{"id":6491,"date":"2011-02-24T11:56:21","date_gmt":"2011-02-24T09:56:21","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6491"},"modified":"2015-01-15T17:12:28","modified_gmt":"2015-01-15T15:12:28","slug":"patriotismul-netemperat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/patriotismul-netemperat\/","title":{"rendered":"Patriotismul netemperat"},"content":{"rendered":"

\u00cen Romania, discutia despre patriotism este pe buzele tuturor mai ales \u00een multele momente \u00een care sarbatorim ceva cu rezonanta patriotica: 24 ianuarie, 1 decembrie, 25 octombrie, 15 ianuarie, 21 decembrie si multe alte date de pe rabojul sarbatorilor de la noi. Daca dam cautari pe google vedem ca \u00een niciuna dintre limbile de circulatie mondiala nu gasim atatea articole si referinte despre patriotism ca la noi. Francezii vorbesc mai degraba despre forme ale patriotismului pragmatizat: economic, cultural sau industrial. Americanii sau nemtii, despre fundamentele morale ale patriotismului. La noi, dezbaterea este \u00een toi desi nu se spune nimic esential sau conceptual. Doar forme ale delirului si exaltarii unei mistici patriotarde sau o retorica defetista, o forma a discursului produs de depresia colectiva a pierderilor valorilor de cultura si civilizatie sau a reperelor nationaliste.
\nSarbatorile publice \u2013 ocazie pentru discursuri despre patriotism
\nSarbatoarea unirii Principatelor din acest an a oferit o ocazie \u00een plus pentru dezbateri politice dure folosindu-se argumentele din zona nationalismului. Orasele Iasi si Focsani au fost alese ca puncte de afirmare a sentimentelor patriotice, dar si ca locuri de confruntare \u00eentre coalitia aflata la putere si opozitie.
\nLa Iasi, Presedintele a fost huiduit de manifestantii care simpatizau opozitia si fiindca fluieraturile nu s-au oprit nici \u00een momentul \u00een care se intona imnul de stat s-a creat ocazia unei discutii vii despre patriotism si derivele de la iubirea de patrie pe timp de criza. A fost si punctul de plecare al unui proiect de cercetare pe care l-am initiat pentru a evalua modul \u00een care aceasta dezbatere a fost primita de opinia publica. Pentru cercetatorii Institutului Roman pentru Evaluare si Strategie \u2013 IRES, proiectul a constituit si o buna ocazie de a studia o parte din aderenta la sloganele patriotismului, dar si pentru a cerceta mecanismele de autoidentificare si heteroidentificare \u00een nasterea identitatilor regionale. Patriotismul revine ca tema de actualitate cu ocazia sarbatorilor, cand au loc adevarate procesiuni publice \u00een care se celebreaza un ritual de identificare si refortificare a trairilor simbolice legate de patriotism ca structura integrata de valori care privilegiaza atitudinea favorabila fata de natiune, tara si valori comune din discursul patriotic. Totusi, cu toata activarea datorata proximitatii sarbatorii, doar 65% dintre romani se mai autoidentifica \u00eentr-o masura mai mare cu calificativul de \u201epatriot\u201c. \u00cen cadrul populatiei de alte etnii, aceasta identificare este mai firava: 29% pentru maghiari, 28% pentru rromi si 38% pentru alte etnii. Este clar ca patriotismul altor etnii, poate cu exceptia romilor, se \u00eendreapta spre o alta tara sau natiune de referinta, Ungaria, pentru maghiari, Germania pentru sasi sau svabi.
\nDaca ne uitam la structura pe varste observam o adevarata prapastie \u00eentre generatii: generatia tanara, 18-35 de ani, accepta aceasta autoidentificare maximala doar \u00een proportie de 40,9%, iar majoritatea tinerilor sub 35 de ani, adica 45%, se considera patrioti \u00eentr-o mai mica masura. Daca facem o comparatie \u00eentre cifrele lor cu cele ale varstnicilor, care ating 73,3%, vedem ca diferenta \u00eentre catetele de scala generationala este imensa. Probabil, perioada de socializare primara si modelul educational diferit se afla la originile acestor diferente foarte mari. Daca am studia mult mai \u00een adancime aceasta problematica, am putea sa ajungem la concluzia unei crize a modelului educational pe care societatea \u00eel propune \u00een ceea ce priveste educatia patriotica, \u00een confruntarea cu modelul cosmopolitic si ideologiile globalizarii, care sunt tot mai prezente astazi \u00een mass-media si \u00een spatiul public, \u00een general.
