi, spre deosebire de zona euro, unde datoria acceptata nu poate depasi 80% din PIB, Statele Unite nu sunt \u00eenca atacate de catre pietele financiare. Chiar daca s-a angajat sa reduca deficitul bugetar la jumatate p\u00e2na la sf\u00e2rsitul lui 2012, presedintele Barak Obama \u00eesi permite luxul de a continua sa relanseze economia americana cu riscul unei datorii si mai mari \u00een 2011. Aceasta va fi de 1.645 miliarde de dolari, adica 10,9% din PIB! Franta recurge la constr\u00e2ngeri pentru a-si reduce deficitul de la 7,7% la 6% cu intentia de a nu-si periclita cota de risc\u201c. Semnatarul analizei, Marc Fiorentino, expert \u00een investitii financiare, nu a ezitat sa compare politica bugetara si monetara a autoritatilor americane cu \u201eo escrocherie demna de Bernard Madoff\u201c! Adica, sustine acesta, pentru a permite Washingtonului sa se \u00eendatoreze, Banca centrala americana \u2013 FED \u2013 va ajunge \u00een cur\u00e2nd primul cumparator al datoriei federale, mai mare dec\u00e2t China si Japonia. Washingtonul a avut \u00eentotdeauna o politica de \u201emonetizare a datoriei\u201c cum o numesc specialistii, din care nu iese niciodata \u00een pierdere.<br \/>\nPentru ca tot a venit vorba de Madoff, sa facem o paranteza si sa reluam ceea ce a scris, la 14 februarie, un ziarist american\u00a0 de la \u201eNew York Times\u201c.\u00a0 Curios prin natura profesiunii, ziaristul i-a luat un interviu chiar \u201emarelui tunar\u201c arestat \u00een 2008 si condamnat \u00een 2009 la 150 de ani de puscarie\u00a0 pentru montarea uneia dintre cele mai abile\u00a0 escrocherii financiare mondiale. Principala atentie a ziaristului a fost sa afle daca Madoff a lucrat singur. Nu, evident nu a lucrat singur. Nici nu s-ar fi putut. Numeroase banci si fonduri de investitii au fost la curent cu frauda. O spune chiar mesterul Madoff, supranumit \u201eescrocul secolului\u201c. \u201eAcestea nu puteau sa nu cunoasca ce se \u00eent\u00e2mpla&#8230; Dar atitudinea lor a fost asta: daca faci ceva rau, noi nu vrem sa stim &#8230; Astazi se probeaza ca, ne-identificate o vreme, acele banci si fonduri de investitii au fost complice la gigantesca frauda montata de Madoff\u201c, scrie jurnalistul de la\u00a0 \u201eNew York Times\u201c.\u00a0 Banca americana JP Morgan este chemata acum \u00een justitie fiind acuzata de \u201etotala complicitate\u201c la\u00a0 frauda de c\u00e2teva zeci de miliarde de dolari care a facut 16.000 de victime. JP Morgan este numai una dintre institutiile care au \u00eenchis ochii, conchide ziaristul american. Realitatea trebuie sa fie, totusi, ceva mai nuantata.<br \/>\nLa ultima reuniune a G-20, participantii au abordat delicatele probleme ale dezechilibrelor economiei mondiale. Sa precizam ca \u201ecei 20\u201c produc 85% din PIB-ul mondial. Franta, care detine\u00a0 presedintia G-20, sustine necesitatea revizuirii regulilor financiare (normelor contabile, reglementari riguroase aplicabile tuturor bancilor etc.), definirea unui concept-cadru al cresterii si dezvoltarii economice, reforma sistemului international si lupta \u00eempotriva fluctuatiilor ne-justificabile ale preturilor materiilor prime. Drumul este lung si greu de parcurs, chiar si cu pasi mici. Christine Lagarde, ministrul francez al Finantelor, a cerut sa se ajunga la \u201eun acord privind indicatorii de performanta economica\u201c. Acesta ar presupune, potrivit relatarilor expertilor de la \u201eLe Point\u201c, \u201estabilirea unor indicatori de masurare a amplorii dezechilibrelor \u00eentre tarile care acumuleaza excedente si cele care \u00eenregistreaza deficite externe\u201c. Chestiuni de mare finete si de acribie tehnica. \u00cen spatele acestora se afla preocuparea unor state, Germania si Franta se afla printre acestea, de a rezista concurentei puternice pe care o face China pe piata mondiala. Christine Lagarde a reluat \u00eengrijorarea, \u00een termeni expresivi, \u00eentr-un interviu dat publicatiei \u201eFinancial Times\u201c: \u201eChina exporta, Europa consuma, Statele Unite consuma si \u00eemprumuta&#8230; Dar dezechilibre exista \u00een chiar interiorul Uniunii Europene\u201c. Unii vad \u00een aceasta precizare si o re\u00eentoarcere la critica facuta Germaniei de ministrul francez, \u00een martie 2010, c\u00e2nd nu a avut cuvinte de lauda pentru strategia Berlinului puternic axata pe exporturi, nu si pe consumul intern. \u201eNu sunt sigura, a continuat Christine Lagarde, ca acesta este modelul durabil si valabil, pe termen lung,\u00a0 pentru statele din zona euro\u201c. Totusi, accentele critice de acest fel au fost puse, totusi, \u00een surdina, scrie un ziarist francez de la \u201eLe Figaro\u201c. Germania a devenit un model de referinta chiar si pentru reformele economice ale guvernului francez. Parisul privilegiaza caile de coordonare a politicilor economice cu Berlinul si nu vrea sa lase loc pentru dispute. \u00cen plus, are responsabilitatea conferita de detinerea presedintiei G-20 p\u00e2na la sf\u00e2rsitul acestui an, iar p\u00e2na la \u00eencheierea solemna a mandatului, care se va produce la Cannes, vor mai fi \u00eenca doua sommet-uri, unul la Washington, \u00eentre 14-16 aprilie, celalalt la Paris \u00eentre 13-14 octombrie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>C\u00e2t de bine o duce lumea? \u00cenca putin si unele state vor iesi total din criza. Altele vor trebui sa mai astepte. Iar altele vor intra \u00eentr-o noua criza politica, asa cum ne putem astepta dupa revoltele din lumea araba, cu consecintele lor \u00een regiune si \u00een lume. \u00cen ultima vreme se discuta despre natura&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cate-ceva-despre-statele-bogate-si-datoriile-lor\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Cate ceva despre statele  bogate si datoriile lor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[4942,4945,4944,4717,4940,4941,4943],"class_list":["post-6613","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-datorii","tag-economia-mondiala","tag-economii-nationale","tag-stat-social","tag-state-bogate","tag-state-sarace","tag-statul-neo-liberal"],"views":1716,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6613","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6613"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6613\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6613"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6613"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6613"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}