Jefuirea Muzeului National din Bagdad de catre localnici \u00een momentul prabusirii regimului lui Saddam Hussein a produs multa emotie printre muzeografii din \u00eentreaga lume. Pe mai multe liste de discutii, \u00eentre specialisti, s-au adus nenumarate acuze armatei americane pentru faptul ca nu a aparat muzeul \u00een fata hoardelor de jefuitori. Fara \u00eendoiala, armata americana a avut o parte de vina. Apararea bunurilor culturale nu a constituit o prioritate pentru militarii din fortele NATO, asa cum s-a \u00eent\u00e2mplat si \u00een cazul bombardamentelor din 1999 \u00een fosta Iugoslavie, c\u00e2nd mai multe monumente istorice si muzee au fost avariate. De altfel, de la al Doilea Razboi Mondial \u00eencoace, de c\u00e2nd orase pline de monumente istorice si muzee au fost intentionat rase de pe fata pam\u00e2ntului (exemple sunt nenumarate, de ambele parti, de la Coventry si Varsovia p\u00e2na la Dresda si Stuttgart), cu scopul distrugerii identitatii culturale si deci etnice a inamicului, oamenii de cultura au fost preocupati sa gaseasca solutii diplomatice pentru viitor. Beneficiind si de sprijinul unor politicieni si diplomati, a fost proiectata o conventie internationala menita sa protejeze bunurile culturale \u00een caz de razboi. Conventia de la Haga din 14 mai 1954, cu doua Protocoale, \u00eencheiate \u00een 1954 si 1999, intrata \u2013 ulterior semnarii -, \u00een sistemul conventiilor administrate de UNESCO, a avut tocmai rolul de a proteja bunurile culturale \u00een caz de conflict armat. Conventia a instituit obligatii multiple statelor parti, impun\u00e2ndu-le, \u00eentre altele, sa semnalizeze prezenta bunurilor culturale cu semne grafice distincte (cunoscutul \u201escut albastru\u201c) si cu inscriptii si sa interzica distrugerea acestor bunuri \u00een timpul luptelor. Din pacate, nu toti militarii implicati \u00een conflicte au fost instruiti cu privire la prevederile acestui tratat international si, adeseori, bunurile culturale nu au fost crutate.
\n\u00cen Irak, \u00eensa, militarii aliati puteau sa fie acuzati ca nu au protejat bunurile culturale, nu ca le-ar fi distrus ei \u00eensisi. Distrugerile au fost provocate de civili. Pentru rom\u00e2nii care \u00een decembrie 1989 lucrau \u00een muzee, comparatia este pilduitoare. Civilii nu au atacat nici un muzeu. Muzeografii au ascuns, imediat dupa fuga lui Ceausescu, portretele dictatorului pentru a nu provoca distrugeri. Au fost sparte, de altfel, c\u00e2teva vitrine de librarii \u00een care se aflau volumele cu discursurile sale, dar singurele distrugeri din muzee au fost provocate de tirurile tancurilor si armelor semiautomate. Exemplul Rom\u00e2niei a fost dat la momentul oportun de colegul si prietenul Dan Matei, directorul Institutului de Memorie Culturala, iar discutiile despre vina exclusiva a armatei americane, pe respectivele liste de discutii, au \u00eencetat.
\nNu a existat o explicatie clara cu privire la jefuirea Muzeului din Bagdad. Explicatia data de presedintele american ca populatia irakiana a jefuit muzeul pentru ca a sarbatorit rasturnarea dictatorului a fost, \u00eentr-adevar, penibila. Nu exista dec\u00e2t justificarea lipsei simtului civic \u00eentr-o miscare ce nu a avut suficienta sustinere din interior, \u00een vreme ce \u00een Rom\u00e2nia, de exemplu, rasturnarea dictaturii comuniste a fost perceputa drept un act strict intern. Poate ca este vorba si despre lipsa culturii muzeului. \u00cen mod evident, rom\u00e2nii erau mult mai obisnuiti dec\u00e2t irakienii cu ideea ca muzeul este o institutie publica, nu un depozit de obiecte pretioase.