\nValorizarea conditiei de roman pare destul de bine interiorizata, dar cu o exceptie din nou: pentru tineri (si maghiari) este foarte important faptul ca sunt romani doar \u00eentr-o proportie de 23%, fata de 57%, la cat este evaluata de varstnici, si fata de o medie de 45% pe \u00eentreg esantionul. Si mandria de a fi roman este puternic prezenta ca stereotip de identificare, aici, \u00eensa, tinerii sunt mai concesivi, mai aproape de restul plutonului. Cat priveste motivele pentru mandrie, primele doua argumente sunt de factura fatalista (\u201eaici m-am nascut\u201c sau \u201eaici este tara mea\u201c), \u00eensumate, 51% si, respectiv, 18% nu stiu sau nu raspund.
\nPatriotismul este o atitudine potentata de sloganele care sunt vehiculate ca imperative ale cetateniei si apartenentei. Cea mai slaba aderenta se observa \u00een cazul afirmatiei \u201eun patriot trebuie sa \u00eesi sustina tara, indiferent de directia \u00eenspre care se \u00eendreapta\u201c, aici doar 68% dintre romani sunt de acord cu acest comandament, putin \u00een comparatie cu celelalte care depasesc un acord de 90%. \u00cen ceea ce priveste exigenta protestului fata de conducatorii care nu iau decizii considerate corecte, votantii PDL, UNPR si cei ai lui Traian Basescu sunt cei mai reticenti, probabil pentru ca formatiunile lor politice se afla la putere acum si iau decizii pe care romanii le considera incorecte.
\n\u00cen cadrul aprecierii cu privire la manifestarea atasamentului fata de tara, imperativele categorice se manifesta \u00een directia pastrarii traditiilor si existentei unei identitati puternice, dar valorizeaza exigentele unei critici \u00een conditiile \u00een care acest lucru se face cu intentia buna de a produce o schimbare \u00een bine.
\n\u00cen ceea ce priveste identificarea pe baza patriotismului etnic, observam ca romanii sunt mai degraba rezervati, doar maghiarii din esantion ajung undeva la 70% sa creada ca, \u00een mare masura, etniile pot fi animate de un sentiment patriotic fata de Romania. Dintre regiuni, moldovenii sunt cei mai rezervati privind creditarea minoritatilor etnice cu acest sentiment de apartenenta. La \u00eentrebarea directa privind patriotismul altor etnii, comparabil cu cel al romanilor, doar 54% sunt de acord cu aceasta afirmatie.
\nZeii patriotismului vin din manualul de istorie si de pe stadion<\/strong>
\nManualele de istorie furnizeaza exemplele si personajele din trecutul nostru eroic. Poate pentru ca sondajul a fost facut \u00een zilele de dupa sarbatorirea Unirii, Alexandru Ioan Cuza castiga topul celui mai patriot roman din istorie. Nicolae Ceausescu se plaseaza doar pe pozitia a opta, iar Eminescu este singurul om de cultura care se insereaza \u00een compozitia de domnitori sau oameni de stat. Totusi, 32% dintre romani nu pot da niciun exemplu, astfel \u00eencat aceasta lipsa de raspuns s-ar plasa pe primul loc, daca am privi eminamente dintr-un punct de vedere cantitativ.<\/p>\n

Daca \u00eei \u00eentrebam pe romani care sunt cei mai patrioti politicieni, probabil ca oamenii fac confuzia \u00eentre patriotism si discursul nationalist, dar si aici, aproape 69% dintre romani nu au nicio optiune, considerand ca niciunul dintre politicieni nu poate fi numit patriot (20%), ca nu stiu niciun patriot (33%) sau nu raspund (4%). Sportivii sunt \u00een mai mare masura simboluri pentru patriotism, Nadia Comaneci, Gheorghe Hagi si Ilie Nastase fiind un trio care, de fapt, evolueaza \u00eentr-o reclama a unei banci comerciale, presiune media care cred ca le-a consolidat notorietatea.
\nIncidentele din situatii cu insertie de patriotism<\/strong>
\nEvenimentul de la Iasi, unde a fost huiduit presedintele Romaniei, a fost un eveniment cu o notorietate speciala, determinata de insistenta televiziunilor de Stiri. Atitudinea fata de acest eveniment \u00eemparte opinia publica \u00een doua parti : 50% au fost de acord, 47% au fost \u00eempotriva. Evident ca este vorba de o atitudine puternic politizata, votantii PDL, UDMR si UNPR nefiind de acord cu acest protest, spre deosebire de cei ai PSD sau PNL, care sunt de acord \u00een proportii care se plaseaza \u00eentre 62% (PNL) si 69,3% (PSD). Daca introducem si var ianta fluieraturilor \u00een timpul imnului national, atunci Traian Basescu este \u201eprotejat\u201c: doar 21% dintre romani au o parere buna despre acest fapt, pana si adversarii pesedisti sau penelistii sunt inhibati de fondul sonor al imnului national pentru a accepta un astfel de comportament. Evident, aceasta este diferenta dintre un sondaj retroactiv si o situatie reala : romanii din piata nu au simtit acelasi respect pentru imn sau, din alt punct de vedere, adversitatea fata de Presedinte a fost mai puternica decat respectul pentru imn. Politizarea atitudinii este prezenta si \u00een aprecierea caracterului organizat sau spontan al huiduielilor. Votantii PNL, UDMR sau UNPR sunt mai \u00eenclinati sa creada ca a fost un eveniment organizat de partea adversa, \u00een timp ce pesedistii si penelistii tind sa creada ca a fost un eveniment spontan, fara implicarea partidelor pe care le simpatizeaza.
