{"id":6483,"date":"2011-02-17T18:12:18","date_gmt":"2011-02-17T16:12:18","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6483"},"modified":"2011-02-17T18:12:55","modified_gmt":"2011-02-17T16:12:55","slug":"letargia-bufnitei-batrane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/letargia-bufnitei-batrane\/","title":{"rendered":"Letargia bufnitei batr\u00e2ne"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>Filosofie pop<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">\n<p><em><strong>De 50 de ani filosofia a murit sau e cataleptica. Ultimele contributii relevante au fost cele din analiza limbajelor complexe, cu aplicabilitate \u00een cibernetica. Se poate deci spune, fara a fi complet superficiali, ca scopul final al filosofiei a fost aparitia computerelor, \u00eendepartarea g\u00e2ndirii de om, externalizarea ei.<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">Dupa anii &#8217;50 nu mai avem filosofi si nu mai avem opere filosofice. C\u00e2mpul \u00eensusi al explorarilor teoretice s-a mutat spre stiinte si teorii mult mai compacte, iar explorarea analitica a sensurilor antropice ale stiintelor are \u00een fata un teritoriu at\u00e2t de vast si de complex \u00eenc\u00e2t, \u00een lipsa unui \u201esoftware filosofic\u201c, e descurajator pentru eforturile solitare ale unui om sau ale unei scoli.<br \/>\nUn ultim teren al \u201econtributiilor filosofice\u201c este cel din preajma stiintelor sociale. Marxisti si \u201ecrestinisti\u201c gasesti la orice moment, oameni capabili sa treaca \u00eentreaga experienta umana prin concepte si morale neotomiste, dovedindu-si eruditia\u2026 si at\u00e2t. \u00cen fapt, nici Marx, nici Cristos nu mai pot spune lucruri noi unei societati pe care au cladit-o, dar care i-a epuizat. Problematica pe care \u00eentelegerea sau \u00eentelepciunea ar trebui sa o negocieze \u00een zilele noastre le este complet straina si de ne\u00eenteles vechilor \u00eentemeietori de doctrine. Pune-l pe Kant sa-si aplice \u201eratiunea practica\u201c \u00eentr-un studiu al telecomenzii! Pune-l pe Socrate sa interpreteze un talk-show! Pune-l pe Heraclit sa extraga apa din gaurile negre!<br \/>\nA mai fost un moment de pauza mentala a omenirii, \u00een epoca scolastica si\u2026 \u00een mileniul care a precedat-o. Deci sa nu luam lucrurile \u00een tragic. Probabil prin 3500 a.d. un militar american sau nord-coreean, aidoma lui Descartes, va gasi o cale sa reintroduca ratiunea si umanismul printre polimeri, nanoroboti si clone. Dupa el vor urma si altii.<br \/>\nP\u00e2na atunci nu ne ram\u00e2ne dec\u00e2t sa dam citate din Wittgenstein si Kierkegaard, sa mai pilim putin la Saussure si Bergson si sa ne mai luminam cu c\u00e2te o \u201eadumbrire\u201c din Heidegger. Si sa ne \u00eencaieram \u00eentre noi pe teme ca Nietzsche, Mahomed si Marx. Eternul Marx.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Filosofie pop De 50 de ani filosofia a murit sau e cataleptica. Ultimele contributii relevante au fost cele din analiza limbajelor complexe, cu aplicabilitate \u00een cibernetica. Se poate deci spune, fara a fi complet superficiali, ca scopul final al filosofiei a fost aparitia computerelor, \u00eendepartarea g\u00e2ndirii de om, externalizarea ei. Dupa anii &#8217;50 nu mai&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/letargia-bufnitei-batrane\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Letargia bufnitei batr\u00e2ne<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[337,4856,4857],"class_list":["post-6483","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-filosofie","tag-om-si-gandire","tag-stiinta-si-filosofie"],"views":1844,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6483","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6483"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6483\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6483"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6483"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6483"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}