{"id":6541,"date":"2011-02-24T13:13:51","date_gmt":"2011-02-24T11:13:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6541"},"modified":"2011-02-24T13:17:07","modified_gmt":"2011-02-24T11:17:07","slug":"crima-din-placere-scrisoare-deschisa-catre-consiliul-cncsis","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/crima-din-placere-scrisoare-deschisa-catre-consiliul-cncsis\/","title":{"rendered":"Crima din placere Scrisoare deschisa catre Consiliul CNCSIS"},"content":{"rendered":"

Stimate doamne, stimati domni,
\nRecurg la aceasta modalitate de comunicare publica, din pricina ca niciuna dintre celelalte forme \u2013 legale si\/ori de bun simt \u2013 nu a avut vreun rezultat, altfel spus, din pricina ca modalitatile formale de comunicare la care am apelat nu s-au soldat cu vreun raspuns. Scrisoarea mea deschisa se vrea, deci, o ultima forma, publica, de protest.<\/strong><\/em>
\nIntroducere pentru nespecialisti<\/strong>
\nPentru cititorul care nu stie asta, Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din \u00cenvatam\u00e2ntul Superior este un organism menit sa finanteze prin granturi, pe baza unor programe, teoretic, ancorate la planul european FP7, munca de cercetare si creatie care se desfasoara \u00een universitatile rom\u00e2nesti. Asta se \u00eent\u00e2mpla, de ani buni, pe baza unor licitatii de proiecte multianuale, pe care o echipa sau alta, din toate domeniile universitare, le c\u00e2stiga \u00een urma evaluarii anonime a colegilor din domeniul respectiv. Consiliul are, la r\u00e2ndul sau, comisii de specialitate, sapte la numar, a caror ratiune de a exista este aceea de a superviza cu competenta derularea acestor finantari. Membrii comisiei de specialitate NU SUNT EVALUATORI.
\n\u00cen 2008, Facultatea de Teatru si Televiziune a Universitatii Babes – Bolyai a c\u00e2stigat un asemenea grant trianual (tip IDEI), a carui valoare totala, la momentul finalizarii licitatiei, era de aproape o suta de mii de lei (Ron). Tema proiectului, intitulat \u201eTeatru, Film, Media: Mitosfera Generatiei X-Men\u201c, era aceea de a combina cercetarea antropologica de teren cu creatia artistica \u00een toate cele trei c\u00e2mpuri, obtin\u00e2nd, simultan, si studii academice privitoare la universul de reprezentari si insertie sociala al generatiei pe care obisnuim s-o numim \u201edigitala\u201c. De altfel, obtinerea acestui grant \u00een 2008, cu derulare \u00eentre 2009 si 2011, a venit sa \u00eencununeze munca \u2013 aproape voluntara \u2013 \u00eenceputa \u00een 2004 si dezvoltata metodologic p\u00e2na azi, a unui grup de cercetare si creatie intitulat Laboratorul de Dramaturgie a Cotidianului. Grupul cuprinde profesori, asistenti, doctoranzi, masteranzi, studenti. Echipa proiectului finantat de CNCSIS are, \u00eensa, doar patru cadre didactice si doi doctoranzi.<\/p>\n

Bucuria c\u00e2stigarii grantului a durat fix trei luni, fiindca, din iauarie 2009, \u00een toata lumea cercetarii rom\u00e2nesti s-a declansat dezastrul. Fondurile alocate de CNCSIS pentru 2009 au fost, cu egala \u201egenerozitate\u201c pentru toate domeniile si proiectele aferente, reduse la 26,26% din suma contractata initial. \u00cen 2010, aceasta reducere a fost mai putin drastica, ea acoperind aprox. 45% din suma contractata initial pentru anul care a trecut, cu conditia ca TOTI conducatorii de grant din Rom\u00e2nia sa semneze un act aditional prin care renunta la pierderile suferite \u00een 2009 si 2010. Altfel spus, am semnat ca renuntam, din solidaritate cu… managementul national al crizei, la aproximativ 48 % din bugetul aprobat si contractat \u00een 2008.
\nConform procedurilor legale, aceleasi pretutindeni \u00een lume, fiecare grant e raportat si evaluat anual, at\u00e2t \u00een ce priveste calitatea stiintifica, c\u00e2t si \u00een ceea ce priveste derularea obligatiilor financiare. De asemenea, fiecare an de finantare e supus unui audit financiar. De ambele proceduri depinde continuarea finantarii \u00een anul urmator.
\nPare totul logic, nu?
\nO aberatie procedurala<\/strong>
\nP\u00e2na \u00een acest an, procedurile de evaluare erau similare procedurilor de licitatie. Altfel spus, trei evaluatori din domeniul-domeniile specificate \u00een aplicatia originara de solicitare a grantului (\u00een cazul nostru, fiind un grant interdisciplnar, unul din domeniul teatru, al doilea din domeniul cinematografie-media si al treilea din domeniul antropologie culturala) evaluau online, fara sa se cunoasca unul pe celalalt, raportarea, pe baza unei grile stricte: cuantificau punctual respectarea si \u00eendeplinirea obiectivelor si activitatilor propuse de echipa pentru anul respectiv.<\/p>\n