\nDincolo de asemanari. Stereotipuri si imaginea alteritatii<\/strong>
\nImaginea omogenitatii identitare este destul de pregnanta. Doar \u00een cazul transilvanenilor avem 55% dintre romani care spun ca acestia au trasaturi care-i deosebesc de restul romanilor, \u00een cazul celorlalte identitati regionale procentul celor care accentueaza ceva special fiind sub 50%.
\n\u00cen general, descoperim o parte a stereotipurilor pozitive ale romanitatii distribuite peste tot: harnicie, omenie, cinste, dar si surprinzatoare diferente \u00een aprecierea imaginii stereotipice a celuilalt. Ardelenii si banatenii sunt evaluati mai degraba cu caracteristici pozitive, atat de catre ei \u00eensisi, cat si de catre celelalte regiuni, \u00een timp ce \u00een cazul moldovenilor si oltenilor este prezent un amestec de calitati si defecte. Mai interesanta este imaginea bucurestenilor, mai degraba negativa, atat \u00een evaluarea pe care o fac ceilalti, cat si \u00een propria evaluare.<\/p>\n

Imaginea noastra despre patriotism este \u00eenca bogata \u00een component pe fondul educatiei nationale pe care au primit-o generatiile formate \u00eenainte de 1989. Criza educatiei din ultimii ani si sindromul de neadaptare al tinerei generatii, orientate tot mai mult spre emigratie, va schimba \u00een viitor tot mai mult reflexele nationaliste.
\nCercetarea noastra s-a facut \u00eentr-un moment influentat de o sarbatoare cu continut patriotic. Climatul emotional al sarbatoririi Zilei Unirii si regia pe care autoritatile o fac de fiecare data cand au ocazia, au influentat cu siguranta raspunsurile. De fapt, noi chiar asta am vrut \u2013 sa masuram amplitudinea maxima a acestei emotii patriotice. Vom relua masurarea unor indicatori \u00een alte situatii si poate vom avea dovada ca patriotismul este tot mai mult doar un reflex discursiv. Romanii sunt mai nemultumiti de un stat ineficient si \u00eesi revendica tot mai mult dreptul de a critica chiar \u00een cadrele unei atitudini patriotice, cum am vazut din aceasta cercetare. Oamenii au tot mai mult sentimente contradictorii fata de patrie si fata de comunitatea nationala. Statul esuat si politicienii perceputi ca fiind corupti \u00eei fac pe oameni tot mai mult sa se \u00eendeparteze de Romania si sa se refugieze \u00een respectul pentru niste slogane patriotarde. Aderenta nevrotica fata de niste principii si imperative ale patriotismului, depasind 90%, nu poate avea decat semnificatia unei polemici cu un prezent pe care-l resimt ca frustrant. Emotia patriotica este politizata \u00een doua sensuri. Prin contrast cu politicienii, romanii declara principiile ca fiind mult mai importante decat sunt respectate \u00een realitate ori sunt fundamente pentru comportament. Pe de alta parte, patriotismul este introdus \u00een batalia politica cu statut de atribut care legitimeaza propria optiune.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen Romania, discutia despre patriotism este pe buzele tuturor mai ales \u00een multele momente \u00een care sarbatorim ceva cu rezonanta patriotica: 24 ianuarie, 1 decembrie, 25 octombrie, 15 ianuarie, 21 decembrie si multe alte date de pe rabojul sarbatorilor de la noi. Daca dam cautari pe google vedem ca \u00een niciuna dintre limbile de circulatie… Cite\u0219te mai mult »Patriotismul netemperat<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4,4861,4858,4860,4862,4859],"class_list":["post-6491","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial","tag-ires","tag-patriotism","tag-slogane-patriotice","tag-sondaj","tag-valorile-culturale"],"views":2440,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6491","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6491"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6491\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6491"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6491"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6491"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}