{"id":641,"date":"2009-12-10T14:23:45","date_gmt":"2009-12-10T12:23:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=641"},"modified":"2009-12-10T14:25:16","modified_gmt":"2009-12-10T12:25:16","slug":"the-nation-20-de-ani-de-la-caderea-zidului-de-ce-comunismul-era-irecuperabil","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/the-nation-20-de-ani-de-la-caderea-zidului-de-ce-comunismul-era-irecuperabil\/","title":{"rendered":"The Nation – 20 de ani de la caderea Zidului. De ce comunismul era irecuperabil"},"content":{"rendered":"

Executia lui Nicolae Ceausescu, pe 25 decembrie 1989, in T\u00e2rgoviste, a marcat sf\u00e2rsitul prabusirii dictaturilor comuniste, in Europa de Est. Prabusirea blocului sovietic est-european a inceput pe 9 noiembrie 1989, ziua dar\u00e2marii Zidului Berlinului; si mai devreme, aceasta prabusire a inceput, poate, in septembrie 1980, odata cu infiintarea sindicatului polonez \u201eSolidaritatea\u201c.<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n

Ronald Grigor Suny urmareste, intr-un articol din \u201eThe Nation\u201c, istoria prabusirii comunismului est-european. Interesant este ca prabusirea Zidului Berlinului a pornit, se pare, de la o eroare. Suny prezinta episodul in felul urmator: \u201eDupa ce au conspirat pentru a-l indeparta pe Honecker din fruntea partidului la jumatatea lui octombrie, membrii biroului politic est-german au fost socati sa afle ca tara era, in esenta, falimentara. Insa, c\u00e2nd Egon Krenz, noul sef al\u00a0 partidului si clona lui Honecker, s-a dus cu palaria in m\u00e2na la Moscova, Gorbaciov l-a mustruluit: \u201enu ne aflam in situatia de a oferi ajutor, nu in starea actuala a URSS-ului\u201c. Pe 9 noiembrie, 1989, un purtator de cuv\u00e2nt al Partidului Comunist din RDG, raspunz\u00e2nd unei intrebari a reportelui NBC Tom Brokaw despre noua politica de circulatie in ceea ce-i priveste pe est-germani, a afirmat, in mod gresit, ca acum era posibil ca oamenii sa treaca, liber, granita. (Purtatorul de cuv\u00e2nt intentiona sa spuna ca vechile restrictii in privinta vizelor fusesera ridicate si oamenii puteau depune cereri pentru permise care sa le permita trecerea). In c\u00e2teva ore, mii de persoane s-au adunat la zid. S-au urcat pe el, au dansat in v\u00e2rful lui si au inceput sa-l faca bucati. Pentru multi, in Rusia, sentimentul de securitate nationala pe care-l c\u00e2stigasera odata cu inaintarea armatelor sovietice spre vest, in 1945, a fost ingropat sub moloz\u201c.
\nComunismul a fost indepartat, apoi, dupa trei modele diferite: negocierile in jurul mesei rotunde, intre comunisti si opozitie (in Polonia, Ungaria si Cehoslovacia); lovituri de stat din interiorul cercurilor comuniste (in Germaia de Est si in Bulgaria) si o revolutie pornita de dedesubt, de la nivelul maselor, ce i-a fortat, cum arata Grigor Suny, \u201epe membrii regimului sa-l deturneze pe conducator\u201c. Tranzitiile care au urmat nu au fost \u201euniform democratice in proces\u201c, insa cele mai multe procese de tranzitie au condus la formarea unor state \u201edemocratice in esenta lor\u201c, in opozitie cu cele mai multe dintre statele rezultate din fostele republici sovietice.
\nC\u00e2t despre Mihail Gorbaciov, acesta nu a aniticpat pierderea puterii de catre partidul pe care il conducea. A intentionat, probabil, arata Suny, sa elimine sistemul comunist, dar nu si-a dorit nici sf\u00e2rsitul socialismului, pe care il definea drept \u201epolitica ce se bazeaza pe si care necesita democratie\u201c, nici pe cel al URSS-ului. Si, de asemenea, nu a aniticpat respingerea precipitata a guvernarii Partidului in Europa de Est: \u201eIn ultimii ani ai puterii sovietice, Gorbaciov nu numai ca s-a aratat reticent in a folosi forta pentru a mentine controlul in statele est-europene, dar s-a aratat si extrem de sovaitor in a folosi constr\u00e2ngerea fata de cetatenii sovietici recalcitranti si rebeli, pentru a-i sili sa respecte legile existente si pentru a preint\u00e2mpina separatismul. Lenin a indemnat, fara nici o ezitare, la razboi civil atunci c\u00e2nd se lupta pentru putere si a folosit teroarea ca un instrument de constructie a statului. Spre deosebire de un alt aparator al statului, Abraham Lincoln, Gorbaciov a fost refractar in a folosi instrumentele politice si militare pe care le avea la indem\u00e2na pentru a-si mentine Uniunea intacta\u201c.
\nGrigor Suny citeaza conceptul de \u201euncivil society\u201c, \u201esocietatea necetateneasca\u201c, in opozitie cu \u201ecivil society\u201c, societatea civila, pentru a explica prabusirea comunismului est-european. \u201eSocietatea necetateneasca\u201c a construit o lume de o incompetenta structurala. Sistemul sovietic insusi, practicile sale de tainuire si constr\u00e2ngere, cultura si supsiciunile acestuia, au dus la promovarea celor loiali, mai degraba dec\u00e2t a celor capabili, a celor supusi, mai degraba dec\u00e2t a celor inventivi, a celor care se tem de riscuri, mai degraba dec\u00e2t a oamenilor creativi. Regimurile comuniste din Europa de Est au cazut din cauza ca elitele au fost incapabile sa-si schimbe obiceiurile; Gorbaciov a refuzat sa le sprijine si le-a cerut sa se reformeze. C\u00e2nd \u00absocietatea necetateneasca\u00bb a unui stat neliberal nu a mai fost in stare sa manipuleze si nici macar sa masoare starea de spirit a propriului popor, s-a trezit lipsita p\u00e2na si de cele mai primare instrumente de guvernare\u201c.<\/p>\n