\u00cen acest an, surpriza! Toti conducatorii de granturi (ramasi singurii cercetatori finantati de la bugetul de stat, fiindca din 2008 nu a mai avut loc nici o licitatie de proiecte!) au fost invitati \u00een decembrie la evaluare \u00een fata… comisiilor de specialitate, care, statutar, nu au nici o competenta evaluatorie. Comisiile sunt formate din universitari care au derulat \u2013 sau NU \u2013 programe de cercetare, c\u00e2ndva, dar nu \u00een acest moment. Si care pot avea \u2013 SAU NU \u2013 competente \u00een c\u00e2mpul de cercetare al proiectului.
\n\u00cen principiu, membrii comisiilor de specialitate AR FI TREBUIT sa studieze raportul anual, gata alcatuit online cu doua saptam\u00e2ni \u00eenainte de \u00eentrevederea cu pricina, sa se familiarizeze cu specificul fiecarui proiect \u00een parte si cu metodologia lui, si sa \u00eel audieze \u201epe viu\u201c pe coordonator, pe baza unui rezumat \u201eexpresiv\u201c din raportul integral, prezentat \u00een power point.<\/p>\n

Cine si din ce pricini a avut aceasta extraordinara idee, ram\u00e2ne un mister. Cum au reusit cei sase-sapte membri ai fiecarei comisii de, sa zicem Stiinte ingineresti, sa se \u00eemparta pe paneluri pentru a evalua c\u00e2te douazeci de proiecte simultan nu am de unde sti, fiindca evaluarile au avut loc \u00een sali diferite, la sediul din Schitu Magureanu. Au fost paneluri, la diverse discipline, si cu treizeci de proiecte \u00eentr-una si aceeasi zi! Oricum, unei proceduri corecte si \u201enevazute\u201c, adica ferite c\u00e2t de c\u00e2t de suspiciuni si fundamentate pe competenta evaluatorilor i s-a preferat un soi de talcioc contra cronometru, \u00een care fiecare director de proiect trebuia sa turuie, pe repede \u00eenainte, si ce contine de fapt respectivul proiect (e greu de crezut ca membrii comisiei puteau fi deja familiarizati cu substanta fiecarei cercetari \u00een parte), si ce rezultate au obtinut \u00een 2010, si ce \u00eesi propun sa faca \u00een anul de finalizare, 2011.
\nFiecare proiect \u00een parte urma sa beneficieze de un \u201eproces verbal\u201c al evaluarii \u201efata \u00een fata\u201c, semnat de pesedintele de comisie si contin\u00e2nd un anume punctaj, \u00een functie de care avea sa fie sau nu finantat \u00een anul de finalizare, 2011.
\nProtest cu privire la comportamentul scandalos al membrilor Comisiei 7, ARTE si ARHITECTURA<\/strong>
\nComisia 7, ARTE si ARHITECTURA, e formata din prof. univ. dr. Ioana Gomoiu (presedinte interimar, Universitatea Nationala de Arte Bucuresti), prof. univ. dr. Beres Andras (UAT T\u00e2rgu Mures), prof. univ. dr. Dan Vasiliu (UNATC, Bucuresti), prof. univ. dr. Corina Popa (Universitatea Nationala de Arte Bucuresti), prof. univ. dr. Valentina Sandu Dediu (Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti), prof. univ. dr. Adriana Bera (Universitatea de Muzica Gh. Dima Cluj), prof. univ. dr. Florin Grigoras (Universitatea de Arte Iasi), prof. univ. dr. Virgiliu Onofrei (Universitatea Tehnica Gh. Asachi Iasi), prof. univ. dr. Maria Eftenie (Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Bucuresti).<\/p>\n