\nAm fi crezut, poate, ca evenimentele de la Bagdad au constituit un cosmar care nu se va mai repeta. Cu toate acestea, revolta egipteana a dovedit ca lucrurile nu stau chiar asa. Desi demonstrantii pro si contra regimului Mubarak nu pareau sa aiba alte obiective dec\u00e2t cele politice, \u00een contextul \u00een care sute de detinuti de drept comun au evadat din puscarii, lucrurile au iesit de sub control. Slab pazit, slab echipat cu sisteme antiefractie, \u00een conditiile unui incendiu produs la sediul partidului de guvernam\u00e2nt, din apropierea muzeului, Muzeul National din Cairo a fost vandalizat de un grup de derbedei. Distrugerile nu au fost majore, dar ram\u00e2n inexplicabile. Capetele a doua mumii au fost retezate si furate alaturi de doua statuete, vechi de cel putin doua milenii, dar ceea ce este surprinzator este faptul ca multe vitrine au fost sparte fara ca hotii sa fi \u00eencercat sa fure ceva din ele. Asadar, vandalizarea locului pare sa fi fost principalul motiv al descinderii grupului \u00een muzeu. Hotii au fost \u00eenconjurati de o multime furioasa la iesirea din muzeu si dati pe m\u00e2na politiei. Se spune ca ar fi fost manifestanti pro-Mubarak. Putin importa. Ceea ce conteaza este ca exista, \u00eenca, oameni care distrug bunuri culturale din motive mai mult sau mai putin obscure. Furturile din muzee facute cu scopul vinderii obiectelor furate nu sunt mai onorabile si nu vadesc nici un fel de respect fata de bunuri, dar cel putin nu urmaresc deteriorarea lor. Distrugerile determinate de motive religioase (amintesc, evident, cazurile \u00eenregistrate \u00een Afghanistan \u00een timpul regimului talibanilor) sau politice (mai ales \u00een statele comuniste pe parcursul \u00eentregului secol XX) sunt, \u00eensa, mult mai pernicioase.
\nConsiliul International al Muzeelor (ICOM) a publicat numeroase \u201eliste rosii\u201c cu bunuri culturale de mare importanta \u2013 uneori, chiar, universala \u2013, sustrase din tari precum Cambodgia, Irak, Afghanistan si Peru. Situri arheologice jefuite, muzee saracite, colectii furate integral sunt victimele unui comert abject, \u00eencurajat de asa-zisi colectionari. \u00cen urma cu doua decenii, piata occidentala a fost inundata de o cantitate imensa de icoane ortodoxe, provenite din tari precum Armenia si Georgia. Icoanele fusesera traficate \u00een timpul razboaielor purtate \u00een zona, \u00eenainte si dupa dezintegrarea Uniunii Sovietice. Nu o data mari muzee din tarile bogate (mai ales, SUA) au fost pacalite de comercianti care au oferit spre v\u00e2nzare muzeelor obiecte furate din tari bogate \u00een patrimoniu, dar sarace \u00een devize. Obiectele au fost returnate, \u00een c\u00e2teva cazuri, \u00een tarile de origine, dupa ce parasirea frauduloasa a teritoriilor acestora a fost dovedita cu acte.
\nDincolo de furturile practicate de hotii profesionisti, cele care sunt opera jefuitorilor de ocazie, ca \u00een Irak si Egipt, ram\u00e2n sa fie explicate, \u00een buna masura, prin inexistenta respectului pentru institutia muzeala la nivelul unei mari parti a societatii. Revenim, din acest motiv, la problema necesitatii educarii permanente, neobosite, a publicului potential, \u00een spiritul \u00eentelegerii importantei muzeului ca institutie fundamentala pentru cultura unei tari. Iar rolul de educator revine, evident, celor care lucreaza \u00een muzee. Este, desigur, nevoie de bani de la buget, de specialisti (nu oricine se poate ocupa de educatie muzeala) si, mai ales, de multa, de foarte multa pasiune \u00een exercitarea profesiei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Jefuirea Muzeului National din Bagdad de catre localnici \u00een momentul prabusirii regimului lui Saddam Hussein a produs multa emotie printre muzeografii din \u00eentreaga lume. Pe mai multe liste de discutii, \u00eentre specialisti, s-au adus nenumarate acuze armatei americane pentru faptul ca nu a aparat muzeul \u00een fata hoardelor de jefuitori. Fara \u00eendoiala, armata americana a… Cite\u0219te mai mult »Muzeele victime<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[4845,4846,2797,4844,4843],"class_list":["post-6465","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-distrugeri-din-muzee","tag-jefuirea-muzeului-din-bagdad","tag-muzeografi","tag-muzeul-jefuit","tag-muzeul-national-din-cairo"],"views":1763,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6465","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6465"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6465\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6465"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6465"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6465"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}