Comunismul era, asadar, irecuperabil. \u201eExceutia, in ziua de Craciun, a singurului dictator care mai ram\u00e2nea in Estul Europei\u201c, scrie Ronald Grigor Suny, a fost pentru est-europeni salutul ce a marcat nu numai prabusirea establishmentului comunist, dar si triumful capitalismului si esecul socialismului. Despuiati de sperantele si iluziile anilor anteriori, in decursul lui 1989 multi dintre cei iesiti in strada au fost de acord cu membrul opozitiei poloneze,\u00a0 Adam Michnik: \u201eNu exista un socialism cu o fata umana, exista doar totalitarismul cu dintii scosi cu ciocanul\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Executia lui Nicolae Ceausescu, pe 25 decembrie 1989, in T\u00e2rgoviste, a marcat sf\u00e2rsitul prabusirii dictaturilor comuniste, in Europa de Est. Prabusirea blocului sovietic est-european a inceput pe 9 noiembrie 1989, ziua dar\u00e2marii Zidului Berlinului; si mai devreme, aceasta prabusire a inceput, poate, in septembrie 1980, odata cu infiintarea sindicatului polonez \u201eSolidaritatea\u201c. Ronald Grigor Suny urmareste,… Cite\u0219te mai mult »The Nation – 20 de ani de la caderea Zidului. De ce comunismul era irecuperabil<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[358,251,359],"class_list":["post-641","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-the-nation","tag-international","tag-presa-despre-caderea-zidului-berlinului"],"views":1747,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/641","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=641"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/641\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=641"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=641"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=641"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}