La evaluarea proiectului nostru, ambii membri ai comisiei specializati \u00een teatru nu au putut, din motive obiective, sa fie de fata. Au fost, \u00een schimb, doi profesori de arhitectura, doi de istoria artelor plastice si unul de muzica. NICIUNUL dintre acestia nu avusese macar curiozitatea de a fi citit anterior raportul de cercetare pe 2010, NICIUNUL nu stia despre ce e vorba \u00een proiectul ca atare, \u00een pofida faptului ca la comisia noastra polimorfa erau mai multi evaluatori dec\u00e2t evaluati (doar… trei proiecte cu totul).<\/p>\n

Spectacolul acestei evaluari a \u00eentrecut orice \u00eenchipuire. Din motive pentru mine complet inxplicabile, fara a deschide macar dosarul de raportare, ci doar arunc\u00e2ndu-si privirea pe ecranul prezentarii \u00een power point, membrii comisiei au navalit asupra mea cu \u00eentrebari dintre cele mai aiuritoare, fara sa aiba macar rabdarea de a asculta raspunsurile p\u00e2na la capat. Ne\u00eenteleg\u00e2nd (dar si refuz\u00e2nd programatic sa \u00eenteleaga) nimic din specificul metodologic, interdisciplinar, al proiectului, membrii comisiei au comentat puzderie de lucruri irelevante, unele de-a dreptul jignitoare la adresa scolii si universitatii din care provin, deplas\u00e2nd invariabil discutia alaturea cu drumul si dovedind o completa necunoastere at\u00e2t \u00een domeniul antropologiei culturale, c\u00e2t si \u2013 evident \u2013, \u00een cel al artelor spectacolului. Conceptul de \u201einterventie culturala\u201c le era, de exemplu, total strain… Cu mare iuteala si stranie hotar\u00e2re, au deviat de la nivelul atributiunilor lor, acelea de a evalua \u00een ce masura proiectul \u00eesi \u00eendeplineste obiectivele PENTRU CARE A FOST FINANTAT, catre niste obligatii fictive de cercetare fundamentala, pe care programul nu le are.<\/p>\n

\u00centregul performance al evaluarii s-a dovedit, \u00een jumatatea de ora pe are am petrecut-o acolo, un perfect dialog al surzilor. Cea mai amuzanta (dar si tragicomica) parte a sa a fost repetata, insistenta obiectie a profesorului Onofrei \u2013 care de altminteri nu facea dec\u00e2t sa priveasca o pagina de power point \u2013, ca titlurile lucrarilor teoretice publicate \u00een revistele BDI, al celor prezentate la Congresul International IUTA de la Leicester, ca si ale lucrarilor de licenta (5) dizertatiilor de masterat (3) si proiectelor doctorale (2) derivate din programul de cercetare \u201enu contin cuv\u00e2ntul mitosfera\u201c! V-ati fi \u00eenchipuit un universitar de rang \u00eenalt incapabil sa discearna \u00eentre tema exprimata prin titlu si substanta (etapizata a) cercetarii \u00een defasurare? Ei bine, exista… \u00cen conditiile \u00een care, cel putin la nivelul articolelor si studiilor, toate se gaseau la \u00eendem\u00e2na evaluatorilor, postate \u00een portalul de raportare si, deci, puteau fi consultate direct.<\/p>\n

