{"id":6450,"date":"2011-02-17T17:39:13","date_gmt":"2011-02-17T15:39:13","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=6450"},"modified":"2011-02-17T17:39:32","modified_gmt":"2011-02-17T15:39:32","slug":"seara-ravel","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/seara-ravel\/","title":{"rendered":"Seara Ravel"},"content":{"rendered":"<p><em><strong> <\/strong><\/em><\/p>\n<p><em><strong>A fost un eveniment. Si un act temerar. Orchestra Nationala si Corul Radio s-au \u00eencumetat sa prezinte \u00een formula concertanta doua opere de Maurice Ravel, \u201eOra spaniola\u201c si \u201eCopilul si vrajile\u201c. La noi, prima vazuse luminile rampei Operei bucurestene acum mai bine de patruzeci de ani, cea de-a doua, probabil, a fost o premiera absoluta \u00een Rom\u00e2nia. Curajul managerial a venit prin faptul ca n-a fost propusa nici macar varianta semi-scenica pentru niste titluri cu care, sa recunoastem, publicul nu este familiarizat. Asadar, s-a oferit muzica pura, despuiata de imagistica teatrala. Pentru ducerea la bun sf\u00e2rsit a unui asemenea pretentios demers a fost nevoie de urmarirea a doua teluri: excelenta pregatire muzicala si distribuire de clasa, fara fisuri. Ambele au fost \u00eendeplinite cu brio. De aici, succesul.<\/strong><\/em><br \/>\nCentrul vital al serii a fost prezenta reputatei mezzosoprane Ruxandra Donose \u00een doua roluri, Concepci\u00f3n, respectiv Copilul. Nume de rezonanta pentru lirica rom\u00e2na si internationala, artista este recunoscuta si admirata prin examinarile ad\u00e2ncite la care supune desenele melodice si libretele, prin inteligenta de abordare a lecturilor, prin rafinamentul adresarilor care izvorasc din glasul de \u00eenvaluitoare timbralitate. Liricul si expresivitatea se contopesc \u00een c\u00e2ntul Ruxandrei Donose. Asa o stiam, asa am regasit-o. Partiturile raveliene, fie comedia \u201eorei spaniole\u201c, fie delicioasa fantezie a \u201evrajilor\u201c \u00eei ofera teritoriile pentru nuantari minutioase, ironice si cu erotism subtil, respectiv jocuri de lumini si umbre care inunda mintea unui copil sagalnic. Mezzosoprana simte si reda potrivit accentul spaniol prezent deseori \u00een scriitura primei lucrari, dupa cum stie sa sublinieze printr-o mimica delicata atitudinile si starile prin care trece micul erou \u00eenconjurat de animalutele si obiectele \u00eensufletite magic. Prin Ruxandra Donose, prin partenerii ei, talmacirea operei \u201eCopilul si vrajile\u201c, \u00een primul r\u00e2nd, a suplinit \u00eentr-o oarecare, mica masura, lipsa regiei.<br \/>\nAfisul concertului de la Sala Radio a atras, asadar, printr-o distributie de lux, cu multi oaspeti din exteriorul tarii, rom\u00e2ni si straini. \u00cen \u201eOra spaniola\u201c, excelentul Spieltenor francez de origine vietnameza Philippe Do a c\u00e2ntat sonor si extrem de nuantat \u00een rolul poetului Gonzalve iar Valentin Racoveanu a expus un glas tenoral instrumental, cu omogena linie vocala \u00een Torquemada, ceasornicarul din Toledo si sotul frumoasei Concepci\u00f3n. Pentru registrele grave, Yuriy Tsiple, ucrainean absolvent al Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti si solist al Operei din Strasbourg, a transmis \u00een rolul carutasului Ramiro aportul sau de timbru placut si fluid, \u00een timp ce basul clujean Petre Burca a fost bancherul Don I\u00f1igo Gomez.<br \/>\nPretuiti invitati din ansamblul Operei de Stat din Viena au c\u00e2ntat, dupa pauza, \u00een \u201eCopilul si vrajile\u201c. Un glas de limpezimea cristalului Swarovski a \u00eenfatisat, cu impecabile plutiri acute, diafana soprana Teodora Gheorghiu. A fost Focul, Printesa si, cum se putea altfel, Privighetoarea. \u00cen rolurile Mama, Ceasca si Libelula am ascultat-o pe mezzosoprana Aura Twarowska. Apoi, ne-am re\u00eent\u00e2lnit cu Philippe Do (Ceainicul, Batr\u00e2nul, Broasca), Yuriy Tsiple (Ceasul, Pisoiul) si Petre Burca (Fotoliul, Un copac). Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, am remarcat doua frumoase voci pline de prospetime, mezzosoprana Antonela B\u00e2rnat (Pisica, Un pastor, Veverita), solista a Operei Nationale Bucuresti si soprana Tina Munteanu (Scaunul, Bufnita, Liliacul, O pastorita), solista a Teatrului National de Opereta \u201eIon Dacian\u201c, dar cu notabile prezente pe prima scena lirica nationala. Vocile din gradina au fost Daniela Caraman, Eugenia Neagu, Nicusor Simonov, Corneliu Popusoi. Ca de obicei, Corul Academic (dirijor Dan Mihai Goia) si Corul de Copii Radio (dirijor Voicu Popescu) s-au situat la \u00eenaltime artistica.<br \/>\nC\u00e2stigurile serii s-au datorat si baghetei oaspetelui de origine germano-algeriana Julien Salemkour, care a asigurat o atenta pregatire a Orchestrei Nationale Radio, concretizata prin preciziune si coloristica, precepte at\u00e2t de necesare impresionismului ravelian.<br \/>\nSper ca din \u00eenregistrarea live a concertului, din repetitii, se va putea compila un CD, marturie a reusitei. Sau, cine stie, dintr-o imprimare speciala de studio. \u00cemi amintesc ca prin anii \u201870, \u00een paralel cu pregatirea unor memorabile concerte-opera, se faceau si asemenea gravuri destinate posteritatii.<br \/>\nOricum, la o eventuala reluare a celor doua titluri, daca invitarea artistilor din diaspora lirica rom\u00e2na sau a oaspetilor straini s-ar lovi de programarile curente ale acestora, cred ca un afis integral autohton ar putea fi oric\u00e2nd alcatuit.<br \/>\nSeara Ravel la Sala Radio a fost un act de cultura. Se g\u00e2ndeste oare Opera Nationala Bucuresti sa \u00eel \u00eemplineasca prin montari scenice \u00een conditii de actorie totala? Incontestabil, \u201eOra spaniola\u201c si \u201eCopilul si vrajile\u201c sunt extrem de ofertante pentru un regizor inteligent.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>A fost un eveniment. Si un act temerar. Orchestra Nationala si Corul Radio s-au \u00eencumetat sa prezinte \u00een formula concertanta doua opere de Maurice Ravel, \u201eOra spaniola\u201c si \u201eCopilul si vrajile\u201c. La noi, prima vazuse luminile rampei Operei bucurestene acum mai bine de patruzeci de ani, cea de-a doua, probabil, a fost o premiera absoluta&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/seara-ravel\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Seara Ravel<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[4820,4821,4819,4822],"class_list":["post-6450","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-corul-radio","tag-opere-de-maurice-ravel","tag-orchestra-nationala","tag-ruxandra-donose"],"views":1876,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6450","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6450"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6450\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6450"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6450"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6450"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}