Laboratorul de Cercetare si Creatie \u00een Dramaturgia Cotidianului e un program pluridisciplinar care a dezvoltat o metodologie originala, de relationare a creatiei artisitice \u00een teatru, film si media cu cercetarea antropologica de teren. Obiectivele sale sunt, simultan, de cercetare, dar si de creatie. Confund\u00e2nd orzul cu telefonia mobila, comisia a depunctat programul fara sa tina seama de depasirea TUTUROR ACTIVITATILOR\u00a0 asumate catre \u00eendeplinirea OBIECTIVELOR pentru care programul a fost finantat. Ne-am propus trei atricole BDI, am produs patru (plus doua numere tematice \u00een \u201eStudia Dramatica\u201c, pe care nici nu ni le propuseseram initial); ne-am propus un articol ISI, avem trei articole acceptate \u00een volumul de studii al Congresului International IUTA, Leicester 2010 (publicatie cotata ISI), la care trei membri ai echipei au fost invitati \u00eentr-un panel de prezentare de sine statator, ce s-a bucurat de un exceptional succes.<\/p>\n

\u00cen mazgalita fisa-proces-verbal de evaluare, comisia depuncteaza cu zece puncte (jumatate din cele posibile) rezultatele stiintifice obtinute, netin\u00e2nd seama de nici un criteriu logic sau de bun-simt. Motivatia de-o propozitie e ca proiectul are un caracter… \u201epreponderent didactic\u201c. Proiectul are si obiective pedagogice, pentru asta a fost el finantat. Preponderenta lor e o inventie inexplicabila, c\u00e2ta vreme obligatiile acestui an sunt \u00eendeplinite si depasite at\u00e2t \u00een ceea ce priveste contributiile teoretic-stiintifice, c\u00e2t si \u00een ceea ce priveste produsele artistice cu drept de autor, obiectiv la r\u00e2ndul sau esential pentru program. Obiectiv pe care, de altfel, comisia a refuzat sa \u00eel recunoasca, \u00een pofida faptului ca asta spunea proiectul contractat de CNCSIS. \u00cen cursul anului 2010 ne-am propus 25 de produse artistice cu drept de autor si am obtinut 36 \u2013 piese de teatru, scenarii de film, reportaje antropologice scrise si video \u2013 plus un sistem interactiv de diseminare \u00een r\u00e2ndul spectatorilor tineri, \u00een parteneriat cu Librariile Carturesti.<\/p>\n

Admirabila prestatie academica! Punctajul absolut aberant al comisiei \u201ede specialisti\u201c a produs, inevitabil, \u00eentreruperea finantarii proiectului exact \u00een anul final. Reprezentantii universitatilor vocationale din Rom\u00e2mia \u00een CNCSIS si-au asumat, astfel, asasinarea unui demers stiintific, pedagogic si de creatie care, pe de alta parte, tocmai a reusit sa … \u201eiasa la export\u201c: \u00een 2011 trei membri ai echipei sunt invitati cu lucrari \u2013 despre program sau reiesite din program -, la trei conferinte de prestigiu, doua \u00een Marea Britanie, una la Berlin. Cum vor ajunge sa onoreze invitatiile ram\u00e2ne de vazut…
\nInutil sa mai spun ca am scris o prima scrisoare de protest presedintei de comisie, la doua zile dupa evaluarea \u201efata \u00een fata\u201c (9, respectiv 11 decembrie 2010); tuturor obiectiilor mele punctuale li s-a raspuns \u00een doi peri, doamna profesor refuz\u00e2nd cererea mea, absolut \u00eentemeiata, ca proiectul sa fie reevaluat de specialisti, ori macar de membrii comisiei cu competente \u00een teatru. La contestatia depusa \u00een 18 ianuarie, dupa publicarea rezultatelor, ca si la cea adresata ulterior presedintelui CNCSIS nu am primit nici un raspuns.<\/p>\n

Spre a pre\u00eent\u00e2mpina, pe c\u00e2t e cu putinta, comentariile si opiniile \u00een doi peri cu privire la finantare, precizez ca, \u00een 2009, au fost finantate (cu celebrul 26,26%) doar 8 din 12 luni ale anului, si numai doi cercetatori tineri au luat salarii constante\u00a0 \u00een aceasta perioada (700 lei pe luna la un ritm de munca, pe contract, de 8 ore!); ceilalti membri ai echipei primind c\u00e2te un salariu simbolic pentru \u00eentregul an de munca (al meu, pe tot anul, a fost de 1500 lei). Cu toate acestea, \u00een ce ne priveste, TOATE ACTIVITATILE SI OBIECTIVELE au fost \u00eendeplinite si chiar depasite \u00een 2009, cu ajutorul facultatii, al parteneriatelor ori al sponsorizarilor cersetoare. \u00cen 2010, din cei sase membri ai echipei, doi doctoranzi au primit salarii \u00eentre lunile mai si decembrie, ceilalti c\u00e2te doua sau trei salarii \u00een tot anul, si acelea suferind reducerile de 25%, ca la toti bugetarii. \u00cen schimb, activitatea s-a desfasurat \u00een foc continuu, cu workshop-uri, tabara de creatie, editare de publicatii (2 volume dramaturgie, 2 reviste ManInFest, traditionalul \u201eSupliment Dramaturgia Cotidianului\u201c, \u00eengrijirea numerelor tematice din \u201eStudia Dramatica\u201c, productie de spectacole aflate azi \u00een repertoriul curent al unor teatre de stat, productie de film, evenimente multimedia cu dezbateri etc.). Parte dintre publicatii au fost invitate la lansari de carte \u00een cadrul FNT at\u00e2t \u00een 2009, c\u00e2t si \u00een 2010. Toate sunt vizibile pe un site de sine statator, la:
\nhttp:\/\/granturi.ubbcluj.ro\/dramaturgia-cotidianului\/index.php?pid=1
\nDezolarea \u00eentregii echipe e cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t nu exista nici o explicatie rationala nici pentru atitudinea comisiei, nici pentru \u00eencapat\u00e2narea sa de a persista \u00een eroare. Cu at\u00e2t mai putin pentru opacitatea unui organism bugetat, constituit pe baza reprezentativitatii si, speram eu, a bunei credinte, a carui menire e sa sprijine performanta \u00een domeniile cercetarii si creatiei.
\nMai nou, \u00een lumea academica circula chiar legenda ca CNCSIS s-ar pregati sa excluda cercetarea \u00een domeniile artistice, ca fiind \u201eneeligibila\u201c, \u00een trena de rau augur a domeniilor neeligibile din programele de tip POSDRU finantate de Comisia Europeana. Asta exact \u00een momentul \u00een care Comisia Europeana \u00eensasi si-a revizuit politicile gresite, produc\u00e2nd o recomandare cu privire la sprijinul acordat de statele membre pentru educatia, cercetarea si creatia interdisciplinara \u00een c\u00e2mpul culturii si industriilor culturale. (Vezi http:\/\/ec.europa.eu\/culture\/our-policy-development\/doc 2577_en.htm)
\nSa fi fost evaluarea noastra un simplu accident, simptomatic exclusiv pentru nivelul de seriozitate si profesionalism al reprezentantilor nosti \u00een organismele destinate finantarii? Sa fi fost un semnal \u00een legatura cu \u00eensasi structura si functionarea defectuoasa a CNCSIS?
\nGreu de raspuns. Si, oricum, raspunsul ar fi, \u00een acest moment, irelevant pentru proiectul la care trudim cu folos, de amar de vreme, c\u00e2ta vreme contractarile sunt deja pe sf\u00e2rsite.
\nVreau \u00eensa sa va transmit, stimatilor membri ai Comisiei Arte si Arhitectura, ca si Consiliului \u00een ansamblul sau, ca tentativa lor de asasinat, dezolanta si inexplicabila, se si dovedeste complet inutila. Desigur, 2011 va fi un an greu, va trebui sa gasim solutii noi, alternative, de finantare, dar programul \u201eLaboratorului de Dramaturgie a Cotidianului\u201c, intrat \u00een al optulea an de existenta, nu va fi \u00eentrerupt. Nu au domniile lor at\u00e2ta \u00eentuneric c\u00e2ta lumina am \u00eenvatat noi sa facem, fie si pe gratis. Nici at\u00e2ta antrenament.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Stimate doamne, stimati domni, Recurg la aceasta modalitate de comunicare publica, din pricina ca niciuna dintre celelalte forme \u2013 legale si\/ori de bun simt \u2013 nu a avut vreun rezultat, altfel spus, din pricina ca modalitatile formale de comunicare la care am apelat nu s-au soldat cu vreun raspuns. Scrisoarea mea deschisa se vrea, deci,… Cite\u0219te mai mult »Crima din placere Scrisoare deschisa catre Consiliul CNCSIS<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-6541","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":2391,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6541","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6541"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6541\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6541"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6541"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6541